"Nepregateala" romaneasca pentru Uniunea Europeana

Doamna Renate Weber are observatii foarte interesante in interviul de aici din care citez foarte pe scurt:

Din faptul ca UE pune mereu accent pe justitie si nu numai din punctul de vedere al felului in care functioneaza ci si pe ceea ce se cheama pregatirea sistemului de justitie.Cati judecatori din Romania credeti ca sunt familiarizati cu dreptul comercial international aplicat in UE, cu legislatia UE? Sigur avem si noi complete specializate pe drept comercial, dar nu e de ajuns.Vor veni companii straine care vor invoca diferite directive sau reguli aplicate in Uniunea Europeana. Judecatorul nostru va fi abia atunci pus in situatia de a rasfoi si nu toate aceste directive sunt traduse in limba romana.Eu as pune pe acelasi nivel pregatirea cu temerea care exista in statele membre cu privire la nivelul coruptiei in justitie. Exista o temere, iar daca ne uitam doar la perceptia publicului din Romania ea pare sa fie justificata....Aquis-ul comunitar nu inseamna numai traducerea lui, el trebuie studiat, inteles si aplicat. Pentru cei care au construit UE si nu a fost usor, dar macar ei au crescut cu asta, pe cand noi o luam de la zero si pana acum nu am investit nimic in asta. Nu avem materii, nu avem profesori care sa se fi specializat in drept european, fac doar niste chestii generale si de bun simt.Cine pana acum s-a ocupat de traducerea jurisprudentei Curtii de la Luxemburg ? Nimeni."

Sincer sa fiu, eu vad o tripla problema (partial din motive economice, partial din motive "culturale") care va face lunga si indelungata asimilarea si invocarea dreptului UE in Romania.

Prima este fi data de nepregatirea juzilor in dreptul UE (desi CEJ are darul minunat de a face curtile mici puternice, peste capul marilor curti de la intern-in Romania acestea tin mai mult de "contrareforma"-din moment ce orice jue in fata caruia se ridica chestiuni de drept comunitar poate trimite direct intrebari Curtii Europene de Justitie). O a doua problema va fi data de "nepregateala" avocatilor (ca judele roman care nu are habar de functionarea CEJ ori de dreptul european sa poata ridica macar intrebarea va fi extrem de necesar ca un avocat sa i-o puna direct pe masa,facindu-i vorbire, in extenso, in actiune, de acest drept... si citi avocati pot face asta in Romanica?) in privinta dreptului UE. Desi cred totusi ca exista macar citiva avocati pregatiti , ma gindesc totusi la "dinamica" economica" a intregului proces, mai precis la inhibitiile de timp si bani ale procesului.... avind in vedere ca studierea dreptului european costa timp, nervi si bani (ginditi-va de exemplu cit e un abonament la Common Market Law review, ca sa nu mai vorbim despre alte datebases si materiale), eu nu vad facind mult sens dpv economic sa incerci macar sa faci un dosar pe UE la sumele care se plateasc acum de catre companii pentru reprezentare (sa spunem undeva in jur de 500-1000 EUR) . Cite companii romanesti (care altfel ar avea claimuri meritorii) credeti voi ca ar fi dispuse sa investeasca de citeva ori sumele pe care le platesc acum drept onorariu in viitoarele lor dosare pe drept comunitar? (ca cele straine probabil vor merge direct la avocatii de la bruzelez, care ii vor folosi pe romanasi doar pe post de traducatori, ca sa nu le strice mintea si lenea, nu?)? Eu nu vad prea multe, iar numrul redus de clienti inhiba tentatia avocatilor de a investi timp si bani in asemenea dosare, care nu aduc un bun "return" al investitiei de timp si bani.
In sfirsit, cite companii romanesti(ma refer la management-ul lor) inteleg avantajele unui proces cistigat pe drept european si accepta riscul inerent de a investi multi bani dar a pierde asemenea proces? (aceasta ar fi o a treia problema).
Cu alte cuvinte, vad un fel de triple cultural & economic "dis incentives",ca sa spun asa, care inhiba dezvoltarea litigiilor pe drept european, cel putin pe perioada medie (3-10 ani) postaderare.
Dar sa speram ca ma insel,nu?