Citeva reflectii despre sistemul judiciar romanesc

Reiau discutia de aici intr-o forma ceva mai "consolidata"(renuntind totodata la intentia de a o publica in 2 installments).Azi am purtat o discutie (colegiala) interesanta cu citiva magistrati romani, plecind de la un sir de documente, pe care cred ca merita sa o aduc in prim plan pe acest forum.Dar despre ce era vorba in aceasta discutie?In primul rind, despre numarul imposibil de dosare pe care le are de rezolvat un judecator roman, si despre timpul necesar rezolvarii unui dosar.

De ceva vreme am incercat sa aflu (fara succes prea mare, pina acum), citeva date despre "timpul fizic" necesar unui judecator pentru rezolvarea unui dosar. Genul acesta de "timp"(mai concret spus cit ore si minute ia rezolvarea unui dosar la o instanta sau alta) este necesar de stiut, pentru ca functie de "timp" si incarcatura generala de dosare pe categorii de instante, putem face o "radiografie" a neajunsurilor sistemului (daca aceste neajunsuri exista), si cauta cai de a corecta aceste neajunsuri si imbunatati "productivitatea" sistemului [FN1].Oricum, ca sa nu mai lungesc prea mult discutia, gratie Cristinei F. (careia ii multumesc pentru pointer...[FN 2]) am dat de documentele de aici [FN 3].

Voi numi in continuare aceste documente “TIMP MEDIU[1]” de cite ori voi face referire la ele.
Documentele de mai sus le voi corobora cu documentele de aici [FN 4], la care ma voi referi in continuare cu NUMAR MEDIU DOSARE[2], in scopul discutarii imaginii la nivel macro pe care o dau datele din aceste documente asupra citorva caracteristici ale justitiei romanesti.

A. Dar mai intii de oricare alta discutie, in baza datelor din documentele de mai sus, CIT DUREAZA "YOUR DAY IN THE COURT"(adica procesul "tau", presupunind ca ai unul, in curtile romanesti, ori procesul unui justitiabil in general, ca functie a timpului petrecut de judecator pentru rezolvarea lui)?

Conform documentului [1](TIMP MEDIU) intocmit de CSM destul de putin.

-Astfel, durata medie de rezolvare a dosarelor (alese aleatoriu(?) este[FN5]:
1.1 La nivelul JUDECĂTORIILOR(a)

1. Materia CIVIL [FN 6]
- pentru judecători:33 762 minute = 255,7 minute (adica 4,25 ore/ per dosar)132 cauze civile [FN7]

Deci un dosar in civil are toate sansele sa "treaca" prin "mina"judelui din sistem, cu toate actele de facut in el (termene, redactarea diferitelor documente necesare la un termen sau altul, studiu dosar, audiere martori, administrare probe, etc,etc) in 4 ORE si un sfert(din timpul judecatorului) in PRIMA INSTANTA, intr-un dosar civil (ori aproape 7 ore intr-unul penal)![FN8]

-Celor neuimiti inca de asemenea "rapiditate" le recomand doar sa citeasca un document de -sa spunem-100 de pagini-cam atit ar avea un dosar-, cit sa aiba sens ce citesc, si puna pe hirtie timpul necesar! Dupa care, sa se apuce sa scrie un "rezumat" de cca 20 de pagini pe calculator al celor 100 de pagini, rezumat care sa aiba sens, si din nou sa treaca pe hirtie cit timp le ia redactarea acelui rezumat. Dupa care sa aculte 2-3 oameni care au citit respectivul document, si din nou sa vada cit timp le ia ascultarea oamenilor respectivi. Aceasta pentru comparatii. Sa ne gindim, totusi, ca prima instanta de regula stabileste in mod normal "imprejurarile de fapt"ale spetei, care iar in mod "normal" ramin asa pina la capatul procesului,adica in apel si/sau recurs, deci in mod "firesc", si mai degraba mai "des" decit mai "rar", va avea de rezolvat o multime de detalii legate de fapte, si contestatii ale partilor asupra acestora....Numai imaginarea acestor activitati ne-ar putea face sa privim cu oarecare uimire rapiditatea cu care judecatorul de la judecatorie rezolva dosarele in civil , chiar si in situatia in care acceptam faptul ca multe dosare sint pur si simplu repetitive, iar deciziile din acest tip de dosare tin pur si simplu de rutina.

In sfirsit, daca asta e situatia la judecatorii, sa vedem in continuare cit timp ia rezolvarea un dosar civil la Tribunal?

Bineinteles ca "ceva" mai mult, dat fiind complexitatea mai mare(?) a cauzelor judecata in prima instanta de tribunal. Citam din documentul csm amintit:

1.2 Materia CIVIL ( - FOND -) La nivelul TRIBUNALELOR- Durata medie de timp pentru o cauză civilă:- pentru judecători:3494 minute = 317,6 minute (cca 5 ore si 20 min/per cauza) [FN9]11 cauze civile

DECI REZOLVAREA UNUI DOSAR CIVIL IN PRIMA INSTANTA LA TRIBUNAL "IA" CEVA MAI MULT TIMP DECIT REZOLVAREA UNUI DOSAR CIVIL IN PRIMA INSTANTA LA TRIBUNAL, 5 ore si ceva, fata de cele 4 ore si ceva cit ia in "prima instanta" la judecatorii.[FN 10]In "Apel", la TRIBUNAL in schimb rezolvarea unui dosar ia ceva mai mult timp judecatorului, astfel ca "your day in the court" are "sanse" sa fie mai lunga cu citeva ore decit a fost in prima instanta. Citam din acelasi document al CSM:

1.2.a CAUZE CIVILE SOLUŢIONATE ÎN APEL (la nivelul tribunalului-n.n)- Durata medie de timp pentru o cauză civilă în apel(la tribunal):- pentru judecători:30 347 minute = 842,9 minute (cca 14 ore /per cauza)36 cauze civile în apel [FN11] Timpul mai lung petrecut de judecatorul roman de la nivelul tribunalului in medie in apelul civil, as fi tentat sa il explic prin caracterul "de novo" al apelului la noi, si prin potentialele multe erori din prima instanta, pe care judele din apel incearca sa le corecteze....(reamintesc in context rata mare de apeluri admise la noi, in comparatie cu alte tari), in timp ce timpul mai scurt petrecut in medie de judecator in apelul penal as fi tentat sa il explic prin “concentrarea” judecatorului mai degraba pe rezolvarea chestiunilor de drept ridicate in apel, si mai putin pe restabilirea din nou a faptelor stabilite de prima instanta, spre deosebire de apelurile civile.

...In sfirsit, in "recurs"(daca mai este cazul), lucrurile se "rezolva" ceva mai "repede" decit in "apel" la nivelul tribunalului. Citam din documentul de mai sus [1]:

1.2 b CAUZE CIVILE SOLUŢIONATE ÎN RECURS (la nivelul tribunalului n.n)Durata medie de timp pentru o cauză civilă în recurs:- pentru judecători:13 489 minute = 254,5 minute (cca 4.2 ore/dosar)53 cauze civile în recurs [FN12]-Ca sa punem o concluzie, conform tabelului preliminar facut de csm(din fericire va urma o a doua runda de studii) , o cauza “simpla” in civil, penal ori dreptul familiei are sanse sa treaca prin "sistemul " judecatorie/tribunal in cca. 18-19 ore/instanta , iar daca va fi si recurata, in cca 22-23 de ore, conform datelor statistice preliminare intocmite de grupul de lucru al csm.1.3 In final, avem durata medie a unei cauze la NIVELUL CURTILOR DE APEL.

1.3.a. Astfel, IN FOND la CURTILE DE APEL:
Durata medie de timp pentru o cauză civilă în fond este:

- pentru judecători:

4122 minute = 171,7 minute(cca. 2.85 ore/dosar)
24 cauze civile [FN13]

Deci la nivelul curtilor de apel, un dosar civil de fond ia o medie de rezolvare uimitoare, de numai 2.85 ore/dosar, mai mica decit la nivelul record stabilit deja de judecatorii, medie explicabila fie prin experienta si rapiditatea judecatorilor de la curtile de apel, fie prin gradul scazut de dificultate al spetelor civile care sint judecate in prima instanta de curtile de apel, fie pur si simplu prin superficialitatea juzilor (se poate verifica “empiric” in dosare, daca de exemplu probe care in mod normal ar fi trebuit admise sint respinse de judecatori, samd), ori printr-o combinatie de toate trei explicatiile de mai sus.

1.3.b. In sfirsit, IN APEL, la Nivelul Curtilor de Apel, o cauza civila va avea Durata medie de timp:

pentru judecători:

5206 minute = 216,9 minute (cca. 3.6 ore)
24 cauze civile în apel [FN 14]

Deci de aproximativ patru ori mai putin decit va dura solutionarea unei cauze in apel la nivelul tribunalului (ceea ce sugereaza o posibila “superconcetrare” a judecatorului de apel in cauze civile pe problemele de drept ale apelului si o ignorare completa a modului in care instanta de fond-judecatorie ori tribunal- a stabilit imprejurarile de fapt ale cauzei)

Nu voi mai insista asupra duratei “recurs”ului la nivelul curtilor de apel, intrucit am trecut aceste date in tabelul intocmit mai jos.

“Sintetic” tabloul de mai sus ar arata astfel:

Fond Apel Recurs
Civil 4,25 ore
Judecatorii- Penal 6.8 ore
Familie4.5 ore_________________________________________

Fond Apel Recurs
Civil 5.2 ore 14 ore 4.2 ore
Penal 9.7 ore 5.4 ore 4.9 ore
Tribunale Familie 3.5 ore 8.4 ore 1.8 ore
Munca 6.9 ore
Comercial 5.25 ore
Contencios_6.25 ore_____________________________________

Fond Apel Recurs
Civil 2.85 ore 3.6 ore 4.6 ore
Penal 4.8 ore 9.2 ore 6.1 ore
Curti de Familie 4.1 ore 3.6 ore -
Apel Munca 4.83 ore
Comercial 8.9 ore 3.31 ore
Contencios 4.8 ore 5.6 ore

Se pot desprinde mai multe concluzii din cele de mai sus, dar pe moment cred ca este necesar sa mai zabovim putin asupra unor date adiacente celor de mai sus.

Cum este si firesc(as fi tentat sa spun) , CSM preia datele de mai sus, si stabileste niste norme de lucru pe judecator[FN 15], care intr-un tabel sintetic arata astfel.

B.COTA DE LUCRU PER JUDECATOR (NUMAR CAUZE/AN)

Fond Apel Recurs
Civil 412,9 cauze civile/an
Judecatorii- Penal 258,3 cauze/an
Familie 388,8 cauze/an _______________________________________________________

Fond Apel Recurs
Civil 332,4 cauze/an 125,2 cauze/an 414,9 cauze/an
Penal 180,9 cauze/an 321,4 cauze/an 354,2 cauze/an
Tribunale Familie 574,8 cauze/an 208,3 cauze/an 974,1 cauze/an
Munca 253,6 cauze/an - -
Comercial 334,3 cauze/an - -
Contencios_281,6 cauze/an___________________________________

Fond Apel Recurs
Civil 615 cauze/an 486,8 cauze/an 379,9 cauze/an
Penal 359,7 cauze/an 190,3 cauze/an 288,2 cauze/an
Curti de Familie - 428,7 cauze/an 483,7 cauze/an
Apel Munca - - 363,5 cauze/an
Comercial - 198,8 cauze/an 528,7 cauze/an
Contencios 365,3 cauze/an - 309,1 cauze/an

Desigur, problemele legate reprezentativitatea esantionului pe care s-a lucrat de catre CSM [FN 16] in adunarea datelor de mai sus ( exemple de asemenea "probleme"legate de alegerea esantionului si reprezentativitatea sa: de ce instantele alese sint reprezentative, de ce dosarele alese sint reprezentative,etc) poate ridica intrebari asupra acuratetii datelor preliminare despre care am vorbit.

Nu mai putin insa, daca admitem ca aceste date preliminare ne dau destule indicatii despre durata medie a unei cauze in curtile romanesti, si nu vad de ce nu am admite aceasta, corelarea datelor de mai sus cu cele adunate anterior de csm (de exemplu in acest tabel, ) despre numarul de cazuri (cauze) in curtile romanesti ridica citeva intrebari interesante.

C. CITE DOSARE SINT DE FAPT PE ROLUL INSTANTELOR?

Astfel din acest tabel, despre care am spus inceputul eseului ca vom vorbi numindu-l NUMAR MEDIU DOSARE[2], observam ca, media de dosare la judecatorii (este drept o medie “combinata” intrucit numarul nu este divizat pe materii) in semestrul I al anului 2005 era de 284 dosare (cauze)/judecator, la tribunale, de 232 dosare(cauze)/judecator (134 in fond), iar la curtile de apel 296 (117 in fond).

Un tablel sintetic ar arata astfel:

C.1 MEDIA DE DOSARE PE ROL IN SEMESTRUL I, 2005 (la numar total de dosare,inclusiv apel si recurs in cazul tribunalelor si curtilor de apel)[FN 17]

Numar mediu Curti sub nr. mediu dosare Curti peste Nr. mediu dosare

JUDECATORII 284 106 (60%) 71 (40%)
TRIBUNALE 232 25 ( 61%) 16 (39%)
CURTI DE APEL 296 9(60%) 6 (40%)


Comparind numerele de mai sus, care sint obtinute prin divizarea numarului total de dosare la numarul de judecatori existenti in sistem, observam ca numarul mediu de dosare obtinut astfel este inferior celui pe care l-am putea determina din tabelul B de mai sus.

Desigur, intrucit in adunarea datelor legate de media dosarelor aflate pe rol in anul 2005 CSM a folosit o metodologie care nu se regaseste in determinarea duratei unei cauze aflate pe rolul instantei care a servit la intocmirea tabelului B[FN 18], comparatiile sint destul de greu de facut.
Totusi, putem observa usor, din datele tabelului B, ca durata medie de concluziune a unui dosar ar conduce la rezolvarea unui numar de dosare cu mult peste numarul celor “mediu” aflate (de fapt) pe rolul instantelor (presupunind ca dosarele ar fi distribuite in mod egal intre cele 3 ramuri de drept analizate in tabelul B la nivelul judecatoriilor, norma de lucru ar fi de 352 dosare/an, multe peste cea de 284 prevazuta in tabelul C1, ceea ce ar face ca numai cca. 14 % din totalul judecatoriilor, ori 26 cu totul, sa aiba la nivelul anului trecut un volum de munca peste aceasta norma, situatie care ar putea fi “corectata” aproape imediat prin angajarea unui numar de 1 judecator la 16 dintre ele, a 2 judecatori la 4 dintre ele, si a circa 3-7 judecatori la restul de 6 dintre ele) la nivelul anului 2005 , atit in cazul judecatoriilor, cit si in cel al tribunalelor sau al curtilor de apel, ceea ce ne face sa “estimam” ca in urma unor date adunate in urma aplicarii unei metodologii mai complete, care desfasoara numarul total de cauze pe tip de cauza/respectiv fond/apel/recurs, am ajunge la concluzie ca un numar mai mic de instante decit cel care reiese din tabelul C1 de mai sus, lucreaza de fapt peste norma. Desigur, daca unele instante lucreaza peste norma care ar reiesi din datele legate de durata unei cauze, exista multe instante (nu ne-am mai ostenit sa calculam acum procentual cite exact dintre ele, dar cei interesati o pot face) care lucreaza mult sub aceasta norma, lucru care ridica probleme de ineficienta alocare a resurselor, respectiv de redistributie mai eficienta a resurselor din sistem.

D. PARADOXUL “INCARCATURII DE DOSARE” DIN CURTILE ROMANESTI IN RAPORT CU DATELE DE MAI SUS.

Daca majoritatea instantelor lucreaza, cum am vazut, ceva “sub norma”, ar fi normal sa vedem ceva “joyful faces” prin curtile romanesti, adica la “pupitrul” acestor curti. Cu toate acestea, ce vezi de obicei pe masa de sedinta a judecatorului este un “morman”interminabil de dosare, “morman” care corespunde cu cele 4-10 plus pagini cu numele de dosare aflate pe usa salii de sedinta.

In plus, ori de cite ori insa stai de vorba cu prieteni judecatori(dar nu e nevoie musai sa stai, e suficient sa te uiti prin "salile pasilor pierduti" ori sa vezi maldare de dosare legate cu sforicica pe care oamenii si le cara pentru "studiu" acasa), auzi(ori vezi) povesti de groaza, cu zile intregi lucrate peste program, oameni prabusiti peste, ori amestecati cu “mormanele” de dosare, carora nu le mai fac fata, samd.

Aceasta daca ne referim doar la ceea ce putem constata prin “propriile simturi”, Curtea Europeana a Drepturilor Omului “inregistrind” deja “procese” romanesti care “dureaza” de peste 9 ani (a se vedea de exemplu cazul penal al lui Corneliu Petre si Bogdan Mircea)[FN 19] , cu incalcarea desigur a dreptului la un proces echitabil intr-un termen rezonabil prevazut de Conventie.

Si atunci, daca cifrele prezentate in rapoartele CSM vin oarecum in contradictie cu ceea ce putem constata prin propriile simturi, ori cu ceea ce constata CEDO a fi citeodata “realitatea” duratei procesului in Romania, cum ar putea fi totusi explicat paradoxul numarului acceptabil de dosare caruia totusi oamenii nu ii fac fata, ori dosarele a caror rezolvare o lungesc la infinit[FN 20]?

-(a) O posibila explicatie ar fi aceea ca datele de mai sus [FN21] legate de timpul necesar pentru rezolvarea unui dosar, sint pur si simplu necorespunzatoare realitatii. Desi esantionul folosit de CSM poate fi criticat pentru “reprezentativitatea”sa, impresia mea este ca totusi au fost “inventariate” suficient de multe cazuri pentru ca imaginea de ansamblu care ar rezulta din investigarea acestui esention sa nu fie pur si simplu rupta complet de realitate. Daca totusi termenele ar fi total necorespunzatoare cu ceea ce se intimpla in realitate, mai precis cu durata in realitate a procesului, as fi tentat sa pun necorelarea pe raportarea pur si simplu aiuristica a duratelor de catre instantelor participante la investigatie, doritoare sa creeze o buna impresie celor de la csm in privinta capacitatii lor de a rezolva cu promptitudine dosarele supuse atentiei. Desi aceasta este o posibilitate de investigat in Romania, as fi totusi tentat sa nu ii dau foarte multa greutate, si sa consider cifrele privitoare la durata, daca nu drept absolut acurate-avind in vedere esantionul pe care s-a lucrat,cel putin “indicatoare” a cit poate dura un proces in Romania la nivelul cel mai scazut de timp in care se poate desfasura.

-(b) Daca duratele consemnate de CSM pot da o indicatie a cit poate dura un proces in Romania, cel putin cu privire la nivelul cel mai expeditiv cu putinta, asa cum spuneam, atunci “tipetele” si “nervii” care razbat din tabara suprasolicitata a judecatorilor pot fi "explicabile" prin apucaturile unei majoritati a lor incapabila sa faca un “case mangement” efectiv al dosarelor cu care se confrunta si pe care le are de rezolvat, majoritate care "pierde" in mod "inexplicabil" destul de mult din timpul de munca pe care l-ar putea altfel afecta altfel rezolvarii dosarelor, si tipa pentru a obtine ce doreste de fapt; un numar de cazuri de solutionat mai redus [FN21].

E. IN LOC DE CONCLUZII.

Primo. Indiferent de cum consideram de corespunzatoare datele de mai sus cu ceea ce se intimpla in realiate, cred ca o idee se desprinde in mod clar pentru avocati si consilieri, adica specialistii in drept care reprezinta partile in proces.
- Data fiind durata destul de redusa in care se rezolva o cauza la diferitele nivele ale curtilor de catre judecator, precum si incarcatura de dosare aflate pe rolul instantelor din orase cum ar fi de exemplu Bucurestiul, este mai sigur sa asumi ca un judecator va avea putin timp pentru cauza pe care o reprezinti. Din acest motiv, este probabil mai bine si folositor cauzei pe care o reprezinti daca incerci sa faci o diferenta si sa te distingi in bine de masa avocatilor care reprezinta parti in nenumaratele dosare care trec judecatorilor pe dinaintea ochilor, prin calitatea documentelor legale (cereri, intimpinari, concluzii scrise, etc) pe care le depui in dosar, si prin calitatea analizei legale pe care o faci in aceste documente. Cum dosarul tau are sanse sa fie “decis” in minute, sau fractiuni de minute, si mai ales in baza hirtiilor din dosare, o exprimare clara, care “antreneaza” judecatorul in loc sa il plictiseasca sau chiar sa ii creeze dificultati de intelegere, poate fi “ingredientul” in baza caruia cistigi un dosar.

Secundo. Din datele cifrele publicate de CSM pe care le-am analizat, pare evident ca sistemul judiciar poate “produce” mai mult cu resursele pe care le are decit “produce” in prezent. Pare de asemenea evident ca o multime de factori (de la case management-ul defectuos, la supraincarcarea unor instante, care lucreaza mult sub numarul de posturi pe care ar trebui sa il aiba, de la lipsa calitatilor manageriale a unor sefi de curti , care nu au prea multe idei cu privire la rolul pe care un sef de curte ar trebui sa il indeplineasca, la numeroasele “detasari”, “promovari” etc, care decimeaza numarul de judecatori care indeplinesc efectiv functia de judecator, etc,etc) concura in prezent la “supraincarcarea” nepermisa a unor instante si la “subincarcarea” altora, sau, in alte cuvinte la defectiuni sistemice, care percepute si exagerate cum sint de imaginarul public, duc la o perceptie catastrofala a “incetinelii” cu care se misca justitia, ce se rasfringe indirect si negativ asupra moralului judecatorilor. Indiferent insa de neajunsurile pe care le constatam, nu putem spune insa decit ca nimic din datele deocamdata adunate nu ne permit sa tragem o concluzie definitiva asupra sistemului (dar poate ca rolul lor nici nu ar trebui sa fie acesta, ci doar sa ne permita sa “radiografiem” sistemul intr-un moment sau altul, lucrind apoi pentru imbunatatirea lui). Dar, mai presus de toate, cred ca sint demn de salutat aceste incercari de a aduna in mod sistematic date despre modul de functionare a sistemului, date care, prin imbunatari si rafinari repetate ale modalitatilor de colectare a lor si a parametrilor pe care dorim sa ii masura, sint singurele in masura a ne permite o actiune sistematica, desfasurata in mod stiintific, de imbunatatire a performantelor sistemului judiciar.
FN1. Cuvintul “productivitate” suna urit, dar si la instante, si in administratie, vorbim despre "productivitate" si incercam sa o influentam in sens-cantitativ- pozitiv

FN2. Citez directiile Cristinei, pentru cei interesati in lectura documentelor cu pricina..."incearca sa intri de pe site-ul csm, mergi la "noutati", iar documentul se numeste pompos "studiu preliminar cu scopul planificarii resurselor umane si imbunatatirii sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor" - are "documentul" (asta e ceea ce intereseaza propriu-zis) si "anexele")

FN 3. Care reprezinta o incercare de determinare in baza unui esantion reprezentativ a timpului mediu necesar unui judecator (respectiv grefier) pentru a rezolva un tip de dosar sau altul supus atentiei sale, efectuata de un grup de lucru al Consiliului National al Magistraturii. „Esantionul reprezentativ” a inclus: 6 judecătorii( Alba Iulia, Cluj - Napoca, Suceava, Iaşi, Timişoara, Ploieşti), 6 tribunale( Alba, Cluj, Iaşi Timiş, Suceava, Prahova) şi 6 curţi de apel( Alba Iulia, Cluj, Suceava, Iaşi, Timişoara, Ploieşti)

FN 4. Aceste documente determina statistic incarcatura medie de dosare, pe instante, la nivelul primul semestru al anului 2005. Exista de altfel o intreaga pagina cu numarul de dosare pe 2004 ori 2005 pe site-ul csm-ului , dupa cum exista si un document cu schimbarile intervine in activitatea instantelor in anul 2006 (on line la adresa de aici), insa am preferat pentru simplificarea discutiei, si de asemenea pentru usurinta prelucrarii datelor din raportul de anul trecut, sa ne raportam doar la datele primului semestru din 2005. Primul semestru al anului 2006 a “inregistrat” un spor de cauze la nivelul judecatoriilor si al tribunalelor, pe care insa il consideram insuficient de semnificativ pentru a altera complet concluziile care se desprind din analiza datelor primului semestru al anului 2005.

FN 5. CSM ne explica in documentul 1 cum a fost determinata aceasta durata…”Durata medie de timp pentru o cauză civilă a fost calculată după cum urmează:
Nr. total de minutepentru soluţionarea cauzelor civile = ------ minute/cauză civilăNr.de cauze civileUtilizând această formulă, rezultă….” Datele pe care le-am evidentiat mai sus

FN 6. Pentru simplificarea discutiei (si pentru ca durata este mai mult sau mai putin asemanatoare pentru celelalte tipuri de cauze studiate de CSM) vom indica in principal duratele cauzelor din civil, pe care le vom folosi si ca “proxies” (aproximari) ale tuturor celorlalte cauze, multumindu-ne sa indicam in note de subsol durata altor tipuri de cauze, la diferite instante.

FN 7. - pentru grefieri avem timpi asemantori:33 992 minute = 257,5 minute132 cauze civile

Am omis din "schema" de mai sus grefierii, si imi cer scuze pentru aceasta omisiune,ori mai degraba pentru preferinta de a indica durata petrecuta de ei in dosar doar in notele de subsol, dar motivul principal al omisiunii este acela ca omiterea timpului de lucru al grefierilor pe un dosar nu altereaza in mod fundamental viziunea timpului afectat de judecator unui dosar. Desi timpul afectat de grefieri unui dosar practic “dubleaza” timpii necesari concluderii unui dosar, munca grefierului este argumentabil, repetitiva, si fara implicatii directe in deciderea dosarului.
FN8. Conform aceluiasi document, la judecatorii avem in alte tipuri de cauze urmatoare durate:

a. Durata medie de timp pentru o cauză cu minori şi de familie :pentru judecători, 271,6 minute ( pentru grefieri: 309,6 minute);
b. Durata medie de timp pentru o cauză penală:pentru judecători: 408,8 minute (cca. 6.8 ore) ( pentru grefieri: 342,7 minute

FN 9. Pentru grefieri avem in civil la tribunal o medie de 239,6 minute/ dosar.
a. Durata medie de timp pentru o cauză cu minori şi de familie va fi la nivelul tribunalului :- pentru judecători: 183,7 minute; iar pentru grefieri: 188,2 minute
b. Durata medie de timp pentru o cauză in materia litigiilor de munca si asigurari sociale este: pentru judecători: 416,4 minute (aprox. 7 ore); iar pentru grefieri: 315,5 minute;
c. Durata medie de timp pentru o cauză comercială:- pentru judecători: 315,8 minute (cca. 5.25 ore); iar pentru pentru grefieri: 387,5 minute;
d. Durata medie de timp pentru o cauză de contencios administrativ şi fiscal: pentru judecători: 375 minute (cca 6.25 ore); iar - pentru grefieri: 272,3 minute;
e. Durata medie de timp pentru o cauză penală: pentru judecători:583,5 minute (cca 9.7 ore); iar pentru grefieri: 539 minute

FN10. Observam in general timpii mai lungi necesari judecatorului de la tribunal, in comparatie cu cel de la nivelul judecatoriilor, pentru rezolvarea in fond a unui dosar penal, si de asemenea timpii mai scurti necesari judecatorului in fond de la tribunal, in comparatie cu cel de la judecatorie, pentru rezolvarea in fond a unui dosar cu minori si de familie, explicabili probabil prin complexitatea diferita a cauzelor in fond care ajung in cele doua tipuri de curti in fond, in materiile respective.

FN 11. - pentru grefieri:14 113 minute = 392 minute36 cauze civile în apel
Avem de asemenea:
a. Durata medie de timp pentru o cauză cu minori şi de familie în apel:- pentru judecători: 506,8 minute (cca. 8.4 ore); pentru grefieri: 266,3 minute
b. Durata medie de timp pentru o cauză penala în apel: - pentru judecători: 328,5 minute (cca. 5.4 ore); pentru grefieri: 245,3 minute;

FN 12. - pentru grefieri:8974 minute = 169,3 minute (cca. 2.8 ore)53 cauze civile în recurs
Avem de asemenea in recurs.
a. Durata medie de timp pentru o cauză cu minori şi de familie în recurs: - pentru judecători: 108,4 minute (cca. 1.8 ore); pentru grefieri:111,8 minute;
b. Durata medie de timp pentru o cauză penală în recurs: - pentru judecători: 298,1 minute (cca. 4.9 ore); pentru grefieri: 186,3 minute

FN 13. - pentru grefieri: 214,4 minute

a. Durata medie de timp pentru o cauză de contencios administrativ şi fiscal în fond la curtile de apel: pentru judecători: 289 minute (cca. 4.8 ore); pentru grefieri:264,8 minute
b. Durata medie de timp pentru o cauză penală în fond, la curtile de apel:pentru judecători: 293,5 minute (cca. 4.8 ore); - pentru grefieri: 232,5 minute


FN 14. pentru grefieri: 177,4 minute
Avem de asemenea:
a. Durata medie de timp pentru o cauză cu minori şi de familie în ape(la curtile de apel): pentru judecători: 246,3 minute (cca. 4.1 ore); pentru grefieri: 217,6 minute
b. Durata medie de timp pentru o cauză comercială în apel(la curtile de apel):- pentru judecători: 536,5 minute (cca. 8.9 ore); - pentru grefieri: 302,1 minute;
c. Durata medie de timp pentru o cauză penală în apel:- pentru judecători:= 554,8 minute (cca. 9.2 ore); - pentru grefieri: 438,2 minute

FN 15. Pentru civil, avem conform documentului de mai sus:

La judecatorii :Cota de muncă anuală pentru un judecător/grefier a fost calculată după cum urmează:Timpul de lucru/an în minuteDurata medie de timp pentru o = ----- cauze civile/jud.- grefier/ancauză civilăUtilizând această formulă, rezultă:- pentru judecători:105 600 minute = 412,9 cauze civile/an255,7 minute- pentru grefieri:108 000 minute = 419,4 cauze civile/an257,5 minute
Nota grupului de lucru de la csm- Pentru obţinerea timpului de lucru/an al unui judecător/grefier s-a avut în vedere numărul anual de zile lucrătoare, după scăderea sărbătorilor legale, a zilelor libere legale şi a concediului legal de odihnă….
la TRIBUNALE:
Cota de muncă anuală pentru un judecător/grefier:- pentru judecători:105 600 minute = 332,4 cauze civile/an317,6 minute- pentru grefieri:108 000 minute = 450,7 cauze civile/an239,6 minute
LA CURTI DE APEL (si in general pentru cei care lucreaza la apeluri):
Cota de muncă anuală pentru un judecător/grefier:- pentru judecători:105 600 minute = 125,2 cauze civile în apel/an842,9 minute- pentru grefieri:108 000 minute = 275,5 cauze civile în apel/an 392 minute
Iar pentru cei care lucreaza in recurs:
Cota de muncă anuală pentru un judecător/grefier:- pentru judecători:105 600 minute = 414,9 cauze civile în recurs/an254,5 minute- pentru grefieri:108 000 minute = 637,9 cauze civile în recurs/an169,3 minute

FN 16., Esantionul pe care s-a lucrat ridica mari probleme de “reprezentativitate”, lucru care se poate constata de exemplu, consultind numarul de dosare pe care s-a lucrat in Anexa 3 la documentul 1 in care sint trecute Tipurile de cauze soluţionate în fond la judecătorii, a căror durată a fost măsurată în prima etapă. Probabil ca si din aceasta cauza, CSM anunta in documentul de mai sus ca va continua intr-o a doua etapa masurarea duratei de lucru a unui dosar in anul 2006.

FN 17. Am preferat sa ignoram numarul total de judecatori prevazuti in “schema”, intrucit multe curti nu au exact numarul de judecatori prevazuti in “schemele” respective, preferind sa lucram pe numarul concret de judecatori aflati la curtile respective.

FN 18. In calcularea duratei medii, csm a defalcat timpii pe tipuri de dosare, in timp ce la calcularea numarului de dosare aflat pe rolul a diferite instante nu a defalcat diferitele dosare pe categorii.

FN 19 Apropos, de solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil, unul dintre participantii la discutie, prietenul nostru Liviu U., judecator la o Curte de Apel din tara a exprimat un interesant punct de vedere pe care imi permit sa il citez cu mici modificari “ Ar trebui gandit si pentru Romania o lege interna care sa permita examinarea de catre jurisdictiile interne daca si in ce masura procesul pendinte scapa exigentei termenului rezonabil. Am in vedere aici principiul subsidiaritatii si precedentul Curtii Europene in speta Kudla conbtra Poloniei. Totodata, alte state au adoptat legi speciale in materie. spre pilda Italia (cunoscuta si recunoscuta pentru lentoarea procedurilor) are Legea Pinto….[dar] se poate concepe un proiect de lege care sa se plieze pe recomandarile din cauza Kudla si care sa poata fi implementat in dreptul intern ? Este capabil sistemul nostru judiciar sa absoarba o atare lege si implicit o astfel de procedura de examinare a exigentei termenului rezonabil ? Apreciez ca pornind de la textul art. 21 din Constitutia revizuita corelat cu art. 6 parg.1 din Conventie o astfel de lege nu numai ca este constitutionala si conventionala dar si necesara. [Dar] Intrebarea persista: este oare sistemul nostru de drept si cel judiciar capabil si apt sa accepte o astfel de lege? …. [Am in vedere] o lege speciala care sa se armonizeze cu, eventual, noile legi procesuale. Trebuie regandite structural procedurile. Apoi e vorba de cultura juridical…, de mentalitati, de starea actuala a societatii (o parte insemnata a proceselor sunt inca grefate pe lamurirea si clarificarea dreptului de proprietate asupra mobilelor si imobilelor smulse de comunisti din mana proprietarilor, majoritatea prin proceduri manu militari sau la limita bunului simt, ca sa nu mai vorbesc de incalcarea legii). In loc sa avem o lege de restituire si implicit de reglementare a acestor situatii cu o formulare clara, sintetica si succinta, cu trimitere pentru completare la dreptul comun, am inventat proceduri, metode, tehnici etc. speciale iar unele nici nu se pliaza si nu se coreleaza cu legislatia existenta. Nu mai vorbesc de modificarile succesive ale acestor acte normative care implementate in practica au condus la condamnarea noastra la CEDO si implicit la o radiografie pe care o face instanta europeana in materie cu referire la legislatie si jurisprudenta in speta Paduraru. Sigur, poate parea nerealista propunerea mea de a implementa o lege speciala prin care sa se instituie proceduri de verificare a lentorii procedurilor, daca avem in vedere incarcatura pe judecator si celelalte tare ale sistemului. Dar, pe langa asanarea sistemului in asamblul sau statul are obligatia sa execute hotararile CEDO si una dintre aceste obligatii este sa stabileasca in dreptul intern o cale de atac prin care sa se deduca judecatii ingerinta referitoare la durata nerezonabila de solutionare a unui proces”

FN 20. CSM pare sa isi fi indreptat atentia asupra problemelor ridicate de prelungirea solutionarii cauzelor, dupa cum rezulta si din documetul Nr. 263/IJ/431/SIJ/2006, intitulat “Sinteza Raportului de Control privind identificarea dosarelor vechi şi aplicarea riguroasă a normelor de procedură privind sancţionarea faptelor care împiedică desfăşurarea în bune condiţii a proceselor, inclusiv întârzierea nejustificată a soluţionării cauzelor”, care poate fi gasit on line aici, si contine citeva concluzii interesante, pe cea mai importanta reproducind-o mai jos: “Verificările efectuate au evidenţiat că, cele mai multe dosare vechi sunt înregistrate la fond, numărul dosarelor mai vechi în apel şi recurs este redus sau la unele instanţe inexistent. Se mai impune precizarea că numărul de dosare restante este mai mare în materie civilă şi comercială, predominante fiind cele în materie de falimente, datorită specificului procedurii, iar în materie penală numărul acestora este foarte mic sau inexistent. De asemenea, se mai impune precizarea că, printre dosarele mai vechi de 1 an fond şi apel, 6 luni recurs, cele mai numeroase sunt dosarele care au depăşit 5-6 luni peste termenul prevăzut de 1 an respectiv 6 luni, numărul dosarele mai vechi de anul 2004 fiind extrem de redus”

FN 21. Metodologia si esantionul care au stat la baza studiului CSM cu privire la durata unui proces, sau a celor privitoare la dosare, pot fi comparate cu matricea rapoartelor intocmite de curtile statale din SUA, publicata de NCSC on line la adresa... Cum totusi Grupul de Lucru din cadrul CSM se afla la inceputul adunarii acestui gen de date, sintem convinsi ca pe masura scurgerii timpului, atit esantioanele pe care se lucreaza cit si amplitudinea datelor colectate vor deveni mai complete, astfel sa avem o reprezentare cit mai apropiata a realitatii.