Cercetarea legala(o taxonomie)

Mark van Hoecke are in cartea despre care am vorbit aici o interesanta (sa zicem) taxonomie a cercetarii legale, pe care o reproduc in traducere mai jos.

Tipuri de cercetare

(cred ca aici este functie de cele urmarite de cercetare,si acest criteriu poate fi adaugat schemei intiale)

Explicativă (cum este de exemplu cel din cercetarea legala comparata care explica legea, prin diferite contexte istorice);
Empirică (care incearca sa determine legea valida; determinarea celor mai bune mijloace legale pentru a ajunge la un scop-a celei mai bune soluţii în dreptul comparat);
Hermeneutică (interpretare, argumentare);
Exploraratorie (cautati unor forme noi, eventual fructuoase în cercetarea juridică)
Logică (coerenţa, structurarea conceptelor, regulilor, principiilor, etc-de exemplu utilizarea analizei de tip Hohfeldian a conceptului de drept în doctrina juridică internă sau pentru a compara sisteme juridice. La noi o anliza similara este avansata de exemplu in „teoria actului juridic”, etc, analizate in introducerea in studiul dreptului civil)
Instrumentală (constructie de concepte)
Evaluativă (testarea dacă normele legale sint efective în practică, sau daca acestea sunt în conformitate cu o morală desirabila, cu obiectivele politice sau economice, sau, în dreptul comparat, daca o propunere de armonizare ar putea funcţiona, ţinând cont de divergenţele importante între sistemele juridice în cauză)

2) Functie de utilizarea altor discipline
-istorico- juridică
sociologico-juridică
juridică-antropologico
psihologigo-juridică
de drept şi de biologie, precum şi
de drept şi economie
(nu am vazut de exemplu clasificarea in dreptul american drept si literatura, pe care as adauga-o aici: Personal, cred ca stiintele politice pot fi adaugate, si evident, filozofia, de ce nu? unele dintre cele mai interesante si inovative lucrari de teorie legala sint scrise de oameni care au la "baza" pregatire filozofica)

3) Nivelul de comparaţie
-cadru conceptual furnizat de doctrinele juridice
-principii
-norme, şi
-cazuri

4) Niveluri de cercetare
-descriere (interpretare) şi
-sistematizare („clădirii” teoretice)

5) Schema de inteligibilitate
-cauzală
-funcţională
-structurală
-hermeneutică
-acţională; şi
-dialectică

6) Perspectiva ideologică

-individualiste versus comunitare
-naţionalist versus internaţional
-pozitiviste versus punct de vedere moral, politic orientat
-monistă (ordine) versus multi-strat (pluralistă; dezordine); şi
-natură faţă de cultură

Cercetarea doctrinala legala variaza intre descriere directa (ale unor noi) legi, cu ceva comentarii interpretative incidentale, pe de o parte, si teorii inovative (sistemizare), pe de alta parte. Versiunile mai „simple” ale acestei cercetari constitutie „blocurile” din care se construiesc cele mai sofisticate. In mod invetabil, tipurile mai descriptive de cercetare vor fi si cele mai numeroarse. pag v-vi, prefata [Mark van Hoecke (Ed): Methodologies of Legal Research: Which Kind of Method for What Kind of Discipline? Hart, 2011]