Batalie Mare-continuare-pozitia actorilor-JUSTITIE

Cum am promis, continui discutia despre batalia de saptamina viitoare cu o analiza a pozitiei actorilor. Pentru ca avem obiectii de neconstitutionalitate atit asupra modificarilor legilor justitiei cit si a celor referitoare la proprietate, voi incepe cu cele legate de justitie, urmind ca intr-un posting separat sa le discut pe cele legate de proprietate.

Mai intii un preview al pozitiei PSD-ului(dupa cum reiese ea de aici), insotita de citeva "critiques"(mai multe pe chestiuni factuale):

In optica lui Dan Mircea Popescu ( a nu se confunda cu Ioan, sint doua persoane diferite),si a Partidului, ... o serie de aspecte ale acestor legi ... sunt neconstituţionale:

-Prevederea privind abrogarea art.3 din Legea nr.317/2004 care consfinţeşte Consiliul Superior al Magistraturii ca şi "garant al independenţei justiţiei".

-Introducerea obligativităţii pentru CSM de a prezenta Parlamentului României raportul anual asupra activităţii sale, ceea ce reprezintă un act neconstituţional, care duce
la încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat.

-Potrivit art. 66 alin. 1 din proiect, ministrul justiţiei poate, din proprie iniţiativă, să exercite control asupra procurorilor în ceea ce priveşte modul în care aceştia îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu. Practic, reprezentantul Executivului, ministrul justiţiei, va avea controlul total asupra carierei şi activităţii profesionale a procurorului, ceea ce echivalează cu exercitarea controlului politic asupra actului de justiţie. [zice mai departe acelasi autor " Autoritatea ministrului justiţiei asupra procurorilor este una de ordin administrativ, potrivit competenţelor acestui minister, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 83/2005. Ea nu poate justifica posibile ingerinţe în atribuţiile profesionale ale procurorului, fiindcă, în soluţiile dispuse, procurorul este autonom şi se supune doar legii.

-Articolul 751 din proiect impune Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie obligaţia elaborării anuale a unui raport privind activitatea desfăşurată, pe care să-l prezinte ministrului justiţiei nu mai târziu de luna ianuarie a anului următor. Prevederea este
neconstituţională, întrucât Parchetul de pe lângă Înalta Curte este subordonat doar administrativ ministrului justiţiei, iar profesional, din punct de vedere
al competenţei funcţionale, Consiliului Superior al Magistraturii.

-Atribuirea competenţei de a se propune numirea în funcţiile de conducere a procurorilor de către Procurorul General al României, precum şi la propunerea preşedintelui instanţei, în cazul judecătorilor, din noul proiect de modificare a legii, excede dispoziţiilor constituţionale potrivit cărora ,,Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii", transformând practic Consiliul Superior al
Magistraturii într-un organism consultativ.

-Prin abrogarea art. 41 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul magistraţilor, potrivit căruia "Consiliul Superior al Magistraturii constituie şi actualizează o bază de date cuprinzând magistraţii care s-au remarcat în activitatea lor profesională", se elimină, practic, posibilitatea Consiliului Superior al Magistraturii de a putea face propuneri privind
promovarea magistraţilor, având în vedere realele criterii de performanţă, dar şi imposibilitatea urmăririi evoluţiei carierei de magistrat.

-Întreaga reglementare a organizării şi funcţionării Parchetului Naţional Anticorupţie, din Capitolul II, Secţiunea a 2-a, este neconstituţională. Prin organizarea sa ca structură autonomă cu independenţă absolută, atât în cadrul sistemului judiciar, cât şi în raport cu orice altă autoritate publică (inclusiv Consiliul Superior al Magistraturii), prin încadrarea sa cu procurori numiţi prin ordin al Procurorului General al Parchetului Naţional Anticorupţie, iar nu prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, prin stabilirea unor proceduri de revocare din funcţie, evaluare, derogatorii de la prevederile general-aplicabile, se creează cadrul juridic al legitimităţii unui parchet extraordinar, situat în afara sistemului judiciar prevăzut în Constituţie, subordonat şi controlat de Executiv.

Ati inteles despre ce e vorba?
Ei, nici eu,dar avem tot timpul sa analizam punct cu punct obiectiunile de mai sus, atunci cind vom reveni asupra lor; acum nu am facut decit sa le redam asa cum au aparut ele in discutia din Parlament.

Oricum, citeva lucruri au stirnit furia PSD-ului, dintre care cele principale ar fi incercarea de a face din CSM un organism olecuta mai robust si eficient (e si normal, PSD-ul are in acel organism-conceput de el insusi pentru a tine in friu, pe cit se poate, magistrarimea asta nebuna- in proportie de 90%, un dream team, oameni unul si unul care, leafa fiind mica,dupa buget, mai cumuleaza si functia asta cu vreuna de sef de instanta,sau alt organ magistraresc, c-asai in tenis,nu?) decit fusese programat initial sa fie, si, de asemena, incercarea guvernului de a schimba cumva parametrii functionarii procuraturilor de partid si de stat (aici chestia e si mai albastra, pentru ca procurorii incep ancheta,dosarul, nu? Daca pina acuma se mai impiedicara si ei, ca omul, printr-un dosar de peshte mare, si mai uitara sa faca o urmarie, mai asternura praf pe vreun dosar, etc, cazul Voinea arata ce pot face oameni din astia scapati din mina). Blue, nu? Eu unul inteleg furia, e omeneasca.

Dar de ce aceste exceptii? Un raspuns il avem in discursul aceluiasi onor politician.

-PSD este pentru independenţa justiţiei. Dovadă stă legislaţia adoptată în timpul guvernării sale şi care a fost validată de Uniunea Europeană prin închiderea negocierilor de aderare cu România.

N.N. Bineinteles ca e. Cum aceasta parte din afirmatia de mai sus se bazeaza pe o informatie factuala("dovada") , ia sa vedem ce zice aici:"Printre bilele negre, dupa cum era de asteptat, stau "la loc de cinste" coruptia, capacitatea administrativa, independenta judecatoreasca si libertatea presei... Independenta justitiei, sau mai precis lipsa acestei independente, este un alt punct negativ asupra caruia se insista in Raport." E vorba despre un comentariu la Raportul Comisiei din 2004, an de guvernare PSD. Ca e vorba de o realitate paralela cu cea a Comisiei rezulta si de aici , dar noi stim din fizica ca universurile paralele sint posibile, nu e asa? La urma urmei, e o chestiune de "opinie", cum zice si Marx in dialectica lui, in care univers te situezi, chiar daca asta e posibil doar din punct de vedere imaginar, noi traind totusi doar in unul dintre universurile posibile, care din punct de vedere al "integrarii" este totusi cel am Comisiei. In fine, pentru cei care au timp, se mai poate verifica si raportul bete-noir (care se intemeiaza pe observatii factuale) aici sau de ce nu, aici.

-Pronunţarea forului legislativ în cazul a 17 legi, conţinând peste 200 de pagini de
reglementări, în absenţa unor dezbateri de fond, exclude posibilitatea identificării unor soluţii rezonabile
....

Pina acum singurul lucru care pare a avea de a face cu realitatea. Problema este ca guveronoiu nu mai are timp de dezbateri. Mai sint citeva luni si vine raportul care decide daca e 2007 sau 2008. In plus, Guvernoiu a fost destul de deshis cu dezbaterea proiectelor (vezi site-ul MJ), a acceptat amendamente, a acceptat puncte de vedere contrarii in cele 2 luni de discutii pe proiectul legilor justitiei). Mai mult, cum pare a sugera si vorbitorul, 200 de pagini ar lua enorm de mult timp(daca 2 luni nu au fost de ajuns parlamentarilor PSD-ului sa se uite pe site-ul MJ si sa vina macar cu o critique) , deoarece ar folosi la maxim "neuronul"ancorat in realitate al parlamentarilor. "Politic", motiunea poate sa treaca (si guvernul pica) sau sa nu treaca (guvernul ramine, proiectul se aproba).

Dar de fapt,

Este de datoria mea să amintesc membrilor Guvernului şi parlamentarilor actualei
puteri că, în cursul mandatului Guvernului Partidului Social Democrat, s-a reuşit reaşezarea puterii judecătoreşti în sistemul puterilor în stat, prin adoptarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul magistraţilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii nr. 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii.
........

Reforma sistemului judiciar, informatizarea instanţelor, repartizarea aleatorie a cauzelor, reorganizarea completelor în primă instanţă, au reprezentat paşi importanţi şi absolut necesari pentru aducerea justiţiei româneşti la standardele spre care tindem, dar ele trebuie continuate şi nu modificate.

Apropos de informatizare, si alte minuni, vezi si istoria mai veche de aici. Dar parca am stabilit ca e vorba de universuri paralele,nu?

In sfirsit, ca sa nu va plictisesc, trec direct la pointul discursului care este:

Contestarea noastră vizează, în principal, următoarele aspecte:

-Abrogarea obligaţiei magistraţilor de a nu se subordona scopurilor şi doctrinelor politice.

NN ??? Adica magistratii sint obligati sa se supuna in prezent "scopurilor si doctrinelor politice" (politicului) si PSD-ul vrea sa ramina asa?

-Eliminarea, pentru prima dată în istoria
magistraturii româneşti, a statutului de magistrat pentru procurori.

Istoria magistraturii romanesti incepe inainte de "revolutia" bolsevica din Romania, la care pare sa se raporteze vorbitorul, iar eu am dubii ca in Romania lui Caragiale, de exemplu, exista procuror.

-Reintroducerea dreptului factorului politic, reprezentat prin Ministerul Justiţiei, de a decide cu privire la numirea sau schimbarea conducătorilor Parchetului General şi ai Parchetului Naţional Anticorupţie până la nivel de şefi de secţie. Se încalcă, astfel, cea mai importantă obligaţie asumată de România în negocierile cu Uniunea Europeană în acest domeniu.

-Limitarea la un simplu aviz consultativ, a capacităţii Consiliului Superior al Magistraturii de a decide în legătură cu întreaga carieră profesională în ceea ce îi priveşte pe magistraţi.

-intenţia evidentă a Ministerului Justiţiei de a invalida toţi conducătorii instanţelor judecătoreşti, începând de la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi până la judecătorii, în următoarele 15 zile, după eventuala modificare a pachetului de legi şi organizarea în termen de două luni a concursurilor la nivel naţional. Această
decizie va bloca, practic, sistemul judiciar românesc. În acest moment, nu există resurse financiare şi logistice pentru o astfel de activitate amplă, iar procesul de organizare a sistemului judecătoresc nu va mai putea fi condus.

N.N.Vesnica hiperbola a lucrurilor rele ce se pot intimpla, nebazata pe vreo statistica. Ca doar gubernam dupa ureche, nu "dupre" statistici.


In fine, un raspuns la cele de mai sus este dat de senatorul Kovács Eckstein.

Cred că a fost un moment dintre cele mai proaste pe care le-am avut în Parlamentul României, când Comisiile juridice reunite au audiat candidaţii aleşi de către magistraţi la CSM. În faţa noastră s-au perindat magistraţi aleşi de către semenii lor, iar noi, era domnul Bolcaş acolo, unii dintre cei care făceau jocurile, senatorii şi deputaţii PSD şi PRM eliminau pe capete pe cei care nu le-au convenit. Aşa au înţeles dânşii, în acel moment, se depolitizeze justiţia!
Actuala Putere, cred că primul vot în Parlament a fost: Am luat act de voinţa şi de alegerea magistraţilor în CSM! S-a constatat că sunt multe persoane controversate, dar am verificat numai legalitatea alegerilor şi am validat acest Consiliu Superior al Magistraturii.
Este o abordare, cred, diferită şi a actualei coaliţii este cea corectă.
Se pune problema, de ce "pachet"? Pentru că este momentul de a face reformă în cele două domenii, ne spun instituţiile europene. Domnul Bolcaş greşeşte aici, când spune că, gata, cadrul legal s-a perfecţionat, s-a închis capitolul JAI. S-a închis capitolul, dar în toate documentele ni se spune: "Noi cerem să şi aplicaţi ceea ce aţi legiferat!" Şi aici, deja, miza este deosebit de mare.
Pentru că sunt două probleme cu care suntem, practic, zilnic, agasaţi de către instituţiile europene: reforma în justiţie şi problema corupţiei. Ei, ce se doreşte aici? De a da pârghii, de a eficientiza actul de justiţie şi de a acorda mijloace pentru lupta împotriva corupţiei.
Domnul Geoană spune că nu trebuie să reinventăm roata. Ei, nu reinventăm roata, să fie clar, prevederile de bază ale legii de funcţionare a CSM-ului, a statutului magistratului rămân cele pe care le-am adoptat în 2004, de altfel, în consens, în acest Parlament.
Pe cine supără faptul că, dacă cineva ajunge la vârsta pensionării, trebuie să se pensioneze? Unde e problema? Că s-au redus criteriile de vechime la unele funcţii de conducere? Păi, sigur, ceea ce interesează este competenţa! Că cei care doresc să devină şefi de instanţe trebuie să dea un concurs? Este un principiu general acceptat în toate domeniile vieţii!
Faptul că membrii CSM nu pot cumula funcţia de conducători de instituţii l-am discutat şi l-am paradiscutat şi în 2004. Am ales o soluţie, să poată cumula, care s-a dovedit a fi păguboasă. Ei, acum o corectăm.
Nu văd nici o problemă, modificările sunt de a permite accederea tinerilor pregătiţi pe criterii de competenţă, şi Executivul, care răspunde de lupta împotriva corupţiei, să aibă mijloacele să o exercite. Şi toate aprecierile care au venit, începând de la comisarul Fratini până la Olli Rehn, au fost deosebit de pozitive.
Aşa că, domnilor semnatari ai moţiunii, cum nici Moscova n-a crezut în lacrimi, nici Bruxellesul nu va crede în lacrimile dumneavoastră.