Alegeri Ce(consilul) Se (superior) Me (al Magistraturii)

Adevarul publica o interesanta opinie a lui Ovidiu Nahoi, prilejuita de ocazia "alegerilor"(de fapt au fost auto-propuneri, cu candidati "unici"UPDATE: citeva comentarii despre noul sef al csm aici ....pare ca dl Nahoi stia ceva mai multe atunci cind ne indemna la sfirsitul comentariului sa ne temem!) pentru sefiile cesemiilor lor. Citam pe larg:

Dacă oamenii chemaţi să facă dreptate în România mai îndrăznesc să se mai plângă de o imagine nemeritat de proastă a justiţiei în ochii cetăţenilor, înseamnă că nu au aflat împrejurările alegerii noului preşedinte al CSM, Anton Pandrea. Citind biografia celui proaspăt ales, din postura de candidat unic, nu poţi să nu te întrebi: de ce oare corpul magistraţilor din România europeană a anului 2007 nu a fost capabil să-şi desemneze decât un reprezentant cu un trecut plin de umbre? România intră în Uniunea Europeană cu un preşedinte al CSM, fost în celebrul "complet roşu", instanţă care, în 1995, a blocat retrocedarea imobilelor naţionalizate şi a deschis calea ruşinoaselor recursuri în anulare. Cu un fost şef de comisie pe la federaţia lui Mircea Sandu. Au trecut 17 ani de la căderea comunismului şi nu se poate ca această candidatură şi această victorie într-o cursă fără adversar să nu-ţi dea fiori. Acum ar fi fost momentul ca tinerii magistraţi, cu cariere construite solid şi onest după 1990, să-şi fi putut impune un om, nu numai cu alt trecut şi cu o altfel de mentalitate. În definitiv, cei care au terminat facultatea în 1990 au acum în jur de 40 de ani. Ar trebui, aşadar, să aibă şi experienţă profesională, şi suficientă capacitate de organizare, astfel încât să-şi poată promova interesele. Dar unde este noul suflu, unde sunt cei însetaţi de schimbare? Le e teamă să se manifeste? Sau sunt ei atât de puţini şi atât de slabi fiindcă, în sistem, competiţia a fost câştigată de copiile mai tinere ale dinozaurilor şi ale tiranozaurilor? Oare, într-adevăr, fiii, fiicele, nepoţii şi protejaţii celor mai răi dintre cei răi s-au cocoţat în posturile călduţe călcându-i pe grumaz pe cei buni, cinstiţi şi fără proptele? Aşa apar lucrurile, uitându-ne la liniştea lăsată peste sistem după alegerea lui Anton Pandrea.
.......un corp al magistraţilor puternic .....şi-ar fi ales preşedintele, sfidând orice ingerinţă din partea politicului. Dacă n-au făcut-o, să nu se plângă! Nu preşedintele i-a călcat în picioare, ci ei s-au făcut preş în faţa acestuia. Să nu se mire, aşadar, că românii nu vor avea încredere să meargă alături de ei nici până la colţul străzii. Iar noi, ceilalţi, să ne temem. Avem de ce.

Cum fac si eu parte din "generatia absenta" (40; terminat facultatea de drept la inceputul anilor '90 ) , chiar daca nu din cea a juzilor, imi permit citeva remarci.

-desigur, Pandrea, ca ex reprezentant a "curtii nevestelor" [pentru cei mai tineri, asa era alintata "curtea suprema" care si-a invalidat singura, la sugestia/cererea sfintului Ion, si in urma actiunii unui fost procurator rosu (trimis mai apoi chiar la burzeles), decizia de retrocedare a unor bunuri imobile catre fostii proprietari,pentru ca in componenta sa, alturi de Pandrea, erau distinsele sotii ale unor Ninosu ori Iorgovan, de exemplu (daca memoria nu imi joaca feste)] nu este chiar cea mai "buna" alegere in fruntea csm;

-dar dincolo de asta, care ar fi "polul"de magistrati din care s-ar putea alege presedintele csm? care ar fi acei "magistrati" din generatia celor de 40 sau mai tineri (cu exceptia judecatoarelor Radulescu ori Labus...) care ar putea candida la acea functie?

-pentru ca din nefericire, "pacatul originar" al csm este acela ca s-a constituit intr-un moment in care "fosta putere"pedeserista avea toate pirghiile necesare pentru a construi aceasta institutie ca pe un fel de "garant" suplimentar al "practicarii" jocului dupa "regulile" impuse de acea putere, ca pe un agent al impiedicarii schimbarii si nu al practicarii schimbarii... desigur, putem argumenta la nesfarsit despre slabiciunea magistratilor care au "ales"in fruntea bucatelor justitiei tot felul de sefi obscuri autoalesi, dar aceasta nu schimba in optica mea datele fundamentale ale problemei, ca csm a fost conceputa si incadrata(cu mici exceptii) cu adversari ai schimbarii, si adepti ai status quo-ului, nu cu promotori ai schimbarii...

-ori, in alte cuvinte, atita timp cit nu dorim ori nu putem schimba regulile/staff-ul acestei institutii, trebuie sa ne multumim cu un rol al ei de promotor al status-quo-ului, si cu presedinti ai sai de tipul lui Pandrea si cel mult sa incercam sa o obligam tot timpul sa isi justifice deciziile discutabile (pe care oricum nu e obisnuita sa si le justifice, gratie "culturii juridice" a celor care o compun), si atita tot (acesta fiind maximum din ceea ce pot face "cei buni", cum ii denumea domnul Nahoi).

In sfirsit, ca sa inchei intr-o nota mai optimista, indiferent de "pacatul originar" si de cel "din prezent"al csm, justitia si societatea romana (sub componenta externa a institutiilor europene in care abia am intrat) se vor schimba in urmatoarea decada, schimbarea fiind inevitabila. Probabil ca spre sfirsitul mandatului actualei puteri vor fi din nou alegeri pentru csm, care este foarte posibil sa fie organizate si sa se desfasoare altfel decit cele precedente. ...si cum exista acea generatie despre care vorbea domnul Nahoi si in magistratura, eu sint mai degraba optimist decit pesimist ca majoritatea sefilor care isi datoreaza sefia unor servicii obscure aduse ancien nouveau regime vor mai constitui o majoritate in csm.