Tuesday, November 23, 2010

Curtea Constitutionala

Doua comentarii despre curtea constitutionala romana aici si aici. Personal, mi se pare interesant ca dl Perju, unul dintre putinii "scholars of distinction " pe care ii avem la aceasta ora a intrat in dezbaterea legata de puterile curtii.

Citez din concluzia comentariului domniei sale, legat in mod principal de interventia curtii in "politicile de austeritate propuse de guvernul Boc (4 sau 5, sau 8, nu prea conteaza numarul respectiv....):

"Un argument principal al criticilor Curtii este ca, prin constitutionalizarea dreptului la salariu, Curtea si-a extins jurisdictia asupra masurilor economice ale guvernului. Din aceasta persectiva, analiza constitutionala se supraimpune deciziilor economice ale guvernului ca o camasa de forta. Insa coalitia de guvernamant, nu judecatorii constitutionali, raspund politic in fata populatiei pentru aceste masuri. Curtea se afla aici in ipostaza exercitarii unor puteri pentru care nu este nici calificata, nici raspunzatoare. In interventia urmatoare, voi discuta solutii de reforma a sistemului constitutional care ar putea dezamorsa tensiunile politice si institutionale ce deriva din deciziile Curtii in domeniul masurilor de austeritate generate de criza economica."

Acum nu mi se pare ca dl Perju ar fi intrat in vreun fel oarecare, in acest preambul, in critica de fond, a argumentelor prezentate de criticii curtii (sau in cele prezentate de curte), ci doar a expus discutia recenta din Romania legata de subiect, urmand ca in viitor sa intre in mai multe detalii.

Dar avand cele de mai sus in vedere, nu ma pot abtine sa nu fac cateva comentarii (nelegate in vreun fel de ce spune dl Perju in comentariul sau, si legate mai mult de cele intimplate in acest domeniu in Romania).

1) Impresia mea este ca ideea veche cu raspunderea politica a executivului (executivul raspunde politic, curtea constitutionala e putere contramajoritara, deci nu raspunde)nu este deloc functionala in Romania. Faptul ca avem deja un guvern Boc 5 sau 7 sau 8, in conditiile in care politicile pe care le urmareste sint relativ nepopulare (asta ca sa folosim un eufemism), si in conditiile in care partidul care il formeaza detine totusi o minoritate de locuri in parlament arata cred destul de clar cat de fictionala este chestiunea cu raspunderea politica a executivului la noi... si cit de mult in realitate poti conduce bine mersi din pozitii de minoritate (politica).
Extrapoland, am putea spune ca de fapt pozitia guvernului boc 5,6,7, ori 8 este de fapt aceea a minoritatii politice in Romania, si ca urmarirea unei asemenea pozitii nu implica prea mare risc politic (a pierde puterea, in alte cuvinte)

2) O a doua impresie pe care o am este ca in mod asemanator ideea mai veche ca executivul detine mai multa "expertiza" economica decat orice curte si ca in general poate evalua mai bine decat pot curtile implicatiile socio-economice ale unei legi sau alteia este la fel de fictionala in Romania. Cred ca la noi este de notorietate faptul ca oricine propune un proiect legislativ, nu face de regula nici o evaluare a impactului pe care legislatia respectiva l-ar putea produce la nivel economic, social, sau pur si simplu al armoniei legilor intre ele ori al gradului in care noua lege s-ar putea integra cumva in sistemul legilor deja existente (vorbarie de genul-la data prezentei legi se abroga orice dispozitii contrarii, arata clar, cred, gradul de aproximare pe care il folosesc acesti oameni, cineva care a studiat legile anterioare si gradul de integrare al noii legi putand spune clar, se abroga articol x din legea y, sau intreaga lege z sau mai stiu eu ce, si doar in subsdiar ar putea folosi sintagma "si de asemenea orice alte dispozitii contrare"...).

Ori in asemenea conditii, despre ce soi de expertiza mai mare a executivului am putea vorbi?
Oare nu e mai coresct sa descriem totul ca o evaluare a produsului muncii orbilor si incompetentilor de catre alti orbi sau incompetenti?

3) Nu mai intru in detaliile analizei economice a masurilor propuse de guvern, pentru ca nu are rost, voi spune doar ca este foarte neclar ca ce a propus guvernul ar fi singurele masuri economic posibile, ori cele mai "dezirabile" intr-o situatie incerta (cert este ca nu poti obtine "crestere economica", consum si alte lucruri din acestea, reducand puterea de cumparare a 30-50 la suta din "consumatori"), chiar in conditiile in care cei care ar fi formulat aceste politici ar fi toti "contra-keynes-ieni". Deci in alte cuvinte ar fi fost de facut o intreaga dezbatere de facut, daca nu pentru a alege cea mai potrivita masura (mie mi se pare extrem de nesigur ca vreun economist, avand in vedere problemele de teoria filozofiei stiintei pe care scolile doctrinare mai raspandite ale acestei "stiinte" le au, ar putea indica cea mai "stiintifica" masura, ori una care sa duca la cel mai "potrivit" rezultat; e tot atat de multa arta aici, si noroc, pe cat este "stiinta"), macar pentru a JUSTIFICA alegerile facute, dar evident ca asemenea dezbatere nu a avut loc.... Prin urmare "justificarea" poate fi facuta de curte, si ma indoiesc ca in orice curte, fie chiar si in cea constitutionala romana, nu ar putea avea loc o dezbatere de un rang intelectual chiar mai inalt decat cea care are loc in guvern, sau este desfasurata de guvern in fata publicului, pentru a "justifica" masurile acestuia. In alte cuvine, mi se pare mai interesant argumentul democratic al functionarii curtilor constitutionale, potrivit caruia dezbaterea unei masuri sau alteia propuse de guvern in fata curtilor constituie un plus de democratie, nicidecum un minus, si, in conditiile in care executivul legifereaza in romania (sau parlamentul) un "must", adica un lucru extrem de necesar.

Sigur, nu am pretentia sa fi schitat mai sus un raspuns comprehensiv la argumentul ca curtea constitutionala ar exercita o putere pe care nu este pregatita sa o exercite, am dorit doar sa schitez citeva posibile contra-argumente si sa mai adaug la discutie...

Labels:

1 Comments:

At 7:27 AM, Blogger Părintele Filipache said...

Legat de articolul lui Perju, mi s-a părut interesantă sugestia de eliminare a controlului anterior. Într-adevăr, notorietatea politică a Curţii se datorează mai ales controlului anterior, dar e posibil ca cauza primară să fie absenţa "veto point"-urilor în sistemul constituţional valah, lăsând CCR-ul singurul loc unde poţi băga strâmbe.

E de salutat şi sugestia de înlocuire a deferenţei de obicei jenante faţă de executivo-legislativ cu un test de proporţionalitate ca la curţile serioase.

 

Post a Comment

<< Home