Alegeri 2004: doua scenarii propuse de SAR

SAR considera ca sunt doar doua scenarii probabile cu privire la rezultatele alegerilor din noiembrie 2004 din Romania.

Societatea Academica din Romania (SAR : www.sar.org.ro ) este o organizatie grup de reflexie (think-tank) care s-a remarcat prin atitudinea critica fata de guvernare si prin politicile alternative pe care le propune. SAR impreuna cu alte organizatii neguvernamentale au publicat recent listele pentru un Parlament curat, prin care au demascat o serie de politicieni care nu ar avea ce sa caute pe listele de viitori parlamentari.

SAR propune doua scenarii pentru alegerile din 28 noiembrie 2004:

A. Alegerile sunt castigate de Alianta D.A., primarul Bucurestiului, Basescu, devine presedinte si guvernul este format de cei doi membri ai Aliantei, liberalii si democratii, cu sprijinul parlamentar (si, posibil, participarea executiva) a UDMR. In acest caz, vom asista probabil la accelerarea refomelor in primul an-an si jumatate.
Administratia publica, justitia si institutiile abilitate sa aplice legea vor dobandi mai multa independenta - nu neaparat pentru ca noii conducatori sunt perfecti din punct de vedere moral, ci mai degraba pentru ca relatiile informale existente intre clasa politica si grupuri interesate de obtinerea de avantaje personale pe de o parte si pe de alta parte in administratie si justitie, vor fi dezradacinate de alternanta la putere.

Traian Basescu se va implica in lupta impotriva coruptiei, dar se vor vedea curand limitele instrumentelor dezvoltate in ultimii doi ani. Provocarile pentru guvernul Aliantei D.A ar putea veni de la (i) existenta unei puternice opozitii unite rosu-bruna alcatuita din PSD si PRM; (ii) coabitarea dintre cele doua formatiuni componente, Liberalii si Democratii (desi lucrurile ar trebui sa fie mai simple de aceasta data cu numai doi parteneri), si din presiunile diferitelor grupuri de interese proprii, dornice sa ia locul celor PSD-iste in accesul preferential la fondurile publice.

Liberalii sunt in special mai expusi unor astfel de presiuni, datorita cresterii semnificative din ultimul an a cotei lor electorale, mult peste capacitatea organizationala a partidului, ca singuri mostenitori parlamentari ai electoratului de centru-dreapta.

B. PSD castiga, prim-ministrul Nastase devine presedinte, se muta la Palatul Cotroceni si se distanteaza in mare masura de politica interna.

Actualul presedinte Iliescu se intoarce in fruntea partidului de guvernamant si preia controlul efectiv asupra politicii interne, impunand un prim-ministru slab cu un sprijin fragil in partid pentru a putea conduce din umbra. Cum PSD nu va obtine mai mult de 40% din voturi iar sprijinul UDMR nu va mai fi suficient de aceasta data, va fi nevoie de Partidul Romania Mare (PRM).

Certitudinea ca nu se vor alia cu acest partid radical extremist si anti-semit se evapora rapid zilele astea. Ca raspuns la intrebarile oficiale ale ambasadorului american la Bucuresti despre motivele pentru care unul din sindicatele importante a incheiat o intelegere cu PRM, Ministrul Afacerilor Externe, Mircea Geoana, considerat pana de curand drept politicianul PSD cel mai pro-occidental, a reactionat atat oficial cat si neoficial in apararea PRM.

Saptamana trecuta Miron Mitrea, Ministrul Transporturilor si Infrastructurii, spre deosebire de Geoana unul din liderii cu putere reala in partid, a mentionat intr-un interviu acordat presei ca un partid cu cota electorala a PRM nu poate fi ignorat si ca el, personal "il ia in considerare".

Acelasi mesaj a venit din partea lui Octav Cosmanca, un alt decident important. Evident, PSD este pregatit sa deschida usa PRM pentru participare intr-un guvern viitor.

In fond Iliescu este acela care a inspirat si sustinut precedenta alianta rosu-bruna cu PRM din 1995-96. Fiind un politician cu abilitati formidabile, dar un lider slab si oportunist in ce priveste politicile de guvernare, intoarcerea lui la carma partidului va purta amprenta personala inconfundabila: populism, discurs dublu acasa si in strainatate, triangulare intre principalele grupuri de interese economice, manipularea institutiilor si agentiilor publice independente prin plasarea aliatilor la conducerea acestora.

Grupul de persoane pe care Iliescu l-a sustinut de-a lungul timpului, promovandu-l viguros anul acesta pe liste parlamentare, difera in mod evident de managerii publici profesionisti fixati ca obiectiv de aripa Nastase drept "noul PSD"5. Ei sunt mai degraba birocratii cenusii cu competente neclare, dar cu un trecut de colaborare cu diverse servicii de informatii, legati de presedinte printr-o puternica loialitate personala.

Exemplul cel mai ilustrativ este generalul Ioan Talpes, ideolog militar pe timpul lui Ceausescu, apoi sef de serviciu secret dupa 1989, cu legaturi recunoscute cu regimul Milosevici, acuzat de presa ca a supervizat comertul subteran cu combustibil cu Yugoslavia pe timpul embargoului si ca a fost implicat in afaceri cu oficialul NATO acuzat de coruptie, Willem Matser.

La inceputul lui 2004 Iliescu l-a impus pe Talpes, peste capul premierul, ca vice-primministru responsabil cu Justitia si Integrarea europeana.

Saptamana trecuta Talpes a fost din nou pe prima pagina a ziarelor cand l-a invitat pe liderul austriac de extrema dreapta, Jorg Haider, intr-o vizita in Caras Severin, circumscriptia de unde candideaza pentru Parlament.

Pe scurt, Iliescu nu si-a folosit niciodata capitalul politic de necontestat pentru a promova politici coerente sau ca sa lupte cu adevarat impotriva coruptiei. Deci este de asteptat o noua perioada de indecizie si ezitari, similara celeia din 1992-96, cu singura diferenta ca de aceasta data nu ne vom bloca la linia de start ca atunci, ci vom deveni o a doua Sicilie a Europei. Sursele ce sustin cresterea economica vor disparea treptat iar tara va intra iar intr-o era a sanselor pierdute.

Romania va adera intr-un final la UE dar va ramane gaura neagra a Uniunii, cu coruptie generalizata si politici bizantine, greu de inteles de partenerii externi, unde nimic nu este ce pare a fi iar deciziile se iau, nu in urma discutiilor deschise, ci prin negocieri si trocuri informale, in timp ce legea este aplicata in continuare selectiv.

Raportul SAR, integral, nov. 2004: Alegeri 2004 il puteti gasi aici:
www.euractiv.ro/www/storage/analize/143.pdf

Sursa: EurActiv.ro

Postat aici de Dan STOICA, ll.m.
www.efcons.ro