Chiar asa cu 'Namerica' asta?

"Gindul" are aici citeva "ginduri"(cica) ale unui pusti care a reusit sa reuseasca cumva in "namerica" si acum s-a intors in tara....,"ginduri care deja au starnit o multime de comentarii, de la cei care traiesc in 'namerica' si percep o realitate putin diferita....(pentru ca nivelul lor de referinta imi pare diferit de cel al autorului "gindurilor")

-now, lucrurile care mi se par interesante in articolul cu pricina ar fi urmatoarele:

1)--cel interviewat nu ne divulga in nici un fel "reteta" succesului sau (de aici si "protestele");
2)--articolul acrediteaza idea simpla ca poti da oricind si oricum un tun, iar "metoda asta clasica" a romanului, care a dus la atitea nenorociri pe capul deponentilor caritas-ului e singura legitima si posibila la romani;
3)--articolul cu pricina nu trece de nivelul generalitatilor (gen credit cards are baaad, ceea ce stie orice roman care a folosit credit card si a primit in posta balantele cartilor de credit), si in general informatiile pe care le cuprinde sint prea vagi pentru a le lua in vreun fel in serios, ori a le considera utile.

Oricum ar fi, si daca tot e sa speculam si noi, imi pot permite sa observ a) ca "pustiul" spune ca a plecat in '98, la timp deci sa prinda boom-ul imobiliar de la sfirsitul secolului trecut si mai ales pe cel din 2003-2004-2005;

b)-ca pe de alta parte omul implica cumva ca nu a avut doua valize (deh,poti pleca si cu doua valize cu bani...) si avea doar 22 de ani cind a plecat, deci prezumabil, nu avea prea multe skill-uri la vremea respectiva, care sa ii permita sa fie angajat pe un salariu foarte bun....

c)-ca o problema majora, atunci cind nu ai asemenea skill-uri care sa iti asigure un venit bun este aceea ca nu vei cistiga suficient ca sa iti poti permite sa pui deoparte banii necesari ca sa incepi "investitiile" care sa iti aduca venitul mentionat (problema aceasta a fost "dezbatuta" deja de comenatatorii "articolului" din gindul, dintre care, Dan, mi se pare cel mai "on point" atunci cind spune: "si eu am fost plecat in state, unde am facut facultatea. dupa facultate, am lucrat intr-o banca timp de un an. aveam 36.000 dolari salarul brut anual. timp de un an, am stat la niste prieteni si din cei 36.000 am reusit sa pun deoparte cam 15.000, maxim, FARA sa platesc chirie. deci... autorul articolului trebuia sa castige minim 40.000 anual ca sa poata pune deoparte 20.000"

d)-ca daca omul "nostru" a inceput undeva prin constructii, si a reusit sa cistige 10$/neimpozabili pe ora de la inceput, 10 ore pe zi, 6 ore pe saptamina, asta ar insemna cam 600/saptamina, ori aproximativ 42,000 an. Desigur, suma respectiva pare uriasa pentru Romania, dar nu e deloc mult pentru NY.

e) ca in fine, daca omul a mai "reusit" sa stea cu 3-12 in camera si sa plateasca doar $200/lunar pe chirie (NY are chirii "ucigatoare",nu? dar aranjamentul de mai sus nu e chiar imposibil; am auzit de insi care il fac, sa mai dea doar inca 200-300 lunar pe mincare, si poate inca 200-400 lunar pe transport, inseamna ca a reusit sa cheltuiasca pe lucruri esential doar 12,000/an. Fiind "disciplinat", probabil ca a reusit sa cheltuiasca pe altceva -haine, mincare in oras, etc, doar inca vreo 2000-3000 anual, deci a reusit sa puna cam 20,000-25,000 anual.

f) ca in conditiile astea nu e chiar imposibil ca in 2-3 ani sa fi avut destui bani ca sa puna jos un down-payment substantial, si sa isi ia o casa care, in 5 ani, cu tot cu saltul preturilor si apreciere, sa ii asigure o "equity" in jurul a $ 150,000. Spun nu e imposibil, dar nu e nici chiar asa de usor.... Pentru ca sint citiva factori care de regula, te impiedica sa te "misti" atit de repede.
-in primul rind, vii dintr-o tara in care ai "starved" din punctul de vedere al bunurilor si serviciilor la care (nu) ai avut acces, deci tentatia ta de a cheltui imediat banii pe lucruri la care nu ai avut acees in tara va fi destul de mare;
-in al doilea rind, si lucrul acesta a fost observat si de alti comentatori pe lista, banii pe care ii poti face la inceput (si chiar si mult dupa) sint destul de limitati, avind in vedere bagajul de know-how cu care vii din tara. Nu iti permit, ca regula generala, sa aduni prea mult. In plus, cultural nu esti "adaptat", iar cind vorbesc despre cultura, nu ma refer doar la limba si la cunoasterea a ce trebuie sa faci ori sa nu faci in anumite situatii, ori doar la un eventual cerc de cunostiinte care sa te ajute sa iei un job mai ca lumea, ori pur si simplu sa iti dea sfaturile de "investitii" oportune la un moment dat sau atul, ci la acea tasatura complexa de cunostiinte pe care le dobindesti prin expunerea la o cultura,fara macar sa realizezi ca le-ai dobindit, la acele idei, "instincte" etc, care iti permit sa te orientezi in complexitatea informatiilor cu care esti bombardat zilnic si sa alegi pasul cel mai potrivit intr-un moment sau altul...Iar neadaptarea culturala, chiar in conditiile in care ai destul bani, iti vor face alegerea optima mai dificila ori chiar imposibila cel putin in primii anii (in namerica, spre deosebire poate de Romania, ai sanse destul de bune sa pierzi si bani atunci cind faci o "investitie").

g) ca nu e imposibil, de asemenea, ca dupa 3-4 ani omul sa isi fi deschis propria mica afacere legata de constructii, ori de parchete, ori de instalatii, ori de acoperisuri, prin care, la rindul sau,platind romani proaspat venit cu 7-10 dolari ora sa ramina cu ceva bani, care, in citiva ani, sa ajunga la nivelul de 150,000 de mii....

Iar ca sa pun o concluzie, voi spune ca nu e absolut imposibil ca omul sa fi "economisit" 150,000 de dolari in 8 ani, desi aceasta este mai degraba exceptia decit regula pentru cei care emigreaza cu green card.
Dar, chiar daca a reusit sa o faca, avind in vedere informatia din articol, "so what?" Ce este cu asta? Cu ce este experienta lui atit de memorabila (chiar daca el reprezinta mai degraba exceptia decit regula), ori iesita din comun, ori instructiva (avind in vedere ce contine "articolul") incit sa merite pentru noi sa o cunoastem?

Ori in alte cuvinte, cu ce am gresit noi, de nu meritam un corp de ziaristi mai bun?