Raportul de tara 2004.Extras:Justitia

Traducere neoficiala, facuta de Dragos BARLOG, unul din membrii Asociatiei
e-F.Cons
***
Raportul de Tara 2004
[extras]
Sistemul judiciar
Paginile 18 -20

Sistemul judiciar romanesc contine 4 nivele jurisdictionale : instantele locale, tribunalele ( la nivel judetean ), curtile de apel si Inalta Curte de Casatie si Justitie.Pe langa instantele de la fiecare dintre aceste 4 nivele functioneaza parchetele.In general, cazurile deduse judecatii trec printr-oexaminare in fond in prima instanta si parcurg 2 etape de control :apelul si recursul. De asemenea, in Romania exista o Curte Constitutionala, cu o dubla competenta jurisdictionala : controlul legilor inainte de promulgare, si controlul legilor deja in vigoare,atunci cand constitutionalitatea lor este pusa in discutie in fata instantelor ordinare.Sistemul judiciar a suferit o serie de schimbari structurale, in perioada supusa raportarii. Revizuirea Constitutiei in anul 2003 a transformat Curtea Suprema de Justitie in Inalta Curtede Casatie si Justitie, acordandu-le membrilor mandate pe viata si deasemenea, a statuat separarea puterii judecatoresti de cea executiva.Inalta Curte a primit temporar competenta de a solutiona toate recursurile ( apelurile de gradul 2 ). Un Ordin al Ministerului Justitiei din iunie 2004 cerea tuturor Curtlor de Apel sa publice buletine anuale de jurisprudenta, intentia fiind aceea de a determina o aplicare unitara a legii pe intreg teritoriul Romaniei. In iunie 2004 a fost adoptat un pachet de 3 legi, referitoare la Consiliul Superior al Magistraturii, Organizarea Judiciara si Statutul Magistratilor. Acest pachet contine propuneri majore, dar acestea nu au fost inca transpuse in Strategia de Reforma a Sistemului Judiciar sau asociate Planului de Actiune menit sa implementeze procesul de reforma.Pachetul continand cele 3 legi mentionate anterior, care au intrat in vigoare la 30 septembrie, nefiind inca implementate, are drept scop imbunatatirea independentei si efectivitatii sistemuluijudiciar. Consiliul Superior al Magistraturii isi va asuma intreaga responsabilitate pentru recrutarea, formarea profesionala si sanctionarea judecatorilor si procurorilor. Legile determina modificari substantiale in sistem, stabilind infiintarea instantelor specializate, in locul actualelor sectii specializate si a completelor specializate, si reinstituind principiul colegialitatii in prima instanta, unde judecatorii vor actiona in complete de cel putin 2 persoane. Trei dintre instantele specializate in drept comercial si o instanta specializata in domeniul minorilor si al dreptului familiei ar trebui sa fie functionale pana la sfarsitul anului 2004, iar restul procesului de infiintare a curtilor speciale ar trebui sa fie incheiat pana la sfarsitul anului 2007. Pana la finele anului 2006 dosarele ar trebui sa fie distribuite judecatorilor in baza unui sistem de distributie aleatorie care sa functioneze prin intermediul unui calculator.Ministrul Justitiei nu mai poate sa numeasca magistrati in mod direct si nici sa decida promovarea acestora la instantele sau parchetele superioare ori in pozitii de conducere in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce reprezinta un real progres in intentia de a creea o justitie independenta. Totusi,Ministrul este responsabil de numirea asistentilor judiciari, o importanta si influenta pozitie in cadrul instantelor, creata pentru a inlocui fostii magistrati consultanti. Presedintii instantelor sunt abilitati sa decida sectia si completul in care va actiona un judecator. Ministrul are in continuare posibilitatea sa participe la sesiunile celor 2 sectii ale Consiliului Superior al Magistraturii,fie cu drept deplin de vot, fie cu posibilitatea " de facto " de a influenta deciziile.Un sondaj realizat recent a demonstrat faptul ca majoritatea judecatorilor a suferit presiuni politice in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu. De asemenea, o practica larg raspandita consta in obiceiul Executivului de a acorda posturile de decizie din cadrul sistemului judiciar, unor anumiti indivizi : in iulie 2004, un candidat fara experienta in calitate de judecator, dar care lucrase ca si consilier politic la cel mai inalt nivel pentru multi ani, a fost numit Presedinte al Inaltei Curti. Alaturi de schimbarile de forma, referitoare la legislatie sau structuri organizatorice, ar trebui sa fie creat un sistem in cadrul caruia judecatorii sa poata dezvolta o cultura a profesiei, care sa raspunda noilor lor responsabilitati privind apararea independentei justitiei, garantarea aplicarii eficiente a legii si asigurarea unui inalt standard profesional in intregul sistem.Consiliul Superior al Magistraturii va functiona ca o instituie permanenta, dar, cu exceptia Presedintelui si Vice-Presedintelui, ceilalti membri trebuie sa isi indeplineasca in continuare atributiile obisnuite de magistrati.Ministerul FinantelorPublice trebuie sa avizeze propunerile de buget ale Consiliului Superior, precum si schema de personal. Cu exceptia propriului buget,CSM-ul nu are dreptul sa faca propuneri bugetare in ceea ce priveste sistemul judiciar, dar Ministerul Justitiei este nevoit sa obtina asentimentul formal al CSM pentru propunerile sale in domeniu.Modificarile aduse Codului de Procedura Civila in august 2003 au avut o serie de consecinte negative in ceea ce priveste functionalitatea sistemului judiciar. Inalta Curte a primit competenta judecarii tuturor recursurilor, ceea ce a dus la crearea unei acumulari fara precendt a recursurilor( de la 3 175 in 2002 panala 35. 800 la sfarsitul lui aprilie 2004 ). Acest lucru a restrans serios posibilitatea justitiabililor de a obtine o rezolvare acazului intr-un termen rezonabil. Situatia a devenit de nesuportat,iar in mai 2004 responsabilitatea recursurilor a fost inapoiata tribunalelor si curtilor de apel.Atat posibilitatea de a exercita ocale de atac la Inalta Curte asupra a ceea ce era denumit "problema minora " cat si functia Instantei Supreme de a verifica admisibilitatea cazurilor, au fost eliminate. Au fost puse in aplicare dispozitii tranzitorii pentru a redistribui dosarele catre instantele inferioare, desi acumularea de la nivelul Inaltei Curti este departe de a fi solutionata, intrucat exista in continuare aproximativ 24 000 dosare ramase. Aplicarea Codului de Procedura Penala revizuit, intrat in vigoare in ianuarie 2004, a fost, in ceea ce priveste anumite aspecte, insuficient pregatit. Viitoare reviziuri ale cadrului legal ar trebui mai atent planificate si elaborate in urma consultarii practicienilor. In iunie 2004, un nou Cod Penal si Legea Rapunderii Penale a Persoanelor Juridice pentru Falsificarea de Moneda au intrat in vigoare.Exista un necesar de 480 de posturi de judecator printre cele 4 312 posturi declarate. Aceste posturi vacante produc efecte semnificative mai ales la nivelul judecatoriilor si tribunalelor.Necesitatea recrutarii si pregatirii magistratilor este cu atat mai mare cu cat aplicarea reformei in sistemul judiciar , in special din perspectiva introducerii principiului colegialitatii si al infiintarii instantelor specializate, va atrage dupa sine imperativul cresterii numarului de magistrati. In perioada de raportare, examene de recrutare in magistratura a specialistilor in domeniul juridic au fost organizate la un nivel larg ; dar, persoanele recrutate prin acest gen de examen nu sunt obligate sa parcurga cei 2 ani depregatire din cadrul Institutului National al Magistraturii, ceea ce ar putea submina rolul INM de gardian al standardului profesional al celor nou-veniti in profesie. Desi numarul de cazuri repartizate unui judecator a scazut in timpul anului 2003 ( in cazul judecatoriilor,de la o medie de 659/an/judecator in 2002, pana la581/an/judecator ), totusi numarul de dosare pentru fiecare judecator a crescut din nou in primele 3 luni ale anului 2004. Exista o evidenta diferentiere in numarul de dosare pe cap de judecator care variaza de la instanta la instanta, situatia ramanad deosebit de dificila mai ales in orasele mari. In ceea ce priveste procedurile judiciare, orice judecata in prima instanta poate fi atacata de 2 ori si in majoritatea cazurilor solutionarea dureaza mai putin de 6 luni.Calitatea actului de justitie ramane in continuare o problema si desi proportia sentintelor care au fost desfiintate in caile de atac a scazut in 2003 comparativ cu 2002, erorile facute incadrul intsantelor inferioare continua sa fie descoperite in aproximativ 30 % din cazurile civile ce sunt reexaminate in cadrul cailor de atac. Situatia poate fi explicata prin supraaglomerarea judecatorilor, accesul limitat la jurisprudenta, lipsa de informatie privind modificarile legilislative, circulatia deficienta a in formatiei in cadrul sistemului juridic si lipsa sesiunilor detraining si specializare.Institutul National al Magistraturii a suferit o lunga perioada de instabilitate in ceea ce priveste componenta conducerii,ceea ce a dus la un progres limitat al reformei. In iunie 2004, un nou director a fost numit pentru un mandat de 2 luni, care a fost apoi prelungit cu inca 6 luni.. Recrutarea unor profesori cu experienta in profesia juridica ar trebui sa ajute la imbunatatirea calitatii formarii initiale si a celei continui, prin punerea de accent pe elemente practice, inclusiv implementarea Coneventiei Europene a Drepturilor Omului in Romania si a legislatiei europene in general. Centrul pentru Pregatirea Grefierilor continua sa furnizeze formare initiala si continua pentru acestia, dar dotarile tehnice sunt inadecvate, in raport cu responsabilitatile unei asemenea institutii.Calitatea echipamentelor si infrastrustructurii difera considerabil de la instanta la instanta, dar de cele mai multe orieste inadecvata. Sistemul de management al cazurilor este operational in cateva instante, dar el trebuie introdus la nivel national.Modernizarea trebuie continuata, in special in sensul informatizarii instantelor.Procurorul General al Romaniei detine in continuare puterea de a introduce recursuri extraordinare in materie penala. O Hotarare de Guvern din aprilie 2004 a modificat denumirea ServiciuluiIndependent de Protectie si Anti-Coruptie ( SIPA), in DirectiaGenerala pentru Protectie si Anti-Coruptie ( DGPA ) si a stabilit pentru prima oara obligatia acestei institutii de a prezenta un Raport de Activitate in fata Parlamentului. Stabilirea unei baze legale pentru DGPA si schimbarea conducerii in decembrie 2003 reprezinta elemente pozitive, intrucat activitatea era considerata ca fiind lipsita de transparenta si au existat rapoarte conform carora aceasta institutie a fost implicata in cazuri de incalcare adrepturilor omului, in special in inchisori, precum si in cazuri de influentare a sistemului judiciar. Nu exista insa in aceasta Hotararede Guvern o delimitare a atributiilor DGPA fata de cele ale PNA,considerat conducatorul luptei anti-coruptie, si inca nici un raportal activitatii acestei institutii nu a fost inca supus dezbaterii comisiilor parlamentare de specialitate. Ratiunea existentei unui serviciu de securitate militarizat in cadrul Ministerului Justitiei ramane inca sa fie demonstrata.Nu poate fi mentionat nici un progres in ceea ce priveste punerea in executare a sentintelor civile.