Idei Contemporane (in drept?)

Cred ca discutia aceasta comporta in principiu doua intrebari:

1) Este cumva literatura juridica care apare in cartile romanesti publicate in tara cumva "sincron" cu literatura care apare prin alte parti? Ca sa fiu mai explicit, ideile (filozofice, politice, de drept,etc) importante care se dezbat aiurea, apara ele in literatura juridica romaneasca (aceasta insemna ca am analiza ce e important in alte parti, ce e important in Romania, si cum se leaga lucrurile importante de aiurea cu cele de la noi).

2) Admitind, arguendo, ca literatura de la noi nu ar fi chiar atit de sincron (cineva ar putea raspunde, dar de ce ar trebui sa fie, la care eu as fi inclinat sa spun-well, nu e musai sa fie, dar daca e cu atit mai bine...noi fiind o cultura micutza, daca ne situam intr-un moment sau altul in acelasi cerc de interese cu alte culturi, mai mari, putem participa la dezbaterea universala, ceea ce indirect, face bine si culturii noastre, nu? hai sa ne gindim la scriitorii sud americani, care vin din "culturi micutze" pardon o cultura mare, ca limba spaniola are multi vorbitori, dar eu ma refeream strict la tarile lor, micutze, si la particularitatile culturale ale acestor tari), am putea-o sincroniza traducind mai mult ce e important in culturile mari?

Discutind cu editor roman mai demultisor intrebarea a doua si cum s-ar mai putea iesi din status quo-ul asta actual al literaturii juridice romanesti (multe titluriacelasi lucru) prin punerea la dispozitia juristilor a unor titluri dereferinta straine m-am gindit ca sint citeva dificultatipentru "implementarea" solutiei unor asemena traduceri in "cultura" juridica romana.

Prima ar fi cea enuntata de Culianu acum mai bine de 24 de ani (vezi eseul sau, Cultura Romana?, republicat in Agora vol IV, nr. 3 iuliesept 1991 din care citez urmatorul paragraf:

"Cultura este o chestiune de scoala, de traditie, de uimire si efort neclintit. Romania nu arescoala, nu mai are traditie, nu cunoaste uimire, se fereste de efort.Stagneaza.")-privita dupa criteriile de valoare apusene, sau daca vreti prin prisma acestei lentile, Romania se asemana cu fata lunii-e acoperita de un desert punctat din loc in loc de cratere.

Legata deaceasta intrebare, este problema urmatoare-chiar daca ai reusi o traducere foarte buna, cum ar putea oamenii aprecia valoarea ei, din moment ce el lipseste atit sistemul de referinta(este ca si cum ai publica teoria lui Galieli si Copernic pentru prelatii secolului XIV,care cred ca pamintul e plat si centrul fix al universului) cit si ocunostiinta oarecare a sistemului din care opera initala provine.

Si mai mult,cum ar putea extrapola problemele ridicate in acea carte cu referire la alt sistem, la sistemul romanesc, si gasi solutii originale (la problema asta sint tentat sa raspund cumva pozitiv-experinata istorica romaneasca ne arata ca romanii au fost capabili de asemenea extrapolari in secolele trecute -XIX,XX, deci pot fi si in viitor)

O a doua problema, legata de prima, ar fi cum ar putea editorul sa vinda asemenea traduceri, avind in vedere ca o carte care costa sa zicem in SUA 100-150 USDA, nu cred sa poata fi facuta cu mai putin de 30$ in tara (iar un milion pentru o carte inseamna ceva bani in Romania, fie ca evorba de student, profesor sau practician). Si legat de aceasta, mi-as permite sa va pun urmatoarea intrebare(raspunde cine vrea, desigur). Cum ar trebui sa arate , si ce informatie ar trebui sa contina ocarte pe care ati fi dispusi sa dati asemenea bani (aveti in vedere totusi ca poate fi vorba despre carti ce inevitabil pleaca de laexample luate dintr-un drept strain, nefamiliar noua).
Functie de rapsunsuri am putea analiza in viitor si citeva exemple concrete deastfel de carti

PS Titlul pleaca de la colectia Editurii Politice (in care s-au tradus citeva opere de referinta inca din anii 80), preluata mai apoi de Humanitas. Desigur,traducatorii operelor respective nu s-au lovit de problemele specifice dreptului, pe care le-am enuntat mai sus, intrucit ei au tradus fie tiluri stiintifice fie filozofie,domenii unde oamenii vorbesc mai mult ori mai putin acelasi limbaj.