Batlie Mare-continuare-arbitrii

Dar haideti totusi sa vedem si cine vor fi arbitrii bataliei care urmeaza sa se dea(pentru decor si intelegere mai buna a "tehnicii" puteti totusi sa va uitati aici , aici -parte din "istoricul" ei in actuala legislatura, aici , aici . O buna descriere la care am facut trimitere acum citeva zile (de gasit aici) ni-i caracterizeaza pe "arbitrii" drept „elefanti“ iliescieni.

Dar iata-i pe arbitri:

Nicolae Cochinescu, caracterizat astfel:

Procuror General adjunct al Romaniei intre 1990 si 1993 si Procuror
General intre 1996 si 1997, fiind unul dintre „executantii“ indicatiilor lui Ion Iliescu. Dupa ce inainte de ‘89 fusese un obscur procuror de provincie(aceasta pare sa vina in contradictie cu cv-ul sau-NN), cariera lui Cochinescu a „explodat“ sub dinastia PSD. Pentru promovarea scandaloaselor recursuri in anulare - solicitate de Iliescu - impotriva sentintelor definitive ce restituiau proprietarilor de drept casele nationalizate de comunisti, Romania sufera si azi. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a condamnat Guvernul de la
Bucuresti la plata a milioane de euro despagubiri pentru proprietarii carora li s-au incalcat grav drepturile. Unul dintre numeroasele exemple este celebrul caz „Brumarescu“. Sotia lui Cochinescu, Alexandrina, este inca judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, ea participand, in complet, alaturi de Emil Ghergut (seful BEC la alagerile din 2004) la condamnarea definitiva a lui Marcel Tundrea, prin respingerea recursului acestuia, in noiembrie 1997. Ulterior, s-a dovedit ca Tundrea a fost victima unei erori
judiciare, fiind achitat. ...Sub mandatul de Procuror General al aceluiasi Nicolae Cochinescu, anchetele dispuse in dosarele privind crimele comise in decembrie ‘89 la Bucuresti si barbariile mineriadei din 13-15 iunie ‘90 au fost taraganate, Ion Iliescu fiind „imunizat“ de catre procurori.

in articolul indicat mai sus (uf, daca sotia domniei sale este la ICJJ inseamna ca avem un caz de incompatibilitate, din moment ce un judecator parca nu se poate pronunta intr-o situatie in care el sau un membru al familiei sale ar avea clar un interes. sa recenta.

Ion Predescu, pe care articolul indicat il caracterizeaza dupa cum urmeaza:

Al patrulea pe lista „robelor rosii“, IonPredescu, a fost 15 ani demnitar PSD (senator, ministru al Justitiei in 1996), fiind numit in 2004 la Curte, de catre majoritatea PSD din Senat, in pofida impotrivirilor Opozitiei, care a acuzat politizarea agresiva a instantei constitutionale. Fost membru al Comisiei juridice a Senatului, Ion Predescu a initiat proiectul potrivit caruia
parlamentarii condamnati penal ar fi urmat sa ramana in functie.

se caracterizeaza el insusi pe site-ul curtii astfel:

Ion Predescu, numit judecător de Senat (2004), pentru un mandat de 9 ani.
Născut la 2 octombrie 1927 (ei, peste 70,nu?)
Absolvent al Facultăţii de Drept din Bucureşti (1951) şi al Facultăţii de Filozofie.
Profesia de bază: avocat pledant definitiv - Baroul Dolj
Senator (1990-2004)Membru în Comisia constituţională (iunie 1990 - septembrie 1996).Preşedinte al Comisiei Juridice a Senatului (iunie 1990 - septembrie 1996).Ministru al Justiţiei (2 septembrie 1996 - 12 decembrie 1996).Vicepreşedinte al Comisiei Juridice a Senatului (decembrie 1996 - februarie 1998).Secretar al Biroului Permanent al Senatului până în septembrie 1999.Preşedinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor şi petiţii (octombrie 1999 - noiembrie 2000)...Cadru didactic asociat la Facultatea de Drept din Craiova
Literatură juridică:- articole, studii publicate în revistele de specialitate;- “Mandatul de parlamentar şi imunitatea parlamentară”;- “Principiul subsidiarităţii”- “Studii şi cercetare juridică” - 2 volume Amendamente acceptate la proiectele de lege şi Constituţie:- amendamente la toate proiectele de lege ce au fost dezbătute pe fond la Comisia juridică a Senatului şi intervenţii la majoritatea problemelor controversate de drept şi constituţionalitate;- 24 de amendamente la Constituţia României, revizuită ; Intervenţii în plenul Senatului:- raportor la majoritatea proiectelor de lege dezbătute pe fond la Comisia juridică şi intervenţii la majoritatea problemelor controversate de drept şi constituţionalitate; Iniţiative legislative:- Legea Consiliului Legislativ;- Legea avocatului (1995), cu modificările şi completările ulterioare;- Legea consilierului juridic;- Legea Curţii Constituţionale (1992), cu modificările şi completările ulterioare;- Legea Avocatului Poporului;- pachetul de legi privind siguranţa naţională (4), ordinea şi liniştea publică (6) şi apărarea naţională (8);- Regulamentul Senatului;- Regulamentul şedinţelor comune ale Camerelor Parlamentului;- Statutul deputatului şi al senatorului;- Codul penal (1993 - 1996);- Codul de procedură penală (1993 - 1996);- Legea de organizare judecătorească, nr.92/1992;- Legea notarilor publici (1996);- contribuţii... - Legile electorale;- Legea alegerilor locale, Legea alegerilor parlamentare, Legea alegerilor prezidenţiale

Acum despre longevivul Predescu s-a scris atit de mult in presa, incit imi este imposibil sa reproduc toate injuraturile pe care vreo idee controversata de-a lui le-a stirnit dealungul timpului (vezi totusi de exemplu aici , sau aici , sau an Viorel Stanoiu este caracterizat de articolul de mai sus astfel:

Serban Viorel Stanoiu are „meritul“ de a fi sotul ex-ministrului Justitiei si ex-consilierului prezidential Rodica Stanoiu, el fiind numit judecator constitutional in 2001 gratie lui Ion Iliescu.

Fiind (inca) un caz de incompatibilitate, ma voi opri si eu cu comentariile aici.

Petre Ninosu , caracterizat de articol astfel:

...fost deputat si senator al PDSR si, ulterior, PSD este dintre toti judecatorii Curtii cel mai fidel lui Ion Iliescu. Fost ministru al Justitiei in
anii 1992-1994, el i-a fost consilier de taina al presedintelui Iliescu in perioada decembrie 2000-iunie 2001. Ninosu a fost chiar decorat de catre fostul sef al statului, fiind ridicat la rangul de cavaler cu „Ordinul National Steaua
Romaniei“, pentru „contributia remarcabila la dezvoltarea si afirmarea gandirii
juridice romanesti, pentru atasamentul fata de valorile democratice, precum si
in considerarea prodigioasei sale activitati“.

Se autocaracterizeaza pe site-ul curtii:

-Numit judecător de Preşedintele României (2001), pentru un mandat de 9 ani.
-Născut la 9 noiembrie 1944, în Bucureşti.
-Absolvent al Facultăţii de Drept din Bucureşti (1968).
Între 1969-1987, cercetător ştiinţific, avocat în Baroul Bucureşti, consilier la Direcţia Legislaţie şi Studii din Ministerul Justiţiei.-În 1989, strămutat, împreună cu familia, stabilindu-li-se domiciliu obligatoriu la Piatra Neamţ. -După Revoluţia din Decembrie 1989, i s-a recunoscut statutul de fost deţinut politic. Director adjunct al Direcţiei Legislaţie şi Studii din Ministerul Justiţiei (februarie 1990).-Ales deputat în 1990; preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor. -În 1992, ales senator de Bucureşti. Ministrul justiţiei, 1992–1994. Ministru pentru relaţia cu Parlamentul, 1995-1996. Reales senator, în 1996; vicepreşedinte al Comisiei juridice a Senatului. -de stat al Departamentului constituţional şi legislaţie din cadrul Administraţiei prezidenţiale (decembrie 2000-iunie 2001).-Coautor al Codului civil adnotat din 1982. Autor de lucrări de specialitate, articole şi comunicări ştiinţifice.-Autor sau coautor a numeroase amendamente adoptate de Adunarea Constituantă, precum şi a unor importante proiecte de legi adoptate între 1990-2000. (Ninosu nu ne spune numele "partidului" pentru care a "activat" dar nici nu e nevoie, nu e asa?

Inca un caz de "incompatibilitate".

Aspazia Cojocaru, pe care articolul o caracterizeaza astfel:

Numita la Curtea Constitutionala in 2004 la propunerea PSD, Cojocaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative din cadrul Universitatii „Dimitrie Cantermir“, acolo unde a predat si fostul prim-ministru Adrian Nastase.

se autocaracterizeaza astfel pe site-ul curtii.

Aspazia Cojocaru, numit judecător de Camera Deputaţilor (2004), pentru un mandat de 9 ani.
Data şi locul naşterii: 22 iulie 1946; Studii:-Facultatea de drept – Universitatea Bucureşti, promoţia 1972-Facultatea Internaţională de Drept Comparat, Strasbourg, Franţa, 1978, 1980
Funcţia şi locul de muncă:-profesor universitar doctor la Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”
-profesor universitar doctor la Facultatea de drept “Yolanda Eminescu”, Universitatea “Valahia” din Târgovişte;-cercetător ştiinţific gradul I la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române.Specialitatea: drept civil; Titluri: doctor în drept;Premii: Premiul Academiei Române “Nicolae Titulescu” – 1991.......

Citeva prin presa, despre domnia sa (si ceilalti de la Curte) aici,aici si aici ) , clar o pozitie "biased" catre unul dintre actori, nu spui care.

Acsinte Gaspar, caracterizat de articolul amintit drept:

Fostul sef al sectorului juridic al Consiliului de Stat in timpul comunistilor, Gaspar a ocupat functia de secretar general al Camerei Deputatilor in perioada 1990-1996, fiind fost deputat PSD si ministru PSD pentru relatia cu Parlamentul in perioada 2000-2004. El a fost recompensat de liota pesedista cu postul de magistrat al Curtii Constitutionale, inainte ca PSD sa piarda alegerile.

Dar iata si citeva date din cv-ul de pe site-ul curtii:
Nascut 37, (aproape 70 de ani)
Studii: Facultatea de Drept din Bucureşti – 1963
1963–1965 – Judecător
1965–1989 – Consilier, şeful sectorului juridic al Consiliului de Stat;
1989–1990 – Şef de sector la Consiliul Frontului Salvării Naţionale;
1990–1996 – Secretar general al Camerei Deputaţilor;
1996–2000 – Deputat, membru în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor (chestor, secretar şi vicepreşedinte);
2000 – Deputat;
2000 – Numit în funcţia de ministru pentru relaţia cu Parlamentul;
2003 – Numit în funcţia de ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul;
2004 – Judecător la Curtea Constituţională.

Lucrări - Procedurile parlamentare;- Controlul parlamentar;- Delegarea legislativă;- Consideraţii privind iniţierea, dezbaterea şi efectele moţiunii de cenzură;- Cadrul constituţional şi regulamentar al angajării răspunderii Guvernului;- Codul parlamentar şi raporturile dintre Majoritate şi Opoziţie;
-Suveranitatea parlamentului şi practica ordonanţelor de urgenţă; dar ma opresc aici, e clar ca avem pe cineva care se pricepe la motiunile de cenzura,asa cum e clar ca avem de a face cu cineva "intim" legat de unul dintre actorii exceptiei, in speta PSD-ul.Aceasta se poate vedea si mai jos:

Desi aici discutia purtata de domnia sa este pur tehnica (ca si aici -btw, cine e Nicu Popa, despre care spune domn Nastase ca vorbi cu oamenii, nu cumva actualul Presedinte al ICJJ? pentru genul de discutii care se purtau acolo vezi si aici), nu mai putin, e sedinta Delegatiei Permanente a unui Partid, care a depus o exceptiune de neconstitutionalitate, la care domnia sa participa. Intrebarea care se naste, este urmatoarea: poate fi un om, odata ajuns judecator, deveni brusc imun la argumentul partidului in care, cu atit de putin timp in urma ocupa o functie atit de inalta? Dar acesta pare sa fie blestemul sistemului romanesc actual, in care poti alege judecatorii de la oricare partid (mai ales cel aflat la putere) si nu ai un poll de oameni calificati si absolut in afara politicului, din care sa alegi.

Ion Vida, presedintele curtii, cel cu antepronuntarea (se va autorecuza?) e caracterizat si el de catre articol astfel:

Presedintele Ioan Vida a dobandit statutul de judecator al Curtii in 2001, gratie votului majoritar al PSD din Camera Deputatilor. Vida a lucrat cot la cot cu senatorul PSD Antonie Iorgovan la elaborarea Constitutiei din 1991, pe baza vestitelor „teze ale lui Iliescu“, fapt care a cantarit in sustinerea lui de catre partidul aflat la putere in 2001.

Deoarece il consider "antepronuntat", nu voi mai posta autocaracterizarea, alte vorbe ale presei.

De asemenea, nu voi mai avea timp acum sa postez despre ceilalti judecatori ramasi, Koszokar Gabor si Constantin Doldur, poate voi mai reveni asupra acestui posting si voi scrie atunci despre el.

Ca o concluzie, mi se pare ca unul dintre actori este "out of mind" daca pretinde impartialitate din partea unor asemenea "arbitri".

In sensul Conventiei Europene la care Romania e parte (Conventia asta nu e chiar in gol, e in sensul conventiilor ONU la care Romania e parte) o curte trebuie sa treaca aiti un test de obiectivitate cit si unul de subiectivitate. In ceea ce il priveste pe cel subiectiv, tribunalul trebuie sa fie "subiectiv impartial", in aceea ca "nici un membru al tribunalului nu trebuie sa aiba vreun prejudiciu sau " bias”, impotriva vreuneia din parti (ce facem cu evidenta din presa, in sens contrar, de mai sus?)....
In al doilea rind ,din punct de vedere obiectiv, tribunalul trebuie “sa ofere garantii care sa excluda orice indoiala legitima cu privire la impartialitatea sa (metoda asta de numire a unor demnitari ai unui partid ca judecatori tocmai asta exclude, nu e asa? iar Metodele romanesti de "numire" incalca direct Conventia, mai ales ca), mai mult, “chiar aparentele pot avea o anume importanta" in determinarea caracterului obiectiv, din cauza ca ” la mijloc este vorba chiar despre increderea pe care curtile trebuie sa o inspire publicului intr-o societate democratica, faptul ca ele se afla deasupra intereselor tuturor partilor implicate in proces”)

Deci curat arbitrii impartiali (subiectiv si obiectiv) in sensul Conventiei la curtea noastra !

Cu atit mai curios sint sa le vad decizia.