Incheierea "tehnica" a negocierilor cu UE

Dupa "lupte seculare" care au luat tehnicienilor nostri de minuta a doua cu vreo citiva ani mai mult decit le-au luat celor din tarile fratesti, surori si pretene, iata ca sintem anuntati in ajunul turului doi la prezidentiale ca "tehnic" negocierile s-au incheiat. Spre cinstea lui, de data asta, tehnicianul de rangul doi Geoana a avut un acces de sinceritate, spunind ca aceasta nu inseamna nicidecum lumina verde la semafor, ci , stiti voi, ca mai sint multe de facut, etc,etc, adica depinde de baietii aia nenorociti din "teritoriu" pe care noi nu avem cum ii controla si voi stiti cum sint. Deutsche Welle (nu numai ea, sint mai multe locuri in care stirea respectiva e disecata, iar o enumerare succinta a lor o gasiti aici) comenteaza stire sub titlul România aterizează forţat în Uniunea Europeană (Iulian Tucă / Cristian Ştefănescu) in felul urmator:

Încheierea celor două capitole restante nu înseamnă că România a şi
rezolvat probleme existente. De altfel, au fost enunţate 11 domenii pe
care Comisia Europeană le va monitoriza la sânge: şapte la capitolul Justiţie şi
Afaceri Interne şi patru la capitolul Concurenţă. Între acestea,desigur, independenţa justiţiei, continuareareformei în poliţie, securizarea frontierelor, adoptarea prevederilor dinacordurile de la Schengen, combaterea migraţiei ilegale, aplicarea strategiei delupta împotriva criminalităţii organizate şi, bine înţeles, a celei împotriva corupţiei, pe de o parte, iar pe de alta, reglementarea funcţionării Consilului Concurenţei, întărirea capacităţii administrative în ceea ce priveşte aplicarea legii subvenţiilor de stat şi reducerea cotei de produse siderurgice. România va trebui să rezolve aceste probleme până în primăvară, pentru ca tratatul de aderare să poată fi semnat eventual chiar cu ocazia Zilei Europei, la 9 mai 2005. Nici în acest moment, însă, nu înseamnă că aderarea, la termenul dorit de Bucureşti, 1 ianuarie 2007, este garantată, pentru că, până în toamna anului viitor, Comisia Europeană va trebui să redacteze un nou raport de monitorizare a României. În cazul în care unul dintre cele 11 domenii va fi identificat de oricare dintre statele membre ca fiind lacunar rezolvat, acesta va fi pus în discuţia Consiliului European. Intervine,în acest moment, o altă clauză decât cea cunoscută, deja, comună României şi Bulgariei. Este vorba despre o clauză specifică celor unsprezece domenii ”de securitate”, suplimentară, care nu se evaluează la fel ca şi clauza de salvgardare aplicată deopotrivă Bucureştilor şi Sofiei (ce implică unanimitatea), ci prin majoritate calificată: dacă două treimi din statele membre acceptă rezultatele României, procesul de integrare va continua conform graficului neoficial convenit. Dacă mai mult de şapte dintre membrii Uniunii sunt de părere că angajamentele
asumate de România nu sunt duse la bun sfârşit, admiterea se amână cu un an.
Surse diplomatice ne-au precizat că în vreme ce Germania şi Franţa au presat admiterea simultană a României şi Bulgariei, statele nordice, în special Finlanda (însuşi comisarul pentru Extindere, Olie Rehn, fiind finalndez), au insistat pentru introducerea a cât mai multor clauze care să nu permită admiterea României fără îndeplinirea tuturor condiţiilor impuse pentru a deveni membru al Uniunii. România ar fi putut evita, însă, această clauză riscantă dacă ar fi acceptat să încheie cele două capitole în lunile premergătoare datei de 9 mai 2005. Ministrul român de externe, Mircea Geoană, a explicat, fără a fi convingător, că graba cu care Bucureştii au dorit să încheie negocierile s-a datorat intenţiei de a funcţiona în tandem cu Sofia. Reprezentanţi ai Administraţiei de la Bucureşti, prezenţi la Bruxelles, au avertizat că dacă la momentul respectiv nu se vor fi încheiat negocierile cu Uniunea Europeană, România riscă să se integreze odată cu Turcia. Săptămâna viitoare, la 14 decembrie, cu ocazia
reuniunii miniştrilor de externe ai UE, va fi anunţată şi decizia politică, aceasta, ulterior, urmând să fie confirmată la reuniunea Consiliului European, pe 17 decembrie.

Afirmatia ca: " România ar fi putut evita, însă, această clauză riscantă dacă ar fi acceptat să încheie cele două capitole în lunile premergătoare datei de 9 mai 2005" ne duce la gindul ca tehnicienii de mina a doua, asa cum ne-au obisnuit in timpul indelungatei lor guvernari postrevolutionare, au preferat sa pluseze ca de obicei, decit sa rezolve cu adevarat lucrurile. Iar prezumtia aceasta pare intarita de mesajul candidatilor la presedentie pe care Cotidianul il prezinta astfel : "Basescu a reusit sa transmita mesaje clare, la obiect, bazate pe argumente si documente, rasturnind in doua ore toate prejudecatile legate de capacitatea de a-si gestiona discursul. Nastase a punctat mai ales cu realizarile de politica externa ale cabinetului, amintind de mai multe ori ca ieri au fost incheiate tehnic negocierile de aderare cu UE."

La rindul sau, BBC comenteaza in felul urmator:

Pentru a amâna aderarea Bulgariei cu un an, ţările membre trebuie să decidă în unanimitate, ceea ce e practic imposibil. Pentru România, însă, nu va fi
nevoie decât de majoritate calificată. Întrebat dacă guvernul român a
acceptat aceste condiţii mai constrângătoare decât pentru oricare altă candidată
din motive pur electorale, pentru a se putea lăuda cu încheierea negocierilor cu
trei zile înaintea turului doi al alegerilor prezidenţiale, ministrul de externe
român Mircea Geoană a răspuns: "În nici un caz."...Oficialii europeni, inclusiv fostul comisar pentru extindere, Guenter Verheugen, au susţinut întotdeauna că România putea termina negocierile la începutul anului viitor fără a primejdui în nici un fel aderarea in 2007. Care sunt însă condiţiile concrete? Ele vizează mai ales 11 puncte - 4 la concurenţă şi 7 justiţie şi afaceri interne. Potrivit documentelor de poziţie ale Uniunii Europene vazute de BBC, România trebuie să întărească sensibil performanţa Consiliului concurenţei şi să prezinte un nou plan de restructurare a industriei siderurgice. Subvenţiile maxime pentru sectorul siderurgic nu trebuie să depăşească 51 de miliarde de lei, iar de la sfârşitul acestui an în acest sector nu se mai pot acorda subvenţii pentru restructurare. Până în 2008, România ar trebui să reducă cu două milioane de tone producţia de oţel, aducând-o la 9,2 milioane de tone.În domeniul siderurgic, România va trebui să raporteze Comisiei Europene o dată la şase luni, începând de la 15 martie 2005 şi până la 15 martie 2009, fiind de
asemenea supusă unor evaluari anuale independente. Orice ajutoare de stat acordate din septembrie anul acesta considerate ilegale de Uniunea Europeană vor trebui rambursate după aderare. Avantajele fiscale pentru zonele libere şi devaforizate vor putea continua eşalonat până cel mai târziu în 2010 dar, pentru unele regiuni, precum Valea Jiului, de pildă, ele vor înceta deja de la sfârşitul lui 2008. Romania va trebui de asemenea să justifice ordonanţa de luna trecută prin care datoriile de la RAFO Oneşti şi Carom au fost preluate deAVAS. La capitolul justiţie şi afaceri interne, care cuprinde 80 de pagini, România se angajează de asemenea să dea toate informaţiile privind contractul cu EADS pentru securizarea frontierei, dar şi să accelereze procesul de modernizare a graniţelor. Până la sfârşitul anului viitor, Comisia Europeană va urmări de asemenea funcţionarea Parchetului Naţional Anticorupţie şi revizuirea Codului de Procedură Penală, pentru ca dosarele de corupţie să fie tratate mai rapid si mai transparent, precum si reducerea numărului diverselor organisme care se ocupă cu lupta impotriva corupţiei.Reforma justiţiei şi măsurile împotriva criminalităţii organizate vor fi alte puncte monitorizate.Încheierea negocierilor reprezintă evident un succes pe ultima sută de metri al guvernului Năstase. Romania a rămas însă până în ultima clipă un caz singular în procesul de extindere şi rămâne încă de văzut dacă va reuşi să-şi atingă ţelul la 1 ianuarie 2007, fără să plătească şi preţul acestui succes.

Si , tot de la BBC, ultimele zile ale de dinaintea incheierii "tehnice" in viziunea noului comisar pentru extindere, Comisarul pentru extindere Olli Rehn ( si a Anei Maria Bota,corepondentul BBC la Bruxelles, desigur)

Filmul ultimelor zile"Aş fi preferat să insist
asupra substanţei, mai curând decât asupra calendarului prestabilit,
dar ţările membre erau dispuse să încheie oricum negocierile până la summitul
european de săptămâna viitoare" a spus domnul Rehn. "În aceste condiţii", mi-a
spus el, "preşedintele comisiei Jose Manuel Barroso şi premierul olandez Jan
Peter Balkenende, care deţine preşedinţia Uniunii, s-au întâlnit săptămâna
trecută pentru a vedea cum să procedeze cu ultimele două capitole din
negocierile cu România, şi anume concurenţa şi justiţie şi afaceri interne".
"Noul comisar pentru concurenţă, Neelie Kroes, cât şi predecesorul sau
Mario Monti, s-au arătat însă foarte critici faţă de regimul subvenţiilor de
stat în România şi aplicarea sa practică" a spus Olli Rehn.
Preşedintele comisiei Jose Manuel Barroso"Era foarte dificil să găsim un caz în
care regulile privind subvenţiile erau aplicate corect", mi-a spus domnul Rehn,
şi de aceea, acum 10 zile, comisia n-a putut recomanda statelor membre
închiderea negocierilor cu România la acest capitol".
"În mod expres
am făcut aceasta propunere după primul tur al alegerilor din România ca să nu
intervenim în procesul electoral", mi-a spus Olli Rehn, "dar decizia de
aseară (miercuri n.r.) a fost luată de guvernele Uniunii indiferent de
calendarul electoral românesc". "Guvernele", a precizat el, "au dreptul să
încheie negocierile de aderare şi fără asentimentul Comisiei Europene, şi după
mai multe discuţii la nivelul ambasadorilor, majoritatea erau gata să facă acest
pas". "Comisia Europeană avea două posibilităţi", potrivit lui
Olli Rehn, "fie să se spele pe mâini şi să lase statele membre să facă
ce vor, fie să ofere o soluţie mai bună, un fel de cvadratură a cercului, şi am
ales această cale printr-un mecanism de monitorizare mai constrângător, care
fusese cerut de mai multe state". ...."O lecţie cheie este că nu
trebuie să stabilim termene limită pentru aderare fără să ştim că le putem
respecta prin realizări substanţiale, concrete", subliniază domnul Rehn. "O altă
lecţie este să stabilim obiective mai clare pentru închiderea negocierilor. România a rămas în urma calendarului stabilit atât la capitolul
concurenţă cât şi la cel privind justiţia şi afacerile interne", spune
comisarul, "dar liderii europeni îşi luaseră deja anumite angajamente, în timp
ce nouă Comisia Europeană se află doar în primele săptămâni ale activităţii
sale, deci o perioadă de tatonare".
De acum înainte, domnul Rehn se va ocupa
atent de monitorizarea României, inclusiv în cele 11 puncte sensibile care pot
duce la amânarea aderării cu an, prin votul cu majoritate calificată al statelor
membre. Crede el că această clauză va fi activată vreodată?"Este o
posibilitate serioasă şi e o posibilitate credibilă", mi-a declarat
comisarul pentru extindere. Discuţia privind concurenţa şi justiţia şi
afacerile interne a fost foarte critică, deci şi statele membre urmăresc cu
atenţie aceste aspecte. Este un mecanism credibil care ar trebui să
funcţioneze ca un stimulent foarte puternic pentru că românii să facă toate
eforturile necesare pentru a finaliza reformele în aceste capitole. Olli Rehn se
arată mult mai optimist faţă de Bulgaria, unde amânarea aderării se poate face
doar prin votul unanim al statelor membre, deci practic niciodată. "Bulgaria mai
are încă multe de făcut", conchide domnul Rehn, dar 2007 e la orizont.