Avocati (si bloguri?)

Descoperind cu ceva intirziere articolul din avocat net despre avocati si bloguri al Cristinei Murariu (careia ii multumesc pe aceasta cale pentru onoarea de a fi citat blogul de fata printre blogurile romanesti in domeniu, desi lista sa este departe de a fi exhaustiva), imi permit sa fac un comentariu (cam tardiv, dar ma rog, mai bine mai tirziu....), bazat si pe experienta personala:

-cred ca exista un numar de motive pentru care avocatii (si in general juristii) romani nu scriu bloguri....

--cel principal probabil ca este legat in principal de "recompensa" destul de mica pe care o poti obtine la ora actuala in raport cu "imensul" cheltuiala de timp pe care o necesita actualizarea zilnica a unui blog.

--un alt motiv, ar fi legat de faptul ca scoala romaneasca (si in general cea de drept) nu ne obisnuieste prea mult cu "scrisul" ca si placere, obisnuindu-ne mai degraba cu scrisul ca o corvoada....(iar aceasta inseamna si mai mult timp necesar pentru actualizarea zilnic a unui blog).

--in sfirsit, cred ca un alt motiv ar fi acela ca in Romania nu exista inca ideea unui discurs, la care contribuim toti si pe care il promovam toti; exista in schimb plagiatul si furtul de idei de care se tem toti (de parca ideile in Romania ar fi prea multe, ori poate tocmai de aceea, ca sint prea putine) si care inhiba cumva expunerea lor libera, chiar pe un blog.

--un alt motiv (pe care totusi il vad depasit in viitor), poate ca tine de accesul greoi si costisitor la internet (deh, asa se intimpla cind baietii "destepti" transforma monopoluri de stat in monopoluri private, prin "privitizare") care abia de curind a fost inlaturat... Cind ai o conexiune grea si blogul iti dispare din fata ochilor taman cind puneai jos ideea cea mai interesanta, fara sa fi avut sansa sa o salvezi, parca nu iti mai vine sa o mai scrii a doua oara. Iar ce e adevarat pentru autori, e adevarat si pentru "consumatorii" ideilor (iar in lipsa unei "piete" pentru ideile tale, atunci cind esti si olecuta narcisist, cum e orice autor, la ce bun sa mai scrii, decit daca nu vrei sa o faci pentru "sertar").

--iar un ultim motiv, la care ma pot gindi pe moment, ar fi lipsa unui oarecare "format"care sa faca asternerea ideilor si consumul lor de pe blog usor (pentru cel care scrie) si accesibil (pentru destinatar), ceea ce e iar o consecinta a scaparilor "scoalei" romanesti si ale unui mediu cultural lipsit de prea mare grija in privinta vehiculului prin intermediul caruia iti exprimi ideile (intr-un fel nici nu cred ca ar trebui sa ne plingem de "manelizarea" Romaniei petrecute in capul tinerilor, data fiind neglijenta si lipsa noastra totala de grija pentru introducerea in capul tinerilor a oricarui vehicol argumentativ prin care se exprima ideile).

Desigur, ar mai fi si altele, drept pentru care las lista comentariilor deschisa....