Batalie Mare-comunicatul Curtii incompatibililor

Iata si comunicatul in urma sedintei de azi (interesanta motivarea pe "considerente" de drept international):

COMUNICAT DE PRESĂ
În temeiul art.146 lit.a) din Constituţia României, Curtea Constituţională a fost sesizată de un număr de 101 deputaţi şi 39 senatori, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite, precum şi de un grup de 25 de senatori, în legătură cu neconstituţionalitatea Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, adoptată prin procedura angajării răspunderii Guvernului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului din 22 iunie 2005.
În cadrul şedinţei din data de 6 iulie 2005, Curtea Constituţională, luând în dezbatere cele trei sesizări, conexate în cadrul unui singur dosar, s-a pronunţat după cum urmează:1. Curtea a respins criticile de neconstituţionalitate privitoare la procedura de adoptare a acestui proiect de act normativ, ţinând seama de jurisprudenţa anterioară în materie, precum şi de faptul că proiectele legislative de modificare sau abrogare a unor legi pot avea un conţinut complex. Prin urmare, s-a constatat că legea a fost adoptată cu respectarea prevederilor art.114 alin.(1) din Constituţie.2. Examinând criticile privitoare la dispoziţiile din lege care au în vedere domeniul proprietăţii (Titlurile I - XIV ale legii), Curtea a constatat că acestea nu sunt întemeiate şi, ca atare, textele sunt constituţionale.3. În privinţa dispoziţiilor legale referitoare la reforma justiţiei, Curtea a declarat neconstituţionale prevederile cuprinse în Titlul XV, art.I, la pct.26, prin care se modifică art. 24 alin. (2) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, respectiv la pct. 27 prin care se introduce alin. (4) la acelaşi articol, texte având următoarea redactare:"(2) În perioada mandatului, judecătorii şi procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii nu pot desfăşura activitatea de judecător sau procuror. La încetarea mandatului, membrii Consiliului Superior al Magistraturii revin în funcţia de judecător sau procuror deţinută anterior alegerii....(4) Funcţiile de conducere deţinute de judecătorii sau procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii încetează de drept la data publicării hotărârii Senatului în Monitorul Oficial."
De asemenea, au fost declarate neconstituţionale dispoziţiile art.II alin.(1) şi (2) din acelaşi Titlu, care au următorul cuprins:"(1) În termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, membrii în funcţie ai Consiliului Superior al Magistraturii sunt obligaţi să opteze între funcţia de conducere la instanţele judecătoreşti sau parchete şi calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.(2) În cazul în care judecătorii şi procurorii prevăzuţi la alin.(1) nu îşi exercită dreptul de opţiune în termenul stabilit sau nu mai funcţionează la o instanţă sau parchet de acelaşi grad cu instanţa sau parchetul unde erau numiţi la momentul alegerii îşi pierd calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii."
Totodată, în cadrul Titlului XVII pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul magistraţilor, Curtea a declarat neconstituţională sintagma "alta decât cea de judecător sau procuror" din cuprinsul art. 81 alin.(8), având următoarea redactare:"(8) Judecătorii şi procurorii care beneficiază de pensie de serviciu potrivit alin.(1), (2) şi (4) pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, alta decât cea de judecător sau procuror, indiferent de nivelul veniturilor respective."
Curtea a constatat că sunt neconstituţionale şi prevederile prin care se modifică art.82 din Legea nr.303/2004 şi care stabilesc:"Art.82 - Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art.86 alin.(1) nu pot fi menţinuţi în funcţie după împlinirea vârstei de pensionare prevăzută de Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare."
Aceste prevederi sunt contrare principiului inamovibilităţii, precum şi dispoziţiilor art.155 alin.(5) din Constituţie, potrivit cărora judecătorii în funcţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie "îşi continuă activitatea până la data expirării mandatului pentru care au fost numiţi."
Textul contravine şi art. 125 alin. (1) din Constituţie, privind inamovibilitatea judecătorilor, precum şi următoarelor documente internaţionale:- Principiile fundamentale privind independenţa magistraţilor, adoptate de cel de-al VII-lea Congres al Naţiunilor Unite pentru prevenirea crimei şi tratamentul delincvenţilor (Milano, 26 august - 6 septembrie 1985) şi confirmate de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin rezoluţiile nr. 40/32 din 29 noiembrie 1985 şi nr. 40/146 din 13 decembrie 1985, care prevăd în mod expres, prin art. 11, că "durata mandatului judecătorilor, independenţa acestora, siguranţa lor, remuneraţia corespunzătoare, condiţiile de muncă, pensiile şi vârsta de pensionare sunt în mod adecvat garantate prin lege";- Carta Universală a Judecătorului, adoptată de Asociaţia Internaţională a Judecătorilor cu prilejul Reuniunii de la Taipei, în 17 noiembrie 1999, care prevede, la pct. 8, "Nici o modificare a vârstei obligatorii de pensionare a judecătorilor nu poate avea efect retroactiv";- Recomandarea nr. R (94) 12 cu privire la independenţa, eficacitatea şi rolul judecătorilor, adoptată la 13 octombrie 1994 de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei, care stabileşte, ca principiu general al independenţei judecătorilor, că "Mandatul judecătorilor şi remuneraţia vor fi garantate prin lege".
Curtea a constatat ca fiind neconstituţionale dispoziţiile alin. (1), (6) şi (7) ale art.IV din Titlul XVII, pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004, care prevăd:"(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, încetează mandatele de conducere ale judecătorilor şi procurorilor de la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii, precum şi ale procurorilor de la parchetele de pe lângă acestea....(6) Durata mandatelor judecătorilor şi procurorilor care exercită, la data intrării în vigoare a prezentei legi, alte funcţii de conducere decât cele prevăzute la alin.(1) este de 3 ani, de la data învestirii.(7) Mandatele judecătorilor şi procurorilor care ocupă alte funcţii de conducere decât cele prevăzute la alin.(1) încetează, dacă la data intrării în vigoare a prezentei legi durata acestora a depăşit 3 ani de la învestire."
Această soluţie rezultă din jurisprudenţa Curţii Constituţionale în alte cauze privitoare la statutul magistraţilor.
După redactare, decizia se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Drept urmare, Legea privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat la data de 22 iunie 2005, nu poate fi promulgată de Preşedintele României, urmând să fie trimisă Parlamentului spre reexaminare, în şedinţa comună a celor două Camere.
Potrivit art. 147 alin. (2) din Constituţie, în cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.