Batalie Mare-Continuare-o revista a presei

(Dupa ce veti fi ascultat aceasta perla a muzicii romanesti-multe multumiri AC-pentru intrare in decor)

Sa facem si o revista a presei de azi(miine), dedicata evenimentului de miine.

Adevarul are o stire pe prima pagina, "Curtea Constitutionala decide soarta justitiei"(din nefericire linkul catre ea retrimite la prima pagina, asa ca nu am ce indica)

Averea , sub pana lui Marius Vulpe si Marius Iosef, (trei Doamne si toti trei-e vorba despre curtea incompatibililor) aici , discuta batalia de miine, si de asemeni, o stire despre interventia magistratilor (e vorba despre cei care nu sint de acord cu pozitia ICJJ-ului)

BBC-ul, are mai multe articole dedicate justitiei dintre care favoritul meu este de departe acesta , in care e vorba despre implicatiile unui vot pentru neconstitutionalitate in CC.

"...Raportul comisiei europene aşteptat în toamnă va lua în considerare progresele făcute în aceste domenii, de aceasta depinzând şi activarea aşa numitei clauze de slavgardare care presupune amânarea aderării cu un an.

Picarea pachetului legislativ pe care guvernul şi-a angajat răspunderea, înseamnă cert ratarea obiectului 1 ianuarie 2007.
.....
Într-un interviu la BBC, preşedintele Traian Băsescu a declarat clar că un răspuns favorabil al Curţii Constituţionale la contestaţiile PRM şi PSD înseamnă că România va deveni membră a Uniunii cu un an întârziere."
"Picarea pachetului legislativ pe care guvernul şi-a angajat răspunderea, înseamnă cert ratarea obiectului 1 ianuarie 2007", a declarat preşedintele Băsescu.

PRM a atacat la Curtea Constituţională legile privind reforma în domeniile justiţiei şi proprietăţii, invocând faptul că guvernul şi-ar fi asumat răspunderea pentru mai multe proiecte de lege şi nu pentru unul singur, aşa cum prevede Constituţia.

Vicepreşedintele PRM, Lucian Bolcaş, spune că partidul său a sesizat Curtea şi cu privire la alte încălcări ale constituţiei.
În acelaşi timp vicepreşedintele PRM comentează declaraţiile preşedintelui Băsescu spunând că situaţia prezentată de acesta ar fi exagerată şi că s-ar urmări de fapt epurări politice în justiţie,domeniu în care, în opinia sa, cerinţele europene ar fi fost deja îndeplinite.

Ceea ce ni s-a cerut de la Uniunea Europeană s-a înfăptuit în cursul anului trecut, prin adoptarea principalelor legi referitoare la statultul magistraţilor, la Consiliul Superior al Magistraturii şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Aceste legi trebuie puse să funcţioneze.
....
"Ceea ce ni s-a cerut de la Uniunea Europeană s-a înfăptuit în cursul anului trecut, prin adoptarea principalelor legi referitoare la statultul magistraţilor, la Consiliul Superior al Magistraturii şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Aceste legi trebuie puse să funcţioneze", spune domnul Bolcaş.

Pe de altă parte purtătorul de cuvânt al Partidului Social Democrat, fostul ministru de justiţie Cristian Diaconescu spune că preşedintele Băsescu nu ar fi trebuit să facă nici un comentariu înainte ca justiţia să se pronunţe.

În plus, spune el, o hotărâre a curţii în acest sens nu ar avea cum să declanşeze clauza de slavgardare.
A face legătura între o decizie a Curţii Constituţionale şi amânarea integrării este un lucru forţat şi necunoaşterea sistemului şi a modului în care funcţionează Uniunea Europeană.

"Şi Comisia Europeană şi statele membre UE sunt obişnuite să respecte decizia justiţiei şi în orice caz, decizia unei Curţi Constituţionale nu poate constitui temeiul unei decizii politice într-un sens sau altul", spune reprezentantul PSD.
"Deci a face legătura între o decizie a Curţii Constituţionale şi amânarea integrării este un lucru forţat şi necunoaşterea sistemului şi a modului în care funcţionează Uniunea Europeană".

Acuma las la o parte aprecierile avocatului socat de faptul ca dupa 15 ani cineva recunoaste ca inca ne mai luptam cu saracia , si trec la afirmatia unui fost ministru (comeata) al justitiei ca:

"Şi Comisia Europeană şi statele membre UE sunt obişnuite să respecte decizia justiţiei şi în orice caz, decizia unei Curţi Constituţionale nu poate constitui temeiul unei decizii politice într-un sens sau altul"....

"Deci a face legătura între o decizie a Curţii Constituţionale şi amânarea integrării este un lucru forţat şi necunoaşterea sistemului şi a modului în care funcţionează Uniunea Europeană"

Bineinteles ca si Comisia si Statele sint obisnuite sa respecte deciziile Curtilor. Dar ce are de a face o curte (europeana) care spusaram ca "trebuie sa treaca atit un test de obiectivitate cit si unul de subiectivitate... In ceea ce il priveste pe cel subiectiv, tribunalul trebuie sa fie "subiectiv impartial", in aceea ca "nici un membru al tribunalului nu trebuie sa aiba vreun prejudiciu impotriva vreuneia din parti ... iar din punct de vedere obiectiv, tribunalul trebuie “sa ofere garantii care sa excluda orice indoiala legitima cu privire la impartialitatea sa... mai mult, “chiar aparentele pot avea o anume importanta" in determinarea caracterului obiectiv, din cauza ca ” la mijloc este vorba chiar despre increderea pe care curtile trebuie sa o inspire publicului intr-o societate democratica, faptul ca ele se afla deasupra intereselor tuturor partilor implicate in proces”

cu curtea incompatibililor (scuze pt cacofonia care a iesit!) de la noi (daca ar fi sa pastram proportiile atunci cind facem o comparatie cu "modelu'" nostru mai recent de inspiratie, ar fi ca si cum Madeline Albright,Janet Reno sau Henry Kissinger, ar deveni judecatori la Curtea Suprema,dupa o prima perioada "fructuoasa in executiv)?

In al doilea rind, silogismul executivului pare a fi :

1. non X (=) egal P
Daca reforma nu e (=) clauza e

2. Legile sint (=) reforma

3. Curtea poate bloca legile ---(rezulta) curtea poate bloca reforma.

4. Reforma blocata ---(rezulta) ca nu e reforma--- rezulta clauza.

In timp ce al ex ministrul (comeata) raspunde:

1. Orice decizie a Curtilor e acceptata.
2. Respingerea legilor e o decizie.
3. Deci respingerea legilor este acceptata.

Va intrebati cum raspunde ex ministrul comeata la premisa 1. a executivului, de exemplu?

Si eu, dar raspunsul e ca nu raspunde. Nu,de ce ar raspunde? Omul vine cu silogismul sau (nu mai discut acum de ce premisa 1 a ex ministrului e discutabila, doar am stabilit universul in care se desfasoara realitatea politica a partidului caruia ii poarta cuvintul) care trece precum comeata pe linga al executivului.
Cam atit cu BBC-ul.

Curierul National, sub titlul Amanarea Adeararii, decisa la Bucuresti (si pana lui Clarice Dinu) face o trecere in revista a implicatiilor unei admiteri a contestatiilor legate de neconstitutionalitate.

Cronica Romana dedica si ea un articol bataliei de miine, aici.

Curentul, sun pana Sabinei Fati ne anunta batalia constitutionala de miine, aici

De asemenea, o discutie mai pe larg a cererii de interventie depusa de 150 de magistrati romani, tot sub pana Sabinei Fati, aici.
In aceasta discutie, Domnul Corneliu Liviu Popescu conferentiar de drept constitutional in Academia, sustine punctul de vedere al oricarui specialist in drept pozitiv roman atunci cind ne spune ceea ce stiam : "cererea de interventie..."este inadmisibila". Stiam, dar frumos ar fi fost sa ni se spuna cite ceva in general, despre caracterul unei Amicus Curiae (mai ales ca, pina si ICJJ-ul ne invoca in hotarirea de a se opune pachetului de reforma in justitie ca dreptul american ne e model; si cind ne gindim ca o multime de curti admit amici curiae)! Sa ne spuna ceva despre "Amici" astia in dreptul comparat, omite, de asemenea de altfel si distinsul Cojocar Gabor (cred ca e vorba despre romanizarea inacceptabila a numelui lui Gábor Kozsokár, un distins penalist, de altfel). Curentul corecteaza putin aceasta carenta atunci cind ne spune:
Totusi potrivit legii de organizare si functionare a Curtii Constitutionale, aceasta Curte poate cere opinii si avize, dar nu este obligata sa tina cont de ele(N.N. Eh, curtea nici macar nu s-a ostenit sa le ceara, i-au plicat ca pleasca pe cap). In oglinda, aceste opinii ar putea veni si fara o solicitare expresa, dar ele reprezinta mai degraba o formula prin care magistratii din tara atrag atentia ca nu sunt de acord cu incercarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie de amanare a procesului de reforma initiat de Monica Macovei.

Tot Curentul, sub pana lui Petru Ionescu, ne vorbeste despre arbitrii bataliei de miine, sub titlul Cine (si ce) se joaca in "ograda constitutionala" . Citam:

O cunostinta, om politic cu experienta si incredere in democratia romaneasca, se arata destul de pesimist in ceea ce priveste
validarea de catre Curtea Constitutionala a pachetului de legi adoptat de guvern, argumentandu-mi prin aceea ca: "uita-te, dom´le, si vezi cine e in Curtea aia Constitutionala, nu e clar ca-s majoritatea oamenilor lui Iliescu si Nastase, oameni pe care nu-i misca nici dracu´ de-acolo pana nu li termina mandatul, decat cu acuzatii grave! Sa vezi ca pana la urma pleaca Macovei!"

Da, ce sa spunem, asa e cu actorii. Cit despre ultima parte, mai e si un proverb romanesc care spune :Nu mor caii cind vor ciinii! Ori pina acum minstrul Macovei a dat dovada de o cerbicie mai abitir decit cea a ciinilor.

Tot in Curentul , Andreea Pora ne vorbeste despre interviul acordat BBC de catre presedintelui Basescu, aici

In sfirsit, Gindul are un articol despre batalie, intitulat Soarta Cabinetului Tariceanu se joaca azi pe masa Curtii Constitutionale, aici (Alin Bogdan & Liliana Ruse)

Ziua, un editorial al lui Sorin Rosca Stanescu despre un subiect adiacent, aici ,

iar Ziarul financiar are si el un articol aici .