Habemus insultatores, calomniatores?

Intrerup putin tacerea mea din ultimele zile pentru a aduce in atentia voastra o discutie interesanta care se poarta pe Doc blog (hotnews) cu privire la ultima decizie discutabila a onor curtii constitionale cu privire la (ne)"constitutionalitatea" (nu pot pune altfel decit in ghilimele ce s-a cerut) dez-incriminarii insultei si calomniei din codul penal. Una dintre intrebarile puse in discutia interesanta pe care am mentionat-o mai sus, a fost aceea daca decizia respectiva a CC mai poate fi atacata in dreptul intern.

Desi nu am apucat sa nu am apucat sa citesc inca decizia respectiva, mi-am permis sa ridic mingea(intrebarea) respectiva la fileu citorva colegi, iar raspunsurile interesante ale lor le veti gasi mai jos.

"Mingea" pe care am ridicat-o:

Daca imi aduc bine aminte, posibilitatea recursului la CC a fost eliminata de ceva timp, deci hot lor nu e "apelabila" in dreptul intern,.... deci caile "interne" de atac ies din discutie in cazul unei hotariri a CC.Ar mai ramine calea extraordinara a CEDO, dar ce argument s-ar putea sustine acolo? La urma urmei, "choice"-ul incriminarii ori dezincriminarii tine de statul respectiv, si in plus, chiar daca sa zicem ca faptele respective sint reincriminate indirect, jurnalistul ale carui drepturi sint afectate ar trebui sa parcurca un intreg ciclu de litigation (si ce ar putea cere unei curti ordinare? sa constate ca CC a fost in eroare? sa considere ca vechea incriminarea care ar trebui sa se aplice imediat nu se aplica de fapt---asta oricum ar fi o good question, prin care am pune curtile ordinare sa cenzure curtea constitutionala, dar ma indoiesc ca vreun jude s-ar incumeta la asa ceva) mai inainte ca sa ridice o intrebare legata de incalcarea dreptului la "libera exprimare"(? ) la CEDO. Voi ce parere aveti?

si raspunsurile pe care le-am primit....

1. Tizul meu, Liviu U. :

Majestatea Sa, profesorul Tudor Draganu, scria nu tare demult ca in prezenta unor exagerari legislative din legea de revizuire a Constitutiei, ce ar putea conduce la concluzia ca CC a devenit daca nu o supraputere, cel putin a patra putere in stat (contrar normei inserata la art. 1), singurul remediu care poate sa le atenueze consecintele ramane la discretia Curtii Constitutionale insasi, care va fi in masura sa exercite cu prudenta, moderatie si intelepciune largile prerogative care i-au fost conferite de Constitutia revizuita.Marja de apreciere la care s-a referit distinsul profesor a intrecut limitele sugerate:masura, prudenta, moderatie, intelepciune.
Statul de drept este pus in pericol atunci cand o autoritate de rang constitutional incalca flagrant principiile si regulile constitutionale. In speta, in loc sa indeplineasca functia de garant al suprematiei Constitutiei ca si legiuitor negativ CC s-a comportat ca un legiuitor pozitiv asa cum se arata explicit in opinia separata. Altfel spus, CC a interferat cu functia data exclusiv Parlamentului- legiferarea.Decizia CC nu poate fi atacata in sistemul intern de drept nici pe cale directa, nici indirect. Prin urmare, decizia CC nu este revocabila, nici chiar daca a fost data din eroare.Instantele de drept comun sunt obligate, ca si toti ceilalti, sa respecte decizia CC, chiar daca anterior, unele dintre ele (vezi opiniile pe marginea exceptiei redate in cuprinsul deciziei) si-au spus parerea in sens contrar cu aceea a CC. Dupa epuizarea cailor de atac in dreptul intern, inculpatul, prin ipoteza condamnat penal pentru infractiunea de insulta ori calomnie, va putea sa sesizeze CEDO cu o plangere in temeiul Conventiei evidentiind incalcarea art. 10 parag. 1-libertatea de exprimare. Legat de acest aspect se poate invoca si faptul ca fapta pentru care a fost condamnat (ingerinta adusa libertatii de exprimare care incalca art. 10 parg.1 din conventie) nu este prevazuta de lege. Pana acum in toate cazurile ce au privit Romania sub unghiul art. 10, CEDO a decis ca fapta este prevazuta de lege in sensul jurisprudentei sale. Nu cunosc daca in jurisprudenta sa a evaluat aceasta cerinta prin unghiul formalismului si procedurilor interne de adoptare; dimpotriva a plecat de la ipoteza ca legea exista, este data, se aplica si atunci s-a examinat daca este accesibila si previzibila. ...

2. Gabriel B ......

Toate discutiile despre aceasta isprava a CC sunt asa de interesante ca ne pot duce usor pe o cale gresita de stabilire a unei eventuale solutii cu privire la efectele acesteia.Eu cred ca nu poate fi atacata decizia, dar cred ca nici nu are rost sa fie atacata, pentru ca aceasta decizie nu poate duce la reincriminarea respectivelor infractiuni. Ramane instantelor de judecata si judecatorului autoritatea( autoritate care din pacate nu ne este recunoscuta si nici dorita de niciuna dintre puterile statului, care fac totul nu pentru a legifera aceasta autoritate pentru judecatorul ce va trebui sa nu ia in considerare legi ce contravin dreptului comunitar, dar chiar gasesc infractiuni pentru nerespectarea procedurilor? ?????) de a aprecia asupra acestui lucru in urmatorul sens:

Decizia CC este obligatorie, SUPREMATIA LEGII insa ca dispozitie constitutionala este la fel de obligatorie pentru judecatori, asa ca nu avem decat sa aplicam dispozitiile Art. 62: din Legea nr.24/2000 in ceea ce priveste Abrogarea(3)Abrogarea unei dispozitii sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna in vigoare actul normativ initial. Fac exceptie prevederile din ordonantele Guvernului care au prevazut norme de abrogare si au fost respinse prin lege de catre Parlament. Motiv pentru care este clar ca efectul Deciziei CC nu poate fi acela de reincriminare a infractiunilor de insulta si calomnie, acestea nu mai exista, desi nu este vorba despre o abrogare, este clar ca dispozitiile neconstitutionale isi inceteaza efectele juridice, ceea ce echivaleaza cu efectele unei abrogari, iar singurul efect al deciziei CC nu poate fi decat acela ca legiuitorul, respectiv Parlamentul trebuie sa tina cont de ea si eventual daca doreste sa incrimineze din nou aceste infractiuni, daca nu, asta este, infractiunile oricum nu mai exista, iar CC nu poate fi un legislator pozitiv si nu poate adopta legi, decizia lui raminind doar una de "frecare a pustii" si atat, asta bineinteles daca noi judecatorii nu vom mai fi doar "iepurasii" , celor care se cred "ursi" pentru ca au atit de multe puteri.

3. Al doilea tiz al meu, LZ:

Foarte interesanta aceasta opinie! Practic ar rezulta ca nici macar in cazul faptelor comise ulteriorpublicarii acestei decizii, "abrogarea" (lãsarea fãrã efecte) a dispozitiei legale de abrogare nu are caefect reincriminarea infractiunilor, respectivintrarea in vigoare, din nou, a textelorincriminatoare.O sa retin aceasta opinie, care mi se pare justa,pentru posibile motivari.

4. Ionut, in replica lui Gabriel:

Mi-ar placea sa fiu de acord cu dvs., dar conform art. 147 din Constitutie dispozitiile din legile in vigoare constatate ca fiind neconstitutionale isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei CC, daca in acest interval Parlamentul sau Guvernul nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile constitutiei. Pe durata acestui termen dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.
Asadar, chiar daca textul din legea 24/2000 suna frumos, nu poate deroga de la Consitutie. Prin urmare deciziile CC vor avea efectele prevazute de Constitutie, ca lege fundamentala, evident superioara legii organice sau ordinare. A motiva altfel mi se pare cel putin periculos. S-ar putea sa apara o problema pe terenul art. 7 CEDO in ceea ce priveste principiul legalitatii incriminarii, daca efectele deciziei nu sunt lamurite urgent.

5. Si Gabriel, in replica la mesajul de mai sus al lui Ionut:

Dar textul din legea 24/2000 nu deroga de la Consitutie si nici deciziile CC nu pot deroga de la Constitutie, numai ca efectele Deciziei CC nu sunt cele pe care le spune CC ci cele care sunt prevazute de Constitutie, si anume cele care prevad incetarea efectelor juridice ale dispozitiilor declarate neconstitutionale, nicaieri insa in Constitutie nu se arata ca daca sunt considerate neconstitutionale articole de abrogare a unei legi, acea lege este repusa in vigoare prin decizia CC. Daca este sa respectam Constitutia atunci nu putem da Deciziilor CC alte efecte decat cele prevazute in aceasta, in caz contrar ar trebui sa acceptam ca aceste efecte sunt prevazute nu imperativ si limitativ ci dispozitiv si enuntiativ iar CC are posibilitatea de adaugare si de modificare a acestor efecte si implict de modificare a Constitutiei, ceea ce nu mi se pare deloc posibil, asa ca ramin la parerea mea, aratata mai inainte.... Inca o data eu cred ca doar Deciziile privind declararea neconstitutionalita tii sunt general obligatorii, si nu considerentele si opiniile CC in legatura cu urmarea declararii acestei neconstitutionalitatii .

Alte opinii?

P.S. Gandul are un articol aici, si ziua un comunicat al CRP

New York University Law & Economics working papers

Imi permit sa anunt cu ceva intirziere citeva noi articole in the New York University Law and Economics Working Papers, de potential interest si pentru juristi romani.

-Max M. Schanzenbach and Robert H. Sitkoff "Did Reform of Prudent Trust Investment Laws Change Trust Portfolio Allocation?".

-Jean-Pierre Benoit and Lewis A. Kornhauser "Only a Dictatorship is Efficient or Neutral".

-Theodore Eisenberg and Geoffrey P. Miller "Do Juries Add Value?: Evidence from an Empirical Study of Jury Trial Waiver Clauses in Large Corporate Contracts".

-Daniel N. Shaviro "Disclosure and Civil Penalty Rules in the U.S. Legal Response to Corporate Tax Shelters".
......
-Harry First and Andrew I. Gavil "Re-Framing Windows: The Durable Meaning of the Microsoft Antitrust Litigation".
....
-Michael E. Levine "Regulation, the Market, and Interest Group Cohesion: Why Airlines Were Not Reregulated".

-Lawrence J. White "The Fishery as a Watery Commons: Lessons from the Experiences of Other Public Policy Areas for U.S. Fisheries Policy".
......

Gindeste de trei ori?

Hotnews anunta aici un experiment interesant al lui Iulian Comanescu, Sorin Adam Matei si Bradut Ulmanu care , citam :au lansat, pe blogurile lor, "3think", un experiment de scriitura colectiva. Textul initial, care mi se pare foarte interesant, este dedicat analizei cauzelor care au dus la decaderea editiei print a ziarelor romanesti (care mai pe larg, tin de cauzele decaderii profesiei de jurnalist in Ro, analizate pe larg de cei trei autori) si poate fi gasit aici. Daca vreunii dintre noi se plingeau pina acum(in necunostiinta de cauza) ca nu pot gasi prea multa analiza originala(deh)in limba romana pe net, ori mai bine spus in afara canalelor invechite si oficiale cu care ne-am obisnuit in Ro, probabil ca este timpul sa isi schimbe opinia, si sa citeasca regulat cele scrise de cei trei.

P.S. In alta ordine de idei, cred ca am putea vorbi destul de bine si despre o "decadere" a literaturii juridice in print in Romania (cel putin cea care apare intr-o multitudine de reviste traditionale) datorata acelorasi cauze care au dus la decaderea ziarelor (prea putin profesionalism, prea multe locuri comune, prea putine lucruri interesante... apropos, de cind nu ati mai citit ceva "exciting" din punctul de vedere al cercetarii, intr-o revista "traditionala"?), si despre o crestere (poate nu chiar atit de vizibila, ori atit de marcanta ca in cazul ziarelor, mai ales ca prea putine reviste juridice publica on line ceea ce publica in print, ori au vreun site care sa tina cit de cit vreo statistica oarecare) a surselor on-line (sincer sa fiu, ma intreb cite reviste juridice pot macar visa la un numar de vizitatori precum cel al avocat-netului, de exemplu). De aceea las topic-ul acesta deschis pentru comentarii....

Sfirsitul comunismului, in Romania?

Ziua publica aici un interviu cu regele Mihai, din care redau mai jos un lucru cu care sint perfect de acord. Spune regele: "Stiti, ei spun ca acesta este sfarsitul comunismului in Romania. Ei bine, nu este chiar asa. Este sfarsitul dictaturii, dar anumite lucruri au ramas si sunt foarte greu de schimbat". Majestatea Sa insista ca "Multi dintre cei care au venit la guvernare sunt din trecut. Si-au schimbat culorile, dar au aceeasi mentalitate"

De altfel, cred ca o grea misie si raspundere care revine guvernului actual, si celor care vor urma dupa acesta, din perspectiva aderarii Romaniei la blocul european, va fi construirea unei administratii romanesti moderne, care sa faca posibila functionarea unui stat modern. Misie deloc usoara, daca avem in vedere experienta trecutului (Zeletin are citeva idei interesante despre esecul urmasilor pasoptistilor in aceasta privinta si cauzele acelui esec, in "Burghezia Romana") si ceea ce mostenim (despre "mostenire" vorbeste regele mai sus).