Declaratia de independenta

iata mai jos un document "deschis" analizei/aprobarii voastre(un singur amendament/cred ca nu ar trebui sustinut doar de judecatori, ci si de avocati/consilieri/orice alt "auxiliar al jusitiei" sau cetatean al tarii care ar fi de acord cu declaratia):

DECLARATIE DE INDEPENDENTA A PUTERII JUDECATORESTI

Noi, judecatorii .............,

Dupa consultari cu colegii nostrii judecatori din toata tara, asupra textului acestei declaratii, am hotarit ca este necesar sa afirmam public principiile si valorile care ne indreptatesc sa ne asumam rolul de Putere Independenta a statului roman.

Dorim astfel sa aratam opiniei publice statutul aparte si egal dat Puterii Judecatoresti de Constitutia tarii, pe care il proclamam aici cu credinta in Dumnezeu si cu toata supunerea fata de legile scrise si morale ale poporului roman. Ne adresam cu tot respectul cuvenit fata de celelalte puteri ale statului, legislativa si executiva, pe care le socotim a fi partenerii nostrii permanenti in efortul comun de a construi o democratie constitutionala.

Recunoastem ca in istoria sa recenta poporul roman a avut parte de un lung sir de abuzuri, urmarind invariabil scopuri particulare mai curind decit interesul public; ele au demonstrat intentia unor grupuri de persoane de a supune poporul roman unui despotism absolut. In fiecare stadiu al acestor oprimari, au fost nenumarate persoane care au inaintat petitii in termenii cei mai umili si legali, pentru a primi dreptate si reparatii. Petitiilor lor repetate li s-a raspuns cu indiferenta sau cu ofense si represiuni. Puterea Judecatoreasca a acelor vremuri a fost surda la glasul dreptatii.

Este timpul acum ca noi, in numele corpului de judecatori romani din prezent si din trecut, sa ne cerem scuze in mod public fata de toti cei nedreptatiti sau abuzati si fata de fiecare in parte.

Toate acestea, impreuna cu puterile conferite noua astazi de Constitutia acestei tari si avind mereu in minte ceea ce a fost si nu trebuie sa mai fie vreodata, ne indreptatesc sa proclamam aici

INDEPENDENTA PUTERII JUDECATORESTI PENTRU A GARANTA POPORULUI ROMAN INTENTIILE NOASTRE DE A INFAPTUI JUSTITIA

Drept urmare:

1. Declaram in mod solemn si public ca judecatorii si instantele judecatoresti unde isi desfasoara activitatea sunt independente si se supun numai legii.
Judecatorul hotaraste asupra cazurilor in care este sesizat numai in virtutea constiintei sale profesionale, cu argumentele rationale aratate de lege si de jurisprudenta. Toate conflictele de interese sau legaturile politice dintre judecatori si celelalte puteri sau colegii lor procurori sunt si trebuie sa fie desfacute in intregime. Pe linga acestea, Puterea Judecatoreasca se poate administra la fel ca si celelalte puteri ale statului, legislativa sau executiva. Puterea judecatoreasca trebuie sa hotarasca liber asupra resurselor financiare proprii, dar si asupra organizarii si functionarii sale. Nu in ultimul rind, judecatorul are aceleasi drepturi si indatoriri pe care le are orice cetatean al Romaniei, mai putin cele aflate in conflict cu functia sa publica.

2. Judecatorii si Statul totalitar

Pentru a ne garanta independenta totala fata de abuzurile totalitare ale trecutului, solicitam ferm Presedintelui tarii – in calitate de Presedinte al Consiliui Suprem de Aparare a Tarii – sa numeasca o comisie de experti independenti, printre care si judecatori. Aceasta comisie va avea acces nelimitat la arhivele fostului S.R.I. si P.C.R. pentru a putea verifica declaratiile pe proprie raspundere ale magistratilor privind apartenenta la fostele structuri de persecutie ale statului totalitar.

3. Transparenta actului de justitie

Pentru a garanta transparenta si raspunderea fata de actul de justitie propunem ca toate hotaririle judecatorilor sa fie publicate pe site-ul de internet al fiecarei instante. Judecatorul poate argumenta si hotari ca informatiile privind identitatea unei parti nu vor fi publicate in tot sau in parte din motive de interes public sau pentru a ocroti dreptul la viata privata a unei persoane. Cu toate acestea, interesul public va prevala asupra celui privat in ce priveste obligatia constitutionala de a permite accesul tertilor la informatiile continute de o hotarire a unui judecator in cazul persoanelor care detin functii si demnitati publice.

4. Drepturile individuale si controlul constitutionalitatii

Istoria ne invata ca protectia drepturilor fundamentale ale omului – fie ca e vorba de indivizi sau de minoritati – nu poate fi lasata numai in seama puterilor executive si legislative care, prin natura lor, reflecta opinia majoritatii. Rolul final al Puterii Judecatoresti este de a umple cu vointa judecatorului distanta dintre textul legii si realitatea sociala dar si de a proteja valorile fundamentale ale umanitatii, consacrate de Declaratia Universala a Drepturilor Omului si de Constitutia tarii. Cum rolul Curtii Constitutionale este limitat de textul Constitutiei la a sanctiona constitutionalitatea legilor, consideram ca o obligatie imediata a fiecarui judecator, care decurge din principiul Independentei enuntat aici este sa judece orice cerere prin care se reclama neconstitutionalitatea altor acte si fapte decit legile tarii mai ales in sensul incalcarii drepturilor fundamentale ale omului.

5. Rolul activ al judecatorului.

Independenta Judecatorului este data de faptele sale. Aceasta inseamna ca Judecatorul trebuie sa isi asume un rol activ in cadrul comunitatii in care administreaza Justitia. Daca sunt aduse in fata sa chestiuni care privesc organizarea profesiilor juridice, educatia juridica, si altele asemenea el nu trebuie sa se fereasca a judeca si a gasi solutiile cele mai potrivite, cu argumente potrivite si dreapta ratiune, dincolo de insuficienta, neclaritatea sau imoralitatea legilor.

6. Institutul pentru Reforma

Sustinem ferm infiintarea unui Institut pentru Reforma care sa coordoneze si sa monitorizeze cu instrumente moderne procesul de reforma permanenta a justitiei, in pas cu schimbarile alerte ale societatii. Primele sarcini ale acestui Institut vor fi: i) elaborarea unei Strategii de reforma integrata a sistemului judiciar dezvoltind programul anexat prezentei declaratii; ii) elaborarea unor standarde de Independenta si eficienta a unei Instante, in colaborare cu comisii de reforma infiintate pe linga fiecare instanta din tara.

7. Garantii

Pentru a sustine prezenta declaratie, noi, membrii corpului de judecatori romani semnatari ai acestui document, garantam realizarea sa cu onoarea noastra si insasi functia de Judecator.

Prezenta declaratie este completata de prevederile Recomandarii Consiliului de Ministri al Consiliului Europei nr. 12 din 13 Octombrie 1994, pe care o recunoastem in intregime si o recomandam spre adoptare puterii legislative si spre aplicare puterii executive.

Solicitam public ca aceasta declaratie sa fie adoptata de fiecare instanta din tara pentru a declansa procesul de Independenta a Puterii Judecatoresti.



ANEXA
Proiect de Program pentru Reforma Justitiei


O singura misiune: Administrarea Justitiei in Interesul Cetateanului

Doua obiective:
Suprematia Legii si Imbunatatirea Accesului la Justitie

Trei Scopuri:
1. Solutionarea Justa a cauzelor
2. Administrarea eficienta
3. Pastrarea Increderii Publice

Patru Modele:
1. Justitia Penala – Protejarea Cetateanului
2. Justitia pentru minori – Actiuni corective
3. Justitia civila – Solutionarea justa si eficienta a cauzelor
4. Justitia relatiilor de familie – Protejarea valorilor familiale

Cinci Valori:

1. Accesibilitate
2. Rapiditate si rezolvare optima
3. Egalitate de tratament, Integritate si Corectitudine
4. Independenta si Raspundere
5. Increderea cetatenilor

Sase Principii:
1. Consolidarea Independentei Puterii Judecatoresti si a Separatiei Puterilor
2. Respectul fata de drepturile omului si ale cetateanului
3. Folosirea tehnologiilor moderne pentru eficientizarea administrarii justitiei
4. Transparenta actului de justitie
5. Integritate si excelenta profesionala
6. Asigurarea compatibilitatii cu institutiile europene si acquis-ul comunitar, adoptarea celor mai bune practici europene si cooperarea judiciara cu tarile europene pentru integrarea in spatiul european de libertate, securitate si justitie

Sapte Prioritati:
1. Reforma institutiilor care administreaza justitia: Inalta Curte, CSM si Ministerul Justitiei si a sistemului de organizare a instantelor
2. Prevenirea si combaterea coruptiei in sistemul de administrare a justitiei
3. Reforma invatamintului juridic
4. Garantarea accesului liber la justitie al cetatenilor
5. Protectia victimelor si reintegrarea sociala a infractorilor
6. Reforma profesiilor juridice
7. Reforma sistemului penitenciar

Rinocerii contraataca?

Va mai amintiti, desigur, ca nu toti judecatorii se molipsira de rinocerita din triunghiul ICJJ, CC,CSM si unii chiar avura curajul sa intervina in nume propriu cu o cerere la CC (sustinuta de 129 de colegi), cerere pe care incompatibilii o aruncara bineinteles la cos.

Ei, intr-o tara normala, gestul lor ar fi considerat unul de curaj, si atita tot. Nu si in Scoptophilia, unde, rinocerii pregatesc o razbunare impotriva unuia dintre razvratiti.

Pentru mai multe detalii, iata ce zice prietenul Edgar:

Uite ca citesc si imi vine sa musc din scaun. Scris intr-un stil in
careizul stalinist de cucuvea prapadita si cu foamea in gat te loveste direct in crestetul capului, articolul semnat de 2 nume ,,sonore'', i.e. A. VLASIE,G. NOAPTES si publicat aici , incearca sa faca ,,lumina'' in legatura cu ceea ce s-a intamplat zilele astea cu reforma justitiei. Si crede ca poate face asta denigrand persoana lui Adrian Neacsu, semnatarul interventiei la CC.
Cu riscul de a da copy&paste la mai tot articolul vreau sa va atrag
atentia asupra unor ,,inadvertente'' strecurate cu buna stiinta in raport:
Iata ce spun cei 2 cioflingari (ca altfel n-am cum sa-i numesc):Plecand de la faptul ca ,,Adrian Neacsu a pus la îndoiala capacitatea magistratilor ICCJ de a lua decizii în urma unor analize impartiale'' (si bine a facut, n.n.) si ca potrivit Codul Deontologic „magistratii nu îsi potexprima parerea cu privire la probitatea profesionala si morala a colegilorlor, cu exceptia situatiei în care
aceasta afecteaza imaginea justitiei“(pai aici mi se pare mai degraba ca a urmat litera legii) si din cauza faptului ca ,,a contestat punctul de vedere exprimat de Înalta Curte de Casatie si Justitie'', concluzioneaza dobitoacele ca ,, În aceste conditii se ridica mari semne de întrebare în ceea ce priveste capacitatea sa de a-siexercita functia cu obiectivitate si impartialitate''.........
Mai departe arata VLASIE & NOAPTES & CO ca ,,aratîndu-si în mod
public sustinerea fata de un pachet de legi promovat de un reprezentant al unui partid politic (sic,!!!!!!!! nn), el a încalcat inclusiv articolul 8, alineatul 1 din „Statutul Magistratilor“, care precizeaza ca „magistratii nu se subordoneaza scopurilor si doctrinelor politice“. În aceste conditii nu putem decît sa ne întrebam daca judecatorul Adrian Toni Neacsu este indicat sa exercite si pe viitor meseria de magistrat.''
In loc sa se intrebe de ce nu exista legi care sa le interzica sa tina
pixul in mana, oamenii se ingrijoreaza de ,,ordre publique''.....pai tocmai ei o pun in pericol pentru ca vorbesc numai rahaturi: Cum ,,pachet de legi promovat de un reprezentant al unui partid politic'' cand MM nu apartine nici unui partid
si asta e bine stiut????????Mai spun si sanki ca Adrian Neacsu nu i-a informat pe colegii judecatori in legatura cu semnatura pe care au dat-o!!! Lasand deocamdata greselile de gramatica la o parte, ei "zice" ca ,,nu le-a prezentat adevarata motivatie cînd le-a cerut semnaturile.''
Pai ce anume au crezut ca semneaza??? De casatorie???????Oameni buni!
Cineva spunea zilele trecute pe Lird ca nu se ia atitudine in sustinerea
reformei! ACUM ESTE MOMENTUL!!!!!!Fiindca ''autorii'' nu pot fi contactati direct, va propun sa mergeti pe pagina de mai sus si sa scrieti pe adresa de mail a redactiei (pe care ogasiti la CONTACT) opinia voastra fata de articolul de fata & cu autorii lui cu tot. Cu cat mai multe mailuri, cu atat mai bine!!!!Trebuie sa ne aratam dezaprobarea fata de asemenea manevre comunisto-santajiste! Sa scapam de brontozauri, sukeri si fukeri....Vrem Reforma Acum!

Si o poveste a lui Augustin despre "sistema"care a facut posibila aparitia rinocerilor de gazeta cu mizeria de articol:
Nu ma surprinde ca in Monitorul de Vrancea apar asemenea bazaconii.
Istoria acestui ziar, strins legata de cea a Ziarului de Vrancea, e edificatoare... In esenta, formula "Monitorul" fusese la vremea ei un adevarat succes comercial pentru un ziar regional, extinzindu-se de la Iasi spre toate judetele Moldovei si apoi spre Bucuresti si Ardeal. Baietii au vindut apoi ziarul pe bani buni, si l-a cumparat un personaj al carui nume l-am uitat, si care detinea la momentul respectiv un cotidian important la Bucuresti, apropiat pdsr-ului. Dupa cumparare, patronul a inceput sa isi impuna politica editoriala in toate "Monitoarele",inclusiv la Iasi si Vrancea, cazurile cele mai flagrante. in consecinta, colectivele de redactie au demisionat in bloc si au creat noi ziare, respectiv Ziarul de Iasi si Ziarul de Vrancea. La Iasi povestea se termina cu transferarea aproape completa a succesuluimarcii Monitorul pe Ziarul de Iasi, in timp ce la Focsani guerilla urbana abia incepea.Astfel, politzaii opreau camioanele cu "Ziarul de Vrancea" venite dela Iasi si le retinau pina pe la 9-10 dimineata pe motiv de verificarea incalcarii drepturilor de proprietate industriala si alte bazaconii, suficient cit sa nu mai ajunga in timp util la chioscuri.Vorbind de chioscuri, toate cele care vindeau Ziarul au fost demolate din ordinul ...lui Oprisan, dupa ce in prealabil s-a practicat o chirie discriminatorie in favoarea celor care vindeau Monitorul.Vinzatorii ambulanti de Ziar erau alungati din piata centrala de gardienii publici s.a.m.d. Per total, o istorie sumbra a luptei pentru libertatea presei, care ar trebui sa devina caz de scoala in facultatile de jurnalism si la cursurile de drepturile omului.Imi aduc aminte de protestele celor de la Ziar, care la o conferintade presa cu seful CJ (sau o sarbatoare, nu imi mai amintesc bine) auvenit imbracati cu tricouri cu inscriptia "ziar oprimat de marian oprisan" etc.hai libertatea de exprimare!

Iar din partea mea, descrierea lui Ionesco, la Rinocerii:

In Rinocerii, am incercat sa arat cum devine cu putinta delirul colectiv, orbirea colectiva, si cum un anume adevar poate fi salvat, mentinut intact, intr-o constiinta individuala. Tot ce s-a inteles pina la urma a fost faptul ca Gustave Lebon descrisese cu mult inainte fenomenul de isterie a multimii.

Este foarte posibil ca Rinocerii sa devina de neinteles - sper - intr-o lume in care toti oamenii vor fi lucizi, vor avea o personalitate libera, o autonomie de gindire, fara sa fie despartiti unii de altii. In acel moment, nu se va mai intelege ce am vrut sa spun. Sau se va incerca sa mi se descifreze piesa ca pe un document al unui timp revolut. Sper ca asa se va intimpla.

Si noi speram,cindva, desi in Romania lui Ionesco acest lucru inca nu este cu putinta.

Criza constitutionala fara precedent?continuare

Nu am mai apucat ieri sa fac revista presei, asa cum doream. Voi spune doar pe scurt, ca in mare, toate articolele pe care le-am citit (ziarele le cam stiti deja; bineinteles ca nu toate articolele sint egale care valoare) analizau pe larg si obiectiv, decizia curtii incompatibililor, criza constitutionala pe care acestia au reusit sa o provoace (sa zicem asa din consideratie pentru institutia care ar trebui sa fie si nu e Curtea Constitutionala, ca rinocerii au reusit doar sa adauge picatura care a umplut paharul, nu l-au umplut ei de fapt) si partea lor de vina in aceasta criza.

Cum "revista" ia timp, nu voi face nici azi o revista in sens larg, doar ma voi multumi sa indic citeva articole.

Petru Ionescu are un Editorial in Curentul, in care spune:

CSM, ICSJ, CC, SRR, SRTv, CNSAS, si cate or mai fi, sunt populate de rudele, adeptii si clientii regimului Iliescu, care toti in cor - sustinuti de inconstienti ori interesati - cer imperativ echidistanta, impartialitate politica actualei guvernari, invocand - culmea tupeului - necesitatea continuarii a ceea ce au inceput ei, adica a conservarii si chiar extinderii sferei intereselor lor (sper ca nu ati crezut ca e vorba de masca intereselor nationale dindaratul careia chitaie acum Geoana, Nastase si alti dezinteresati partinic?!).
Impartialitate, inteleg, daca interesele o cer, dar sa stim si noi, nu?!

Subscriu, sa o stim si noi, domnilor! Desi eu cred ca leacul strigaturilor acesta este tratarea autorilor drept posesorii a ce sint: simulacre de minti care nu pot fi constante cu ele insele, cameleoni, spetia joasa.

Tot in Curentul mai avem si "posibilitatile" care se discuta in aceste zile (vezi si reactiile de ieri,pentru record), la fel cum posibilitati avem si in ziarul lui Tinu sau in RL .

Un comentariu in Averea, din care citam:

Asa cum nu poti introduce in mecanismul unui ceas elvetian un corp strain, tot asa PSD-ul nu trebuia sa numeasca la Curtea Constitutionala soldati credinciosi ai partidului. Mandatul de judecator la Curte nu ar fi trebuit sa fie o sinecura.

si o idee interesanta de discutie lansata in Ziua (de pro-democratia) , a lui Cristian Parvulescu (?), cu care sint in principiu de acord(corectia mea ar fi ca nu curtea ca institutie ar trebui trasa la raspundere, ci cei care o compun, si sistemul de numire al lor,de altfel Parvulescu spune aceasta in declaratia sa, iar titlul s-ar putea sa apartina pur si simplu editorului). Citam:

Eu (Parvulescu) nu pun in discutie decizia Curtii Constitutionale. De altfel, o astfel de decizie nici nu poate fi pusa in discutie. Situatia ridica insa mai multe probleme. Una dintre acestea se refera la modalitatea in care pot fi trasi la raspundere cei din Curte pentru decizia care a fost luata si anuntata. Spun asta deoarece, este clar, exista o suspiciune de partialitate. In cazul conflictelor de interese, de relatii de rudenie, este foarte greu sa se pronunte Curtea Constitutionala. Cred ca printr-un referendum organizat la o anumita data, chiar in data cand vor fi alegerile anticipate de exemplu, ar putea fi cerut oamenilor, alegatorilor, sa se pronunte asupra modului in care ar putea fi demisi cei din Curtea Constitutionala in conditiile in care acestia nu respecta Constitutia. In cazul Curtii, conflictul de interese este o chestiune reala. Alta solutie decat organizarea unui referendum nu vad. Eu cred ca un mesaj transmis de cetateni ar putea fi receptat de Curtea Constitutionala. Este doar o propunere care ar putea, desigur, sa ridice obiectii constitutionale. Cu toate acestea, nu poti sta cu mainile in san cand principii elementare de drept sunt incalcate. Nu este acceptabil ca un judecator sa judece in conditiile in care sotii si sotiile sunt afectate de decizie. Eu sunt un adept al ideii ca poporul trebuie sa se pronunte in cazul conflictelor dintre institutii. Spun aceasta deoarece poporul nu poate fi banuit de parteneriat. Chestiunea referendumului a fost o propunere care a aparut pe moment. Actiunea in acest sens apartine insa celor care au decizie politica. Sunt necesare anumite consultari, dar cand apar astfel de conflicte, trebuie sa actionezi".

Referendum privind Legea de organizare
"Eu ma refer la un referendum privitor la Legea de organizare a Curtii Constitutionale. Acolo sunt prevazute atat atributiile judecatorilor, cat si maniera in care acestia isi pot inceta mandatul. Cu toate acestea, acolo nu se vorbeste despre revocare. Si asta in conditiile in care, in prezent, avem de-a face cu o situatie foarte clara, respectiv un conflict de interese. Se poate constata acest fapt si institutiile care au dat mandatele judecatorilor, presedintele Romaniei si Parlamentul, le pot revoca daca daca se constata ca a fost incalcat principiul impartialitatii. Daca Basescu poate fi demis, el fiind un presedinte ales de natiune, atunci judecatorii care incalca principiul impartialitatii, ei nefiind alesi de natiune, trebuie sa fie trasi la raspundere. Intrebarea referendumului trebuie sa fie ceva de genul: "Sunteti de acord ca urmatorul articol (care va fi prezentat) sau urmatorul alineat sa fie introdus la articolul cutare din Legea Curtii Constitutionale?". Sunt perfect de acord ca judecatorii Curtii Constitutionale sa fie protejati, dar ei trebuie sa dea socoteala daca incalca principiul impartialitatii". (R.G.)

Orest Onofrei, presedintele PNL Suceava: Curtea Constitutionala "anti-constitutionala"
Presedintele PNL Suceava, prefectul Orest Onofrei, a apreciat ieri ca o data cu alegerile parlamentare anticipate ar putea fi organizat si un referendum pentru modificarea Constitutiei in ceea ce priveste atributiile Curtii Constitutionale. "Din pacate, in prezent, Curtea Constitutionala poate fi considerata, intr-un fel, Ťanti-constitutionalať pentru ca nu exista nici o posibilitate de control asupra deciziilor acesteia", a spus Onofrei intr-o conferinta de presa. El a precizat ca in vechea forma a Constitutiei se prevedea ca deciziile Curtii Constitutionale pot fi respinse cu votul a doua treimi din numarul parlamentarilor, dar ca dupa revizuirea Constitutiei aceasta posibilitate de control a fost exclusa. "Nu mi se pare normal ca pentru o institutie a statului sa nu existe o posibilitate de control", a spus Onofrei care a aratat ca in cazul reformei Justitiei Curtea Constitutionala a judecat "in interes propriu" si ca nu este corect ca acest fapt sa nu poata fi corectat. "Curtea Constitutionala a judecat in cazul reformei Justitiei, subiectiv si in interes propriu, de grup", a spus Onofrei, aratand ca in acest fel a fost afectat procesul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. El a mai spus ca in cadrul discutiilor din conducerea PNL s-a propus ca, o data cu alegerile parlamentare anticipate, sa fie organizat si un referendum pentru revizuirea Constitutiei pentru a corecta aceasta situatie. (Mediafax)

Alina Mungiu-Pippidi, presedintele Societatii Academice Romane: "Poporul este ultima instanta care poate decide"
"Ideea in sine, de a organiza un referendum, este foarte buna. Cand exista niste oameni care contesta o idee, care in mod evident este in spiritul Constitutiei, si acesti oameni mai sunt si judecatori ai Curtii Constitutionale, doar poporul este ultima instanta care poate decide. Nu vad alta solutie. Posibilitatea de a organiza referendumul exista, dar trebuie construit mecanismul. Este nevoie de un argument constitutional care sa treaca peste decizia Curtii. Ideea de a organiza acest referendum in ziua alegerilor anticipate imi pare una extrem de buna." (R.G.)

Zoe Petre, vicepresedintele Actiunii Populare: Un instrument eficient
"Faptul de a organiza un referendum este o idee foarte buna. Marea problema este ca alegerile anticipate dau soliditate puterii care le castiga, sper ca actualei puteri, dar scrutinul nu poate schimba decizia Curtii Constitutionale. Un referendum indreptat in directia deciziei Curtii Constitutionale poate reprezenta un instrument eficient. Aceasta in conditiile in care o mare parte dintre alegatori vor critica decizia luata." (R.G.)
Augustin Zagrean, deputat PD: Judecatori independenti politic la Curte
Deputatul PD Augustin Zagrean a declarat ieri intr-o conferinta de presa ca in opinia sa, Legea privind Curtea Constitutionala ar trebui schimbata in asa fel incat din aceasta institutie sa faca parte doar oameni independenti politic.
"Sapte dintre cei noua judecatori ai Curtii Constitutionale au ocupat functii de demnitate publica din partea PSD, au fost fie ministri ai Justitiei, fie ministri delegati in relatia cu Parlamentul si, intr-un fel, nu au reusit sa inteleaga ca lucrurile s-au schimbat si au dat o solutie probabil cu tenta politica. Dupa ce vom vedea decizia, vom putea spune mai multe", a declarat Zagrean, citat de Mediafax, referindu-se la decizia Curtii Constitutionale privind admiterea unor exceptii ridicate de instanta suprema, PSD si PRM la prevederile referitoare la reforma justitiei din pachetul legislativ al Guvernului. In opinia deputatului Zagrean, membru al Comisiei Juridice din Camera Deputatilor, Legea privind Curtea Constitutionala trebuie sa fie schimbata in asa fel incat ea sa prevada ca "membrii ei sa nu faca parte din nici un partid politic sau sa se fi indepartat cu mult de partidul din care au facut parte pentru ca ei sa poata fi cu adevarat independenti". (A.H.)

Vom adauga in curind si citeva comentarii pe marginea acestei teme, apartinind unor juristi.

Declaratia de Independenta a Justitiei?

Dan are un posting foarte interesant, aici

Criza Constitutionala fara precedent?

Provocata de incompatibili in jocul lor cu chibritele?
Bineinteles, dar ce putem altceva face decit repeta indemnul adresat de fiul (lor) iubit "tutulor" mai demult: "Alo, tovarasi, luati-va locurili! Asezati-va linistiti la locurili voastre!"
De data asta avem cel putin 2 jucatori in batalia constitutionala, spre deosebire de primii 15 anisori de dupa plecarea "fiutului" cind un jucator stabilea regulile, juca de unul singur, centra, dadea cu capul, si marca si gol , deci vom avea ce vedea.
Stati pe receptie, deci, chiar daca nu mai fac acum o revista a presei cu (atit de multe) intimplari(le) petrecute azi.

Prima victima

Detalii aici

Reactii

Ii multumesc lui Cristi pentru permisiunea de a publica aici rindurile de mai jos.

FACTORUL „VOINTA” IMPLICAT IN REFORMA JUSTITIEI

judecator Cristi Danilet
01.07.2005

Reforma inseamna schimbare. Dar pentru ca aceasta sa fie o schimbare in bine, trei aspecte ale factorului „vointa” trebuie sa fie convergente. Prin scurta analiza ce urmeaza incerc sa identific si sa stabilesc rolul acestora.

1. Factorul politic
O reforma consistenta incepe, evident, prin modificari legislative. In Romania, legile sunt elaborate de puterea legislativa (Parlamentul). Sunt situatii in care delegarea legislativa este data in favoarea executivului (Guvernul).
Reforma nu a inceput cu actuala putere, instaurata in iarna lui 2004. Nici cu anterioara. Ci dupa evenimentele din `89. Atunci se abroga pedeapsa capitala, se reintroduce calea de atac a apelului, se fac modificari ale pricipalelor coduri, apar legile magistratilor, avocatilor, notarilor publici, consilierilor juridici, executorilor judecatoresti, medierea etc.
Vointa politica este esentiala deci. Cat de multa independenta este dispusa clasa politica sa lase magistratilor? Stim cu totii declaratia din 1995 a presedintelui Romaniei de la Satu Mare, adresele care veneau de la Ministerul Justitiei si chiar mai recent atentionarea de catre presedintelui Romaniei a procurorului general al Parchetului ICCJ in cazul Tiriac.
Puterea politica se caracterizeaza, incepand cu noul ministru al justitiei din martie 2004, printr-o mult mai mare deschidere la nevoile reale ale magistraturii. Pentru prima data au loc consultari efective cu magistratii in activitatea de elaborare a proiectelor de lege care ii intereseaza in mod direct. Iar dupa schimbarea guvernarii din dec. 2004, acest lucru este si mai evident: pentru prima data ministrul justitiei coboara printre magistrati (judecatori, procurori, CSM, AMR), merge in teritoriu si le explica intentiile sale, ii primeste in audiente si le admite amendamentele. Putem trage concluzia ca cel putin o parte a politicului vrea repede independenta efectiva a puterii judecatoresti si autoguvernarea magistraturii.

2. Vointa „justitiarilor”
Vointa magistratilor este la fel de esentiala. Magistratii insisi trebuie sa isi doreasca reforma, ceea ce presupune insa ca ei sa cunoasca si sa recunoasca carentele sistemului. Aceasta este mai greu, in conditiile in care sistemul juridic a functionat ani zeci de ani dupa reguli specifice sistemului totalitar si practici desuete.
Eu sustin cu tarie ca un puternic sentiment de frica si lasitate domina multi magistrati. Majoritatea nu indraznesc sa se opuna influentelor si presiunilor, ceea ce face ca sistemul juridic sa se caracterizeze prin lipsa INTEGRITATII. De altfel, lipsa unor criterii pentru a contura un profil al magistratului a permis patrunderea si mentinerea in sistem a unor persoane care nu au nimic de-a face cu calitatile impuse de un astfel de statut. Ani de-a randul s-a creat impresia ca cel care are sprijin politic sau care are memorie mai buna este un mai… bun magistrat.
Este nevoie de independenta. Dar aceasta, fara responsabilitate, e o mare eroare. Tocmai de aceea exista caile de atac, institutia disciplinara a CSM si s-a prevazut in Constitutia revizuita posibilitatea raspunderii materiale a magistratilor. Pe multi magistrati aceasta ultima idee sperie. Dar cine e corect nu are de ce.

3. Vointa societatii
Paradoxal, societatea e cea care pare a nu-si dori magistrati independenti. Altfel nu imi explic de ce, nemultumiti de hotararile magistratilor, acestia se adreseaza Presedintiei, premierului, Ministerului Justitiei, comisiilor de abuzuri ale Parlamentului, CSM, presei. Neincrederea in sistemul judiciar ii determina pe oameni sa caute o „justitia paralela”, dar nici unul dintre organele enumerate mai sus nu au vreo abilitate in acest sens. Si ani de-a randul ne-am luptat ca acestea sa nu mai intervina in actul de justitie.
Increderea este cruciala pentru realizarea scopului justitiei, iar lipsa acesteia duce, invitabil, la falimentul justitiei. Ani de-a randul dupa Revolutia din 1989 opinia publica a fost intoxicata cu solutii incitante, cazuri picante si atacuri marsave la adresa imaginii justitiei; in realitate, numarul celor care au pierdut procese este mult mai mic decat cei care nu au incredere in justitie.
Populatia, societatea in ansamblul ei, trebuie sa isi asume costurile implicate de (re)formarea justitiei: este nevoie de imense cheltuieli pentru sedii, dotari, salarii. Comparatia cu orice alte categorii sociale este inoportuna. Magistratii trebuie sa devina o clasa maxim ocrotita, tocmai pentru a le asigura toate conditiile pentru a-si face cu maxim profesionalism datoria.

* * *
Din aceste aspecte rezulta ca unul din principalele aspecte ale justitiei este independenta ei. Dar aceasta este doar o chestiune pricipiala, caci legea care o consacra nu e suficienta. Ce trebuie intr-adevar este VERTICALITATEA celor care lucreaza in justitie – iar aceasta nu poate fi reglementat juridic: ori te nasti cu ea, ori o dobandesti pe parcurs. Iar verticalitatea se apropie de notiunea de fermitate, nicicum de tupeu, orgoliu.
Interesant, aproape nimeni nu vorbeste de IMPARTIALITATE, adica de neutralitatea juridica. De fapt, aceasta este valoarea suprema si scopul justitiei: judecata dreapta. Independenta apare drept o garantie pentru a se asigura impartialitatea, un mijloc pentru aceasta din urma.
Multi dintre magistrati nu realizeaza inca rolul lor extaordinar pe care il au in societate, tocmai pentru ca se cred deasupra ei. Sunt dumnezei care nu pot fi criticati, evaluati, imbunatatiti. O diploma si cateva concursuri i-a facut sa trateze cu indiferenta justitiabilul care vine in fata lor. De fapt, magistratul este un furnizor de servicii: drept, abil, ferm, intelept. Iar astfel de servicii trebuie sa fie de calitate.
Si asta se intampla pentru ca magistratii nu au o cultura a responsabilitatii pe care o implica munca lor. Se pare ca a fi judecator inseamna pentru cei mai multi a da o hotarare, nu importa cata diligenta ai aratat, iar cine nu e multumit nu are decat sa o atace.
Aici facem o mare greseala, caci ne ascundem in spatele unei false independente. Caci independenta fara responsabilitate duce la arbitrariu si chiar la abuzuri. Noi nu judecam dosare, ci oameni! Iar omul vine la instanta cu gandul de a-si gasi dreptatea, nu de a o cauta. Caci aici este locul unde se afla dreptatea. Prin urmare, omul asteapta chiar de la primul judecator maximum de competenta si atentie. Pentru om, calea de atac trebuie sa fie ceva exceptional. Daca am fi cu adevarat profesionisti, am reusi sa ii convingem de justetea hotararilor noastre pe care astfel nu le-ar mai ataca
Din pacate, legatura dintre magistrati si societate este apoape inexistenta: aparitiile publice sunt extrem de rare, judecatorii inca se ascund prin birouri cand aud de presa.
In opinia mea, intr-o societatea cu reduse cunostinte juridice, regulile de organizare si functionare a justitiei ar trebui explicate chiar de catre magistrati. Vesnicului conflict dintre presa si justitie ar trebui sa i se puna capat – la urma urmei, avem acelasi scop comun, limitarea abuzului celorlalte doua puteri
Justitia trebuie sa fie independenta, dar si responsabila. Magistratii trebuie sa fie competenti si integri.Actul de justitie trebuie efectuat in mod transparent si eficient. Si nu e suficient ca aceste lucruri sa se intample din punctul nostru de vedere, ci ele trebuie si sa percepute de cetateni, destinatarii actului de justitie.

"Arbitrii"-intre "Rinocerii si "D'ale Carnavalului"

Nici nu stiu cu care sa incep. Hai cu Caragiale(nu cu piesa din titlu), pentru ca puteam auzi asa ceva in cursul celor 9 ore de dezbateri intre "incompatibili"

Farfuridi:
"Atunci, iatã ce zic eu, si împreunã cu mine trebuie sã [sic] zicã asemenea toti aceia care nu vor sã cazã la extremitate, adicã vreau sã zic, da, ca sã fie moderati... adicã nu exageratiuni!... Într-o chestiune politicã... si care, de la care atârnã viitorul, prezentul si trecutul tãrii... sã fie oriprea-prea, ori foarte-foarte... încât vine aci ocazia sã întrebãm pentruce?... Da... Pentru ce?... Dacã Europa... sã fie cu ochii atintiti asupra noastrã, dacã mã pot pronunta astfel, care lovesc sotietatea, adicã fiindcã din cauza zguduirilor... si... idei subversive... si mã-ntelegi, mai în sfârsit, pentru care în orce ocaziuni solemne a dat probe de tact... vreau sãzic într-o privintã, poporul, natiunea, România... tara în sfârsit... cu bun-simt, pentru ca Europa cu un moment mai nainte sã vie si sã recunoascã, de la care putem zice de pandã... precum, - da ti-mi voie - precum la 21, dati-mi voie la 48, la 34, la 54, la 64, la 74 asemenea si la 84 ºi 94, si etetera,întru cât ne priveste... pentru ca sã dãm exemplul chiar surorilor noastre de ginte latine însã! ... Iatã dar opinia mea. Din douã una, dati-mi voie: orisã se revizuiascã, primesc! Dar sã nu se schimbe nimica; ori sã nu se revizuiascã, primesc! dar atunci sã se schimbe pe ici pe colo, si anume înpunctele... esentiale... Din aceastã dilemã nu puteti iesi... Am zis! "

Multumesc celui care a trimis textul.

"Arbitrii" blocheaza legile reformei-revista presei

Din nou o revista a presei(au aparut comentarii mai peste tot asa ca fie-mi iertat daca ignor o sursa):

Hotnews are un articol, declaratia ministrului Macovei,communikatul Curtii si o selectie de articole, aici .

Adevarul doua articole, aici si aici . Interesant este "what is next" din primul(Liliana Nastase):

Guvernul va cere sesiune extraordinara Ministrul pentru Relatia cu Parlamentul,
Bogdan Olteanu, ne-a declarat, aseara, ca Guvernul va analiza in sedinta de astazi situatia rezultata in urma respingerii Legilor justitiei si va cere Parlamentului intrunirea intr-o sesiune extraordinara. "E vorba de doar cateva articole si avem interes ca ele sa fie dezbatute cat mai repede, iar legea sa se aplice", a spus Bogdan Olteanu. Sesiunea extraordinara ar putea fi convocata cel mai devreme saptamana viitoare.

Parca Nastase("confirmat" constitutional de catre aceiasi curte intr-un din cele doar vreo 5 admiteri de neconstitutionalitate pe anul asta) spusese Nu, nu e cazul.

Averea are un articol pe prima pagina din care retinem implicatiile practice ale deciziei de ieri:

Curtea Constitutionala a blocat, prin decizia de ieri, reforma Justitiei si a proprietatii promovata de Cabinetul Tariceanu, efectele politice ale acestui demers fiind imprevizibile in plan intern, intrucat ar putea lansa seria demisiilor unor membri ai Cabinetului si chiar ar putea deschide usa alegerilor anticipate.

In plan extern, este compromisa asigurarea angajamentelor Romaniei fata de Uniunea Europeana privind Justitia, intrucat nu mai este timp pentru ca raportul de tara sa inregistreze progrese la acest capitol. De aceea, clauza de salvgardare, mai precis de amanare a integrarii cu un an, devine practic inevitabila.

He,he, vom vedea, noi (romanii) sintem maestri la planuri B incropite intr-o secunda. In plus ministrul justitiei este primul ministru al justitiei in 15 ani.

Curentul are mai multe articole, Reforma justitiei, aruncata la cos impreuna cu integrarea in UE ,din care citam pe scurt:

Articolele respinse ca neconstitutionale sunt exact cele de care depind eliminarea din sistem a vechilor magistrati mosteniti din perioada Ceausescu, a celor care au servit fostul partid de guvernamant, dosind dosarele politice si de coruptie, ca si a acelora care cauta cu orice pret sa-si mentina privilegiile.

sau Curtea si cratita, din care citam iarasi:
....
Faptul ca ICCJ, ai carui procurori nu-i gasisera nici o vina generalului Plesita pentru crimele sale impotriva disidentilor, descoperise in schimb, in pachetul legislativ disidente fata de Constitutie accentua teama de un esec.
....
Cum planul B de salvare nu exista, logica sugera ca C.C. al PSD nu-si putea permite paternitatea inca unui esec al integrarii dupa cel originar, din anii ´90. Ambitia C.C. a fost insa mai puternica decat logica, asa incat pachetul a cazut lasand toate sperantele in seama presedintiei britanice a UE ...

He,he, adica Blair ramine o speranta a romanilor dupa ce incompatibilul Vida si colegii sai incompatibili isi bagara picioarele in aceste sperante! Viva Blair, ce sa mai zicem?

Cit ne costa (posibila) aminare in Curierul National, aici , in gura lui Puscas (ne costa mai mult decit niste "nenorocite" de pensii cumulate cu salarii de magistrati),pe care il astept, sincer sa fiu, cu un total costuri de oportunitati pierdute, pentru guvernarea din care a facut parte (celelalte tari, intrate, INCLUSIV CELE PLECATE DUPA NOI, au INTRAT,nuuu, in timp ce noi lichidam "greaua mostenire" cederista, mai "reformam" justitia, si ne mai si plimbam)

Cotidianul are de asemenea un comentariu, Reforma Justitiei, blocata la Curtea Constitutionala, din care citam:
Curtea Constitutionala a aminat ieri reformele din Justitie, pe motiv ca sint contrare Constitutiei. Au fost declarate neconstitutionale exact prevederile care atentau la privilegiile celor care au condus pina acum Justitia.
„Totul este blocat in acest moment, pina la rediscutarea legilor in Parlament”, a declarat, aseara, ministrul Justitiei la Realitatea TV.
Pachetul de legi privind justitia si proprietatea va fi reexaminat in Parlament, pentru ca articolele „incriminate” sa fie puse in acord cu legea fundamentala.
Potrivit deciziei CC, sint neconstitutionale articolele de lege care ii obligau pe membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) sa renunte la functiile de conducere pe care le detin la instante si Parchete. In aceasta situatie se gasesc 11 dintre cei 14 magistrati alesi in CSM. De asemenea, au fost de- clarate neconstitutionale si prevederile care ii obligau pe membrii CSM sa renunte, pe perioada mandatului, la activitatea lor de baza, aceea de judecator sau procuror.
Potrivit proiectelor de lege, virsta de pensionare a magistratilor urma sa scada de la 68 de ani, cit este in prezent, pina la virsta prevazuta de Legea pensiilor, adica 57 de ani pentru femei si 62 de ani pentru barbati.
Teama de concurs
Curtea Constitutionala a respins si aceasta prevedere, prin care se urmarea intinerirea corpului magistratilor. Judecatorii nu au fost de acord nici cu propunerea ca mandatele sefilor de instante si Parchete sa inceteze in cazul in care acestia ocupau de mai mult de trei ani respectivele functii de conducere. Potrivit proiectului de lege, functiile de conducere deveneau vacante si urmau sa fie ocupate apoi in urma unui concurs.
Nu in ultimul rind, a fost declarata neconstitutionala si o prevedere care interzicea practic judecatorilor sa se pensioneze anticipat, dar sa continue apoi sa lucreze in sistem, cumulind pensia de serviciu cu salariul de magistrat. .......

Evenimentul Zilei are de asemenea un comentariu, aici ,

Gandul o stire aici, si un punct pe i bestial al lui Mircea Dinescu, Blonda sau Bruna imi e totuna,aici:
La noua întrebare a vechilor dilematici, dacă cred cumva că reforma în Justiţie se va întîmpla în timpul vieţii noastre sau în timpul vieţii altora, ce puteam să răspund?!

Că principiul reformei în bordel s-ar putea aplica şi Justiţiei române, care deocamdată e în faza schimbării paturilor şi a aşezării lor după model european.Numai că, pe mine personal, nu mă sparie atît de mult insistenţa balabustelor de a-şi practica în continuare vechea meserie, cît prospătura care abia aşteaptă să probeze robe şi capoate de judecători şi avocaţi.Nouăzeci la sută din borfetul show-biz-ului autohton, dizeoze, stripteoze, fripteoze dance-pop, fufe de platou şi logodnice de fotbalişti declară cu seninătate că, în timpul liber, sînt studente la Drept. Mîine-poimîine, pe scena tribunalului mare, bădia Sechelariu va exclama în inimitabilul său stil lăcrămos şi moldovinesc: „Doamni-Dumnezeule, blondy mă judecă şi bruneti mă apără!”

Ei, domn Dinescu, dar cum e turcu e si pistolul, adica cum e pronfesoru si "stundentu', si mai toti incompatibilii sint profesori...,pe carunt(a) de ce sa il(s-o) uitam?

Romania Libera are o stire aici si un comentariu despre "cum se face ordine" aici, iar

Ziua, are un articol aici

Sincer sa fiu, nu as vrea sa fiu in pielea rinocerilor, pardon, incompatibililor si sa citesc asemena presa. Dar ei probabil citeau numai "dimineata", si cum asta nu mai apare...

Ultima ora-si un apel politic al premierului

Batalie Mare-comunicatul Curtii incompatibililor

Iata si comunicatul in urma sedintei de azi (interesanta motivarea pe "considerente" de drept international):

COMUNICAT DE PRESĂ
În temeiul art.146 lit.a) din Constituţia României, Curtea Constituţională a fost sesizată de un număr de 101 deputaţi şi 39 senatori, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite, precum şi de un grup de 25 de senatori, în legătură cu neconstituţionalitatea Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, adoptată prin procedura angajării răspunderii Guvernului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului din 22 iunie 2005.
În cadrul şedinţei din data de 6 iulie 2005, Curtea Constituţională, luând în dezbatere cele trei sesizări, conexate în cadrul unui singur dosar, s-a pronunţat după cum urmează:1. Curtea a respins criticile de neconstituţionalitate privitoare la procedura de adoptare a acestui proiect de act normativ, ţinând seama de jurisprudenţa anterioară în materie, precum şi de faptul că proiectele legislative de modificare sau abrogare a unor legi pot avea un conţinut complex. Prin urmare, s-a constatat că legea a fost adoptată cu respectarea prevederilor art.114 alin.(1) din Constituţie.2. Examinând criticile privitoare la dispoziţiile din lege care au în vedere domeniul proprietăţii (Titlurile I - XIV ale legii), Curtea a constatat că acestea nu sunt întemeiate şi, ca atare, textele sunt constituţionale.3. În privinţa dispoziţiilor legale referitoare la reforma justiţiei, Curtea a declarat neconstituţionale prevederile cuprinse în Titlul XV, art.I, la pct.26, prin care se modifică art. 24 alin. (2) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, respectiv la pct. 27 prin care se introduce alin. (4) la acelaşi articol, texte având următoarea redactare:"(2) În perioada mandatului, judecătorii şi procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii nu pot desfăşura activitatea de judecător sau procuror. La încetarea mandatului, membrii Consiliului Superior al Magistraturii revin în funcţia de judecător sau procuror deţinută anterior alegerii....(4) Funcţiile de conducere deţinute de judecătorii sau procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii încetează de drept la data publicării hotărârii Senatului în Monitorul Oficial."
De asemenea, au fost declarate neconstituţionale dispoziţiile art.II alin.(1) şi (2) din acelaşi Titlu, care au următorul cuprins:"(1) În termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, membrii în funcţie ai Consiliului Superior al Magistraturii sunt obligaţi să opteze între funcţia de conducere la instanţele judecătoreşti sau parchete şi calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.(2) În cazul în care judecătorii şi procurorii prevăzuţi la alin.(1) nu îşi exercită dreptul de opţiune în termenul stabilit sau nu mai funcţionează la o instanţă sau parchet de acelaşi grad cu instanţa sau parchetul unde erau numiţi la momentul alegerii îşi pierd calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii."
Totodată, în cadrul Titlului XVII pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul magistraţilor, Curtea a declarat neconstituţională sintagma "alta decât cea de judecător sau procuror" din cuprinsul art. 81 alin.(8), având următoarea redactare:"(8) Judecătorii şi procurorii care beneficiază de pensie de serviciu potrivit alin.(1), (2) şi (4) pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, alta decât cea de judecător sau procuror, indiferent de nivelul veniturilor respective."
Curtea a constatat că sunt neconstituţionale şi prevederile prin care se modifică art.82 din Legea nr.303/2004 şi care stabilesc:"Art.82 - Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art.86 alin.(1) nu pot fi menţinuţi în funcţie după împlinirea vârstei de pensionare prevăzută de Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare."
Aceste prevederi sunt contrare principiului inamovibilităţii, precum şi dispoziţiilor art.155 alin.(5) din Constituţie, potrivit cărora judecătorii în funcţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie "îşi continuă activitatea până la data expirării mandatului pentru care au fost numiţi."
Textul contravine şi art. 125 alin. (1) din Constituţie, privind inamovibilitatea judecătorilor, precum şi următoarelor documente internaţionale:- Principiile fundamentale privind independenţa magistraţilor, adoptate de cel de-al VII-lea Congres al Naţiunilor Unite pentru prevenirea crimei şi tratamentul delincvenţilor (Milano, 26 august - 6 septembrie 1985) şi confirmate de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin rezoluţiile nr. 40/32 din 29 noiembrie 1985 şi nr. 40/146 din 13 decembrie 1985, care prevăd în mod expres, prin art. 11, că "durata mandatului judecătorilor, independenţa acestora, siguranţa lor, remuneraţia corespunzătoare, condiţiile de muncă, pensiile şi vârsta de pensionare sunt în mod adecvat garantate prin lege";- Carta Universală a Judecătorului, adoptată de Asociaţia Internaţională a Judecătorilor cu prilejul Reuniunii de la Taipei, în 17 noiembrie 1999, care prevede, la pct. 8, "Nici o modificare a vârstei obligatorii de pensionare a judecătorilor nu poate avea efect retroactiv";- Recomandarea nr. R (94) 12 cu privire la independenţa, eficacitatea şi rolul judecătorilor, adoptată la 13 octombrie 1994 de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei, care stabileşte, ca principiu general al independenţei judecătorilor, că "Mandatul judecătorilor şi remuneraţia vor fi garantate prin lege".
Curtea a constatat ca fiind neconstituţionale dispoziţiile alin. (1), (6) şi (7) ale art.IV din Titlul XVII, pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004, care prevăd:"(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, încetează mandatele de conducere ale judecătorilor şi procurorilor de la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii, precum şi ale procurorilor de la parchetele de pe lângă acestea....(6) Durata mandatelor judecătorilor şi procurorilor care exercită, la data intrării în vigoare a prezentei legi, alte funcţii de conducere decât cele prevăzute la alin.(1) este de 3 ani, de la data învestirii.(7) Mandatele judecătorilor şi procurorilor care ocupă alte funcţii de conducere decât cele prevăzute la alin.(1) încetează, dacă la data intrării în vigoare a prezentei legi durata acestora a depăşit 3 ani de la învestire."
Această soluţie rezultă din jurisprudenţa Curţii Constituţionale în alte cauze privitoare la statutul magistraţilor.
După redactare, decizia se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Drept urmare, Legea privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat la data de 22 iunie 2005, nu poate fi promulgată de Preşedintele României, urmând să fie trimisă Parlamentului spre reexaminare, în şedinţa comună a celor două Camere.
Potrivit art. 147 alin. (2) din Constituţie, în cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.

Batalie Mare-Curtea Constitutionala blocheaza legile reformei

Decizind azi, neconstitutionalitatea lor.
Voi reveni cu detalii.

Batalie Mare-Continuare-punctele de vedere ale actorilor

Ministerul Justitiei publica pe site-ul sau si punctul de vedere al Guvernului, astfel ca avem acum toate documentele pe care Curtea se va pronunta miine.

Inalta Curte de Casatie si Justitie
Grupurile Parlamentare PSD si PSM
Grupul Parlamentar PSD

Raspunsul Guvernului

Amicus Curiae

Batalie Mare-Continuare-o revista a presei

(Dupa ce veti fi ascultat aceasta perla a muzicii romanesti-multe multumiri AC-pentru intrare in decor)

Sa facem si o revista a presei de azi(miine), dedicata evenimentului de miine.

Adevarul are o stire pe prima pagina, "Curtea Constitutionala decide soarta justitiei"(din nefericire linkul catre ea retrimite la prima pagina, asa ca nu am ce indica)

Averea , sub pana lui Marius Vulpe si Marius Iosef, (trei Doamne si toti trei-e vorba despre curtea incompatibililor) aici , discuta batalia de miine, si de asemeni, o stire despre interventia magistratilor (e vorba despre cei care nu sint de acord cu pozitia ICJJ-ului)

BBC-ul, are mai multe articole dedicate justitiei dintre care favoritul meu este de departe acesta , in care e vorba despre implicatiile unui vot pentru neconstitutionalitate in CC.

"...Raportul comisiei europene aşteptat în toamnă va lua în considerare progresele făcute în aceste domenii, de aceasta depinzând şi activarea aşa numitei clauze de slavgardare care presupune amânarea aderării cu un an.

Picarea pachetului legislativ pe care guvernul şi-a angajat răspunderea, înseamnă cert ratarea obiectului 1 ianuarie 2007.
.....
Într-un interviu la BBC, preşedintele Traian Băsescu a declarat clar că un răspuns favorabil al Curţii Constituţionale la contestaţiile PRM şi PSD înseamnă că România va deveni membră a Uniunii cu un an întârziere."
"Picarea pachetului legislativ pe care guvernul şi-a angajat răspunderea, înseamnă cert ratarea obiectului 1 ianuarie 2007", a declarat preşedintele Băsescu.

PRM a atacat la Curtea Constituţională legile privind reforma în domeniile justiţiei şi proprietăţii, invocând faptul că guvernul şi-ar fi asumat răspunderea pentru mai multe proiecte de lege şi nu pentru unul singur, aşa cum prevede Constituţia.

Vicepreşedintele PRM, Lucian Bolcaş, spune că partidul său a sesizat Curtea şi cu privire la alte încălcări ale constituţiei.
În acelaşi timp vicepreşedintele PRM comentează declaraţiile preşedintelui Băsescu spunând că situaţia prezentată de acesta ar fi exagerată şi că s-ar urmări de fapt epurări politice în justiţie,domeniu în care, în opinia sa, cerinţele europene ar fi fost deja îndeplinite.

Ceea ce ni s-a cerut de la Uniunea Europeană s-a înfăptuit în cursul anului trecut, prin adoptarea principalelor legi referitoare la statultul magistraţilor, la Consiliul Superior al Magistraturii şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Aceste legi trebuie puse să funcţioneze.
....
"Ceea ce ni s-a cerut de la Uniunea Europeană s-a înfăptuit în cursul anului trecut, prin adoptarea principalelor legi referitoare la statultul magistraţilor, la Consiliul Superior al Magistraturii şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Aceste legi trebuie puse să funcţioneze", spune domnul Bolcaş.

Pe de altă parte purtătorul de cuvânt al Partidului Social Democrat, fostul ministru de justiţie Cristian Diaconescu spune că preşedintele Băsescu nu ar fi trebuit să facă nici un comentariu înainte ca justiţia să se pronunţe.

În plus, spune el, o hotărâre a curţii în acest sens nu ar avea cum să declanşeze clauza de slavgardare.
A face legătura între o decizie a Curţii Constituţionale şi amânarea integrării este un lucru forţat şi necunoaşterea sistemului şi a modului în care funcţionează Uniunea Europeană.

"Şi Comisia Europeană şi statele membre UE sunt obişnuite să respecte decizia justiţiei şi în orice caz, decizia unei Curţi Constituţionale nu poate constitui temeiul unei decizii politice într-un sens sau altul", spune reprezentantul PSD.
"Deci a face legătura între o decizie a Curţii Constituţionale şi amânarea integrării este un lucru forţat şi necunoaşterea sistemului şi a modului în care funcţionează Uniunea Europeană".

Acuma las la o parte aprecierile avocatului socat de faptul ca dupa 15 ani cineva recunoaste ca inca ne mai luptam cu saracia , si trec la afirmatia unui fost ministru (comeata) al justitiei ca:

"Şi Comisia Europeană şi statele membre UE sunt obişnuite să respecte decizia justiţiei şi în orice caz, decizia unei Curţi Constituţionale nu poate constitui temeiul unei decizii politice într-un sens sau altul"....

"Deci a face legătura între o decizie a Curţii Constituţionale şi amânarea integrării este un lucru forţat şi necunoaşterea sistemului şi a modului în care funcţionează Uniunea Europeană"

Bineinteles ca si Comisia si Statele sint obisnuite sa respecte deciziile Curtilor. Dar ce are de a face o curte (europeana) care spusaram ca "trebuie sa treaca atit un test de obiectivitate cit si unul de subiectivitate... In ceea ce il priveste pe cel subiectiv, tribunalul trebuie sa fie "subiectiv impartial", in aceea ca "nici un membru al tribunalului nu trebuie sa aiba vreun prejudiciu impotriva vreuneia din parti ... iar din punct de vedere obiectiv, tribunalul trebuie “sa ofere garantii care sa excluda orice indoiala legitima cu privire la impartialitatea sa... mai mult, “chiar aparentele pot avea o anume importanta" in determinarea caracterului obiectiv, din cauza ca ” la mijloc este vorba chiar despre increderea pe care curtile trebuie sa o inspire publicului intr-o societate democratica, faptul ca ele se afla deasupra intereselor tuturor partilor implicate in proces”

cu curtea incompatibililor (scuze pt cacofonia care a iesit!) de la noi (daca ar fi sa pastram proportiile atunci cind facem o comparatie cu "modelu'" nostru mai recent de inspiratie, ar fi ca si cum Madeline Albright,Janet Reno sau Henry Kissinger, ar deveni judecatori la Curtea Suprema,dupa o prima perioada "fructuoasa in executiv)?

In al doilea rind, silogismul executivului pare a fi :

1. non X (=) egal P
Daca reforma nu e (=) clauza e

2. Legile sint (=) reforma

3. Curtea poate bloca legile ---(rezulta) curtea poate bloca reforma.

4. Reforma blocata ---(rezulta) ca nu e reforma--- rezulta clauza.

In timp ce al ex ministrul (comeata) raspunde:

1. Orice decizie a Curtilor e acceptata.
2. Respingerea legilor e o decizie.
3. Deci respingerea legilor este acceptata.

Va intrebati cum raspunde ex ministrul comeata la premisa 1. a executivului, de exemplu?

Si eu, dar raspunsul e ca nu raspunde. Nu,de ce ar raspunde? Omul vine cu silogismul sau (nu mai discut acum de ce premisa 1 a ex ministrului e discutabila, doar am stabilit universul in care se desfasoara realitatea politica a partidului caruia ii poarta cuvintul) care trece precum comeata pe linga al executivului.
Cam atit cu BBC-ul.

Curierul National, sub titlul Amanarea Adeararii, decisa la Bucuresti (si pana lui Clarice Dinu) face o trecere in revista a implicatiilor unei admiteri a contestatiilor legate de neconstitutionalitate.

Cronica Romana dedica si ea un articol bataliei de miine, aici.

Curentul, sun pana Sabinei Fati ne anunta batalia constitutionala de miine, aici

De asemenea, o discutie mai pe larg a cererii de interventie depusa de 150 de magistrati romani, tot sub pana Sabinei Fati, aici.
In aceasta discutie, Domnul Corneliu Liviu Popescu conferentiar de drept constitutional in Academia, sustine punctul de vedere al oricarui specialist in drept pozitiv roman atunci cind ne spune ceea ce stiam : "cererea de interventie..."este inadmisibila". Stiam, dar frumos ar fi fost sa ni se spuna cite ceva in general, despre caracterul unei Amicus Curiae (mai ales ca, pina si ICJJ-ul ne invoca in hotarirea de a se opune pachetului de reforma in justitie ca dreptul american ne e model; si cind ne gindim ca o multime de curti admit amici curiae)! Sa ne spuna ceva despre "Amici" astia in dreptul comparat, omite, de asemenea de altfel si distinsul Cojocar Gabor (cred ca e vorba despre romanizarea inacceptabila a numelui lui Gábor Kozsokár, un distins penalist, de altfel). Curentul corecteaza putin aceasta carenta atunci cind ne spune:
Totusi potrivit legii de organizare si functionare a Curtii Constitutionale, aceasta Curte poate cere opinii si avize, dar nu este obligata sa tina cont de ele(N.N. Eh, curtea nici macar nu s-a ostenit sa le ceara, i-au plicat ca pleasca pe cap). In oglinda, aceste opinii ar putea veni si fara o solicitare expresa, dar ele reprezinta mai degraba o formula prin care magistratii din tara atrag atentia ca nu sunt de acord cu incercarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie de amanare a procesului de reforma initiat de Monica Macovei.

Tot Curentul, sub pana lui Petru Ionescu, ne vorbeste despre arbitrii bataliei de miine, sub titlul Cine (si ce) se joaca in "ograda constitutionala" . Citam:

O cunostinta, om politic cu experienta si incredere in democratia romaneasca, se arata destul de pesimist in ceea ce priveste
validarea de catre Curtea Constitutionala a pachetului de legi adoptat de guvern, argumentandu-mi prin aceea ca: "uita-te, dom´le, si vezi cine e in Curtea aia Constitutionala, nu e clar ca-s majoritatea oamenilor lui Iliescu si Nastase, oameni pe care nu-i misca nici dracu´ de-acolo pana nu li termina mandatul, decat cu acuzatii grave! Sa vezi ca pana la urma pleaca Macovei!"

Da, ce sa spunem, asa e cu actorii. Cit despre ultima parte, mai e si un proverb romanesc care spune :Nu mor caii cind vor ciinii! Ori pina acum minstrul Macovei a dat dovada de o cerbicie mai abitir decit cea a ciinilor.

Tot in Curentul , Andreea Pora ne vorbeste despre interviul acordat BBC de catre presedintelui Basescu, aici

In sfirsit, Gindul are un articol despre batalie, intitulat Soarta Cabinetului Tariceanu se joaca azi pe masa Curtii Constitutionale, aici (Alin Bogdan & Liliana Ruse)

Ziua, un editorial al lui Sorin Rosca Stanescu despre un subiect adiacent, aici ,

iar Ziarul financiar are si el un articol aici .

Batalie Mare-Continuare-Interventii

Batalia programata sa fie in "umbra" miine ia proportii epice (pentru detalii a se vedea Averea, aici dar mai ales aici) ce ne aduce aminte de aceasta , odata cu interventia altor actori in desfasurarea evenimentelor. Zice Averea:

Cine este PRO
-Coalitia de guvernare (Partidul National Liberal, Partidul Democrat,
Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania, Partidul Conservator)
-Sapte organizatii non-guvernamentale:
Centrul de Resurse Juridice
Asociatia Pro Democratia
Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania - Comitetul Helsinki
Agentia de Monitorizare a Presei "Academia Catavencu"
Asociatia profesionala a consilierilor juridici e-F.Cons

Romanian Think Tank
Societatea Academica Romana.

(Initiativa Ministerului de Justitie a fost apreciata si de liderii de la Bruxelles.)

Cine este CONTRA
-Partidul Social Democrat
-Partidul Romania Mare
-Inalta Curte de Casatie si Justitie
-Consiliului Superior al Magistraturii

Hm, lipsesc ceva arbitri de pe lista aceasta? (unul de exemplu care s-a antepronuntat?)

Interesanta mi se pare (insa) interventia judecatorilor care nu sint de acord cu promovarea exceptiei de catre ICJJ, care, pentru amatori, suna cam asa(cred ca lista de semnaturi este inca deschisa pentru judecatori):

CĂTRE,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ


Subsemnaţii .....Horatius, judecător la Curtea de Apel ....... şi ...... Adrian Toni, judecător la Tribunalul ...., cu dom......, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, precum şi a art. 49 şi urm. Cod procedură civilă, înţeleg să formulez prezenta

CERERE DE INTERVENŢIE ÎN INTERES PROPRIU

privind sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (numită aici Înalta Curte), adoptată prin Hotărârea nr. 2/23. iunie 2005 de Secţiile Unite, în legătură cu neconstituţionalitatea unor prevederi ale „Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente”, şi vă solicit;
- admiterea prezenteti cereri de intervenţie în interes propriu;
- respingerea sesizării Înaltei Curţi.

Motive:
Art. 146 lit. a din Constituţia României şi art. 23 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară conferă posibilitatea sesizării Curţii Constituţionale de către Înalta Curte, constituită în acest sens în Secţii Unite, asupra controlului constituţionalităţii unei legi înainte de promulgare.
Fără îndoială că acest drept de sesizare este un atribut al actului de justiţie, stabilită în competenţa Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi.
În acelaşi timp, însă, trebuie semnala că înfăptuirea actului de justiţie nu este atributul exclusiv al Înaltei Curţi, ci el aparţine atât Înaltei Curţi, cât şi celorlalte instanţe constituite potrivit legii (art. 126 alin. 1 din Constituţia României, ce prevede textual că „Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege”, precum şi de art. 1 alin. 1 din legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor care statuează că „Justiţia se înfăptuieşte de judecători în numele legii şi are ca scop apărarea ordinii de drept şi garantarea respectării drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor legitime ale persoanelor”).
În al doilea rând, dreptul Înaltei Curţi de a sesiza Curtea Constituţională în condiţiile prevăzute de art. 146 lit. a din Constituţie are ca temei statutul său de autoritate publică constituţională, ca reprezentant al puterii judecătoreşti.
Or, art. 1 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 statuează că puterea judecătoarescă se exercită de Înalta Curte şi de celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
De aici, la nivel formal, rezultă cel puţin două concluzii:
(i) Sesizarea Înaltei Curţi a fost făcută fără consultarea corpului magistraţilor cu privire la forma finală a proiectului relativ la „Legea privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei precum şi unele măsuri adiacente” (mai jos „Legea”) pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului (sesizarea Curţii Constituţionale a fost decisă, de Secţiile Unite, la data de 23 iunie 2005, aceasta fiind înregistrată la Curtea Constituţională la data de 24 iunie 2005).
După cum am precizat mai sus, puterea judecătorească nu se exercită numai de Înalta Curte, ci şi de celelalte instanţe judecătoreşti, justiţia fiind înfăptuită nu numai de judecătorii Înaltei Curţi, ci de toţi judecătorii.
Într-o atare situaţie, consider că sesizarea Înaltei Curţi este neîntemeiată pentru că deşi are competenţa de a sesiza Curtea Constituţională cu privire la constituţionalitatea unei legi înainte de promulgarea acesteia, această competenţă este necesar a fi privită şi apreciată în raport şi cu celelalte componente ale puterii judecătoreşti, în sensul că şi acestea din urmă (instanţele şi judecătorii, alţii decât cei aflaţi la nivelul Înaltei Curţi) trebuiau consultate în ce priveşte demersul pe care l-a făcut Înalta Curte a înţeles să-l facă, lucru pe care Înalta Curte nu l-a făcut.
Sesizarea Înaltei Curţi face referire la Hotărârea nr. 1/3 mai 2005 a Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi, conform căreia Înalta Curte ar fi constatat că proiectele Legii amintite contraveneau Constituţiei României şi principiilor independenţei şi inamovibilităţii judecătorilor stabilite prin acte ale O.N.U., ale Consiliului Europei şi ale Uniunii Europene.
Corpul magistraţilor nu a fost consultat nici cu ocazia adoptării acestei hotărâri de către Înalta Curte şi, pe de altă parte, după data de 3 mai 2005, data hotărârii Înaltei Curţi, proiectele în cauză au suferit mai multe modificări până să ajungă la forma finală (prin simplul acces la site-ul Ministerului Justiţiei – http://www.just.ro/ – se poate constata acest lucru).
Dreptul de a sesiza Curtea Constituţională conferit Înaltei Curţi nu trebuie privit ca aparţinând unei instituţii autonome, ci, din această perspectivă, reflectă implicarea acestei autorităţi publice în procesul analizei constituţionalităţii legilor tocmai în condiţiile unei reprezentativităţi generale/sau reprezentări a tuturor exponentelor puterii judecătoreşti prin consultarea judecătorilor din cadrul tuturor instanţelor judecătoreşti din ţară, etapă care în cazul de faţă nu a fost parcursă.
(ii) În măsura în care facem parte din corpul magistraţilor ca judecători de curte de apel şi, respectiv, de tribunal (deci ca parte a puterii judecătoreşti), ne considerăm pe deplin îndreptăţiţi de a interveni în interes propriu în procesul aflat pe rolul Curţii Constituţionale privind sesizarea înaintată de Înalta Curte.
Interesul este justificat şi de faptul că dispoziţiile de modificare ale legilor organizării judiciare fac referire directă la activitatea noastră de judecător.

Considerăm că sesizarea Înalte Curţi este nefondată, pentru următoarele argumente:
I. Înalta Curte critică „Legea”, argumentând că dispoziţiile de modificare relative la reducerea limitei de vârstă până la care magistraţii pot fi menţinuţi în activitate, la schimbarea bazei de calcul a pensiei de serviciu, precum şi la interdicţia continuării exercitării funcţiei de magistrat după împlinirea vârstei de pensionare prevăzută de Legea nr. 19/2000 încalcă principiile independenţei şi inamovibilităţii judecătorilor, aşa cum sunt ele statuate de Constituţia României şi de mai multe documente internaţionale, la care România este parte.
1. În ce priveşte punctul 1 din sesizare, cel referitor la „neconstituţionalitatea” dispoziţiei prin care se reduce limita de vârstă la care magistraţii pot fi menţinuţi în activitate, Înalta Curte nu-l motivează în nici un fel, deşi pentru invocarea excepţiei de neconstituţionalitate a unui text de lege este necesar a se indica expres care este prevederea constituţională încălcată.
Din acest punct de vedere, solicităm Curţii Constituţionale să respingă acest capăt de cerere ca nemotivat în fapt şi în drept, pentru că e logic ca o simplă manifestare de voinţă neînsoţită de motivele care au stat la baza formulării ei nu poate fi primită. Cu atât mai mult se impune soluţia de respingere a acestui capăt de cerere, în opinia mea, cu cât Curtea Constituţională nu îi este prevăzut un rol devolutiv prin Legea nr. 47/1992, aşa cum se întâmplă, spre exemplu, cu instanţa de recurs potrivit art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, sau cu instanţa de apel potrivit art.
Din punctul nostru de vedere, sunt incidente dispoziţiile art. 10 alin. 2 din Legea nr. 47/1992, care impun în mod imperativ că „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate”. Înalta Curte încălcând aceste norme imperative, considerăm că soluţia corectă pe care ar trebui să o dea Curtea Constituţională este cea de respingere a capătului de cerere ca nemotivat.
2. Nici la punctul 2 din sesizarea Înaltei Curţi nu se motivează în fapt şi în drept de ce aceasta consideră neconstituţional textul privind schimbarea bazei de calcul a pensiei de serviciu.
Or, şi cu privire la acest capăt de cerere, prin încălcarea unei norme imperative a Legii nr. 47/1992 (acelaşi text – art. 10 alin. 2), considerăm că soluţia corectă ar fi respingerea şi acestui capăt de cerere ca nemotivat.
3. Înalta Curte consideră că interdicţia continuării exercitării funcţiei de magistrat după împlinirea vârstei de pensionare prevăzută de Legea nr. 19/2000 ar încălca principiul nondiscriminării prevăzut de Constituţia României la art. 16 alin. 2, precum şi principiul inamovibilităţii.
Înalta Curte nu explică în raport cu cine anume există această discriminare. Este ciudat, totuşi, că la nivelul de profesionalism pe care fără discuţie îl au judecătorii Înaltei Curţi, nu se arată care sunt acele motive pe baza cărora Curtea Constituţională ar putea decela discriminarea la care ar fi supuşi magistraţii prin dispoziţia de modificare prin care se interzice continuarea exercitării funcţiei de magistrat după împlinirea vârstei de pensionare prevăzută de Legea nr. 19/2000. Or, şi în această situaţie soluţia corectă opinăm că ar fi cea a respingerii sesizării ca nemotivată.
În altă ordine de idei, am putea presupune că Înalta Curte face trimitere la alte autorităţi publice, respectiv la Preşedintele României, la senatori şi deputaţi, ori la judecătorii Curţii Constituţionale.
Numai că într-o atare interpretare o observaţie se desprinde cu claritate: pentru aceste funcţii de demnitate publică mandatul le este definit, ca şi interval temporal, dar şi ca mod de realizare, de Constituţie, pe când în cazul magistraţilor vârsta de pensionare, ca şi posibilitatea continuării „mandatului” de magistrat a fost lăsată de constituant în sarcina legiuitorului.
Acelaşi raţionament se impune şi cu privire la aşa zisa atingere a inamovibilităţii adusă prin interdicţia continuării exercitării funcţiei de magistrat după împlinirea vârstei de pensionare prevăzută de Legea nr. 19/2000, în sensul că art. 125 alin. 1 din Constituţie prevede textual că „Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile legii”, ceea ce înseamnă că inamovibilitatea urmează a fi definită şi circumscrisă de lege, respectiv de legile organizării judiciare.
Din această perspectivă, considerăm că acest capăt al sesizării, pe lângă faptul că nu este motivat în fapt şi în drept, este şi nefondat.

II. Înalta Curte mai critică şi faptul că, sub aspectul mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (în continuare Consiliu), dar şi cu privire la numirea în funcţii de conducere la toate instanţele pe o durată de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii pentru încă un mandat, se încalcă principiul nerectroativităţii legii prevăzut de art. 15 alin. 2 din Constituţie.
Examinând cu atenţie, însă, art. 133 din Constituţie nu se referă decât la funcţia constituţională a Consiliului (alin. 1), la alcătuirea acestuia (alin. 2), la modul şi durata pentru care este ales Preşedintele Consiliului (alin. 3), precum şi la durata mandatului membrilor Consiliului (alin. 4). În nici într-un caz nu se referă la modul de organizare şi funcţionare a acestei autorităţi publice.
Or, dacă textul constituţional nu prevede, interpretul nu poate adăuga textului constituţional. Astfel că devin incidente dispoziţiile art. 73 alin. 3 lit. f din Constituţia României, care prevede în mod clar, neechivoc că „organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (subl. n.), a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi”.
Acelaşi argument funcţionează, în opinia noastră, şi în raport cu pretinsele încălcări constituţionale privind numirea în funcţii de conducere la toate instanţele pe o durată de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii pentru încă un mandat, conform art. 48 din Legea nr. 303/2004.
Pentru cele de mai sus considerăm că şi acest capăt al sesizării Înaltei Curţi este nefondat.

III. Cu privire la pretinsa neconstituţionalitate a dispoziţiilor relative la obligarea Consiliului de a prezenta un raport în faţa Parlamentului, considerăm că şi acest capăt al sesizării este nefondat, solicitând a-l respinge în consecinţă.
Aici trebuie observat că în fapt Constituţia României face o diferenţă de esenţă între autoritatea judecătorească reprezentată de Înalta Curte şi instanţe şi Consiliu. Fără îndoială că reprezentanţii puterii judecătoreşti, aşa cum îi defineşte art. 1 alin. 1 din Legea nr. 304/2004, au o altă statură constituţională decât Consiliul, care, în virtutea art. 1 alin. 4 şi 133 din Constituţie, ce consacră principiului echilibrului dintre puteri poate fi obligat la prezentarea unui raport în faţa celei mai reprezentative autoritate publică.
Şi acest capăt de sesizare solicităm a fi respins ca nefondat.

Punctul de vedere pe care l-am exprimat se regăseşte şi în memoriul ce-l anexăm şi care reflectă opinia a unui număr de 129 de judecători şi procurori din cadrul instanţelor judecătoreşti de toate gradele, în sensul că este imperios necesar ca reforma judiciară să aibă loc prin adoptarea imediată a legilor privind justiţia, precum şi faptul că sesizarea Înaltei Curţi, astfel cum a fost formulată, nu reprezintă opinia magistraţilor din România, aceştia nefiind consultaţi de Înalta Curte.

Ca atare, vă rugăm să admiteţi cererea noastră astfel cum a fost formulată.

În baza art. 14 Legea nr. 47/1992 raportat la art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă solicităm judecarea prezentei cereri şi în lipsa noastră.

Semnaturi/Data

Batlie Mare-continuare-arbitrii

Dar haideti totusi sa vedem si cine vor fi arbitrii bataliei care urmeaza sa se dea(pentru decor si intelegere mai buna a "tehnicii" puteti totusi sa va uitati aici , aici -parte din "istoricul" ei in actuala legislatura, aici , aici . O buna descriere la care am facut trimitere acum citeva zile (de gasit aici) ni-i caracterizeaza pe "arbitrii" drept „elefanti“ iliescieni.

Dar iata-i pe arbitri:

Nicolae Cochinescu, caracterizat astfel:

Procuror General adjunct al Romaniei intre 1990 si 1993 si Procuror
General intre 1996 si 1997, fiind unul dintre „executantii“ indicatiilor lui Ion Iliescu. Dupa ce inainte de ‘89 fusese un obscur procuror de provincie(aceasta pare sa vina in contradictie cu cv-ul sau-NN), cariera lui Cochinescu a „explodat“ sub dinastia PSD. Pentru promovarea scandaloaselor recursuri in anulare - solicitate de Iliescu - impotriva sentintelor definitive ce restituiau proprietarilor de drept casele nationalizate de comunisti, Romania sufera si azi. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a condamnat Guvernul de la
Bucuresti la plata a milioane de euro despagubiri pentru proprietarii carora li s-au incalcat grav drepturile. Unul dintre numeroasele exemple este celebrul caz „Brumarescu“. Sotia lui Cochinescu, Alexandrina, este inca judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, ea participand, in complet, alaturi de Emil Ghergut (seful BEC la alagerile din 2004) la condamnarea definitiva a lui Marcel Tundrea, prin respingerea recursului acestuia, in noiembrie 1997. Ulterior, s-a dovedit ca Tundrea a fost victima unei erori
judiciare, fiind achitat. ...Sub mandatul de Procuror General al aceluiasi Nicolae Cochinescu, anchetele dispuse in dosarele privind crimele comise in decembrie ‘89 la Bucuresti si barbariile mineriadei din 13-15 iunie ‘90 au fost taraganate, Ion Iliescu fiind „imunizat“ de catre procurori.

in articolul indicat mai sus (uf, daca sotia domniei sale este la ICJJ inseamna ca avem un caz de incompatibilitate, din moment ce un judecator parca nu se poate pronunta intr-o situatie in care el sau un membru al familiei sale ar avea clar un interes. sa recenta.

Ion Predescu, pe care articolul indicat il caracterizeaza dupa cum urmeaza:

Al patrulea pe lista „robelor rosii“, IonPredescu, a fost 15 ani demnitar PSD (senator, ministru al Justitiei in 1996), fiind numit in 2004 la Curte, de catre majoritatea PSD din Senat, in pofida impotrivirilor Opozitiei, care a acuzat politizarea agresiva a instantei constitutionale. Fost membru al Comisiei juridice a Senatului, Ion Predescu a initiat proiectul potrivit caruia
parlamentarii condamnati penal ar fi urmat sa ramana in functie.

se caracterizeaza el insusi pe site-ul curtii astfel:

Ion Predescu, numit judecător de Senat (2004), pentru un mandat de 9 ani.
Născut la 2 octombrie 1927 (ei, peste 70,nu?)
Absolvent al Facultăţii de Drept din Bucureşti (1951) şi al Facultăţii de Filozofie.
Profesia de bază: avocat pledant definitiv - Baroul Dolj
Senator (1990-2004)Membru în Comisia constituţională (iunie 1990 - septembrie 1996).Preşedinte al Comisiei Juridice a Senatului (iunie 1990 - septembrie 1996).Ministru al Justiţiei (2 septembrie 1996 - 12 decembrie 1996).Vicepreşedinte al Comisiei Juridice a Senatului (decembrie 1996 - februarie 1998).Secretar al Biroului Permanent al Senatului până în septembrie 1999.Preşedinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor şi petiţii (octombrie 1999 - noiembrie 2000)...Cadru didactic asociat la Facultatea de Drept din Craiova
Literatură juridică:- articole, studii publicate în revistele de specialitate;- “Mandatul de parlamentar şi imunitatea parlamentară”;- “Principiul subsidiarităţii”- “Studii şi cercetare juridică” - 2 volume Amendamente acceptate la proiectele de lege şi Constituţie:- amendamente la toate proiectele de lege ce au fost dezbătute pe fond la Comisia juridică a Senatului şi intervenţii la majoritatea problemelor controversate de drept şi constituţionalitate;- 24 de amendamente la Constituţia României, revizuită ; Intervenţii în plenul Senatului:- raportor la majoritatea proiectelor de lege dezbătute pe fond la Comisia juridică şi intervenţii la majoritatea problemelor controversate de drept şi constituţionalitate; Iniţiative legislative:- Legea Consiliului Legislativ;- Legea avocatului (1995), cu modificările şi completările ulterioare;- Legea consilierului juridic;- Legea Curţii Constituţionale (1992), cu modificările şi completările ulterioare;- Legea Avocatului Poporului;- pachetul de legi privind siguranţa naţională (4), ordinea şi liniştea publică (6) şi apărarea naţională (8);- Regulamentul Senatului;- Regulamentul şedinţelor comune ale Camerelor Parlamentului;- Statutul deputatului şi al senatorului;- Codul penal (1993 - 1996);- Codul de procedură penală (1993 - 1996);- Legea de organizare judecătorească, nr.92/1992;- Legea notarilor publici (1996);- contribuţii... - Legile electorale;- Legea alegerilor locale, Legea alegerilor parlamentare, Legea alegerilor prezidenţiale

Acum despre longevivul Predescu s-a scris atit de mult in presa, incit imi este imposibil sa reproduc toate injuraturile pe care vreo idee controversata de-a lui le-a stirnit dealungul timpului (vezi totusi de exemplu aici , sau aici , sau an Viorel Stanoiu este caracterizat de articolul de mai sus astfel:

Serban Viorel Stanoiu are „meritul“ de a fi sotul ex-ministrului Justitiei si ex-consilierului prezidential Rodica Stanoiu, el fiind numit judecator constitutional in 2001 gratie lui Ion Iliescu.

Fiind (inca) un caz de incompatibilitate, ma voi opri si eu cu comentariile aici.

Petre Ninosu , caracterizat de articol astfel:

...fost deputat si senator al PDSR si, ulterior, PSD este dintre toti judecatorii Curtii cel mai fidel lui Ion Iliescu. Fost ministru al Justitiei in
anii 1992-1994, el i-a fost consilier de taina al presedintelui Iliescu in perioada decembrie 2000-iunie 2001. Ninosu a fost chiar decorat de catre fostul sef al statului, fiind ridicat la rangul de cavaler cu „Ordinul National Steaua
Romaniei“, pentru „contributia remarcabila la dezvoltarea si afirmarea gandirii
juridice romanesti, pentru atasamentul fata de valorile democratice, precum si
in considerarea prodigioasei sale activitati“.

Se autocaracterizeaza pe site-ul curtii:

-Numit judecător de Preşedintele României (2001), pentru un mandat de 9 ani.
-Născut la 9 noiembrie 1944, în Bucureşti.
-Absolvent al Facultăţii de Drept din Bucureşti (1968).
Între 1969-1987, cercetător ştiinţific, avocat în Baroul Bucureşti, consilier la Direcţia Legislaţie şi Studii din Ministerul Justiţiei.-În 1989, strămutat, împreună cu familia, stabilindu-li-se domiciliu obligatoriu la Piatra Neamţ. -După Revoluţia din Decembrie 1989, i s-a recunoscut statutul de fost deţinut politic. Director adjunct al Direcţiei Legislaţie şi Studii din Ministerul Justiţiei (februarie 1990).-Ales deputat în 1990; preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor. -În 1992, ales senator de Bucureşti. Ministrul justiţiei, 1992–1994. Ministru pentru relaţia cu Parlamentul, 1995-1996. Reales senator, în 1996; vicepreşedinte al Comisiei juridice a Senatului. -de stat al Departamentului constituţional şi legislaţie din cadrul Administraţiei prezidenţiale (decembrie 2000-iunie 2001).-Coautor al Codului civil adnotat din 1982. Autor de lucrări de specialitate, articole şi comunicări ştiinţifice.-Autor sau coautor a numeroase amendamente adoptate de Adunarea Constituantă, precum şi a unor importante proiecte de legi adoptate între 1990-2000. (Ninosu nu ne spune numele "partidului" pentru care a "activat" dar nici nu e nevoie, nu e asa?

Inca un caz de "incompatibilitate".

Aspazia Cojocaru, pe care articolul o caracterizeaza astfel:

Numita la Curtea Constitutionala in 2004 la propunerea PSD, Cojocaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative din cadrul Universitatii „Dimitrie Cantermir“, acolo unde a predat si fostul prim-ministru Adrian Nastase.

se autocaracterizeaza astfel pe site-ul curtii.

Aspazia Cojocaru, numit judecător de Camera Deputaţilor (2004), pentru un mandat de 9 ani.
Data şi locul naşterii: 22 iulie 1946; Studii:-Facultatea de drept – Universitatea Bucureşti, promoţia 1972-Facultatea Internaţională de Drept Comparat, Strasbourg, Franţa, 1978, 1980
Funcţia şi locul de muncă:-profesor universitar doctor la Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”
-profesor universitar doctor la Facultatea de drept “Yolanda Eminescu”, Universitatea “Valahia” din Târgovişte;-cercetător ştiinţific gradul I la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române.Specialitatea: drept civil; Titluri: doctor în drept;Premii: Premiul Academiei Române “Nicolae Titulescu” – 1991.......

Citeva prin presa, despre domnia sa (si ceilalti de la Curte) aici,aici si aici ) , clar o pozitie "biased" catre unul dintre actori, nu spui care.

Acsinte Gaspar, caracterizat de articolul amintit drept:

Fostul sef al sectorului juridic al Consiliului de Stat in timpul comunistilor, Gaspar a ocupat functia de secretar general al Camerei Deputatilor in perioada 1990-1996, fiind fost deputat PSD si ministru PSD pentru relatia cu Parlamentul in perioada 2000-2004. El a fost recompensat de liota pesedista cu postul de magistrat al Curtii Constitutionale, inainte ca PSD sa piarda alegerile.

Dar iata si citeva date din cv-ul de pe site-ul curtii:
Nascut 37, (aproape 70 de ani)
Studii: Facultatea de Drept din Bucureşti – 1963
1963–1965 – Judecător
1965–1989 – Consilier, şeful sectorului juridic al Consiliului de Stat;
1989–1990 – Şef de sector la Consiliul Frontului Salvării Naţionale;
1990–1996 – Secretar general al Camerei Deputaţilor;
1996–2000 – Deputat, membru în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor (chestor, secretar şi vicepreşedinte);
2000 – Deputat;
2000 – Numit în funcţia de ministru pentru relaţia cu Parlamentul;
2003 – Numit în funcţia de ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul;
2004 – Judecător la Curtea Constituţională.

Lucrări - Procedurile parlamentare;- Controlul parlamentar;- Delegarea legislativă;- Consideraţii privind iniţierea, dezbaterea şi efectele moţiunii de cenzură;- Cadrul constituţional şi regulamentar al angajării răspunderii Guvernului;- Codul parlamentar şi raporturile dintre Majoritate şi Opoziţie;
-Suveranitatea parlamentului şi practica ordonanţelor de urgenţă; dar ma opresc aici, e clar ca avem pe cineva care se pricepe la motiunile de cenzura,asa cum e clar ca avem de a face cu cineva "intim" legat de unul dintre actorii exceptiei, in speta PSD-ul.Aceasta se poate vedea si mai jos:

Desi aici discutia purtata de domnia sa este pur tehnica (ca si aici -btw, cine e Nicu Popa, despre care spune domn Nastase ca vorbi cu oamenii, nu cumva actualul Presedinte al ICJJ? pentru genul de discutii care se purtau acolo vezi si aici), nu mai putin, e sedinta Delegatiei Permanente a unui Partid, care a depus o exceptiune de neconstitutionalitate, la care domnia sa participa. Intrebarea care se naste, este urmatoarea: poate fi un om, odata ajuns judecator, deveni brusc imun la argumentul partidului in care, cu atit de putin timp in urma ocupa o functie atit de inalta? Dar acesta pare sa fie blestemul sistemului romanesc actual, in care poti alege judecatorii de la oricare partid (mai ales cel aflat la putere) si nu ai un poll de oameni calificati si absolut in afara politicului, din care sa alegi.

Ion Vida, presedintele curtii, cel cu antepronuntarea (se va autorecuza?) e caracterizat si el de catre articol astfel:

Presedintele Ioan Vida a dobandit statutul de judecator al Curtii in 2001, gratie votului majoritar al PSD din Camera Deputatilor. Vida a lucrat cot la cot cu senatorul PSD Antonie Iorgovan la elaborarea Constitutiei din 1991, pe baza vestitelor „teze ale lui Iliescu“, fapt care a cantarit in sustinerea lui de catre partidul aflat la putere in 2001.

Deoarece il consider "antepronuntat", nu voi mai posta autocaracterizarea, alte vorbe ale presei.

De asemenea, nu voi mai avea timp acum sa postez despre ceilalti judecatori ramasi, Koszokar Gabor si Constantin Doldur, poate voi mai reveni asupra acestui posting si voi scrie atunci despre el.

Ca o concluzie, mi se pare ca unul dintre actori este "out of mind" daca pretinde impartialitate din partea unor asemenea "arbitri".

In sensul Conventiei Europene la care Romania e parte (Conventia asta nu e chiar in gol, e in sensul conventiilor ONU la care Romania e parte) o curte trebuie sa treaca aiti un test de obiectivitate cit si unul de subiectivitate. In ceea ce il priveste pe cel subiectiv, tribunalul trebuie sa fie "subiectiv impartial", in aceea ca "nici un membru al tribunalului nu trebuie sa aiba vreun prejudiciu sau " bias”, impotriva vreuneia din parti (ce facem cu evidenta din presa, in sens contrar, de mai sus?)....
In al doilea rind ,din punct de vedere obiectiv, tribunalul trebuie “sa ofere garantii care sa excluda orice indoiala legitima cu privire la impartialitatea sa (metoda asta de numire a unor demnitari ai unui partid ca judecatori tocmai asta exclude, nu e asa? iar Metodele romanesti de "numire" incalca direct Conventia, mai ales ca), mai mult, “chiar aparentele pot avea o anume importanta" in determinarea caracterului obiectiv, din cauza ca ” la mijloc este vorba chiar despre increderea pe care curtile trebuie sa o inspire publicului intr-o societate democratica, faptul ca ele se afla deasupra intereselor tuturor partilor implicate in proces”)

Deci curat arbitrii impartiali (subiectiv si obiectiv) in sensul Conventiei la curtea noastra !

Cu atit mai curios sint sa le vad decizia.