In replica la un
articol dur din Ziua care critica, inter alia, modul de corectare a lucrarilor candidatilor admisi in magistratura, "biroul de presa"al INM publica un drept la replica, la care vom face citeva comentarii.
Dar mai intii dreptul la replica:
DREPT LA REPLICĂ
Referitor la titlul articolului „Academia de
corupţie” asociat cu imaginea sediului Institutului Naţional al Magistraturii,
considerăm că nimic din conţinutul articolului nu justifică nici titlul, nici
asocierea imaginii INM cu ideea de corupţie. Definiţia dată corupţiei în cadrul
ONU şi reluată în strategia naţională anticorupţie prevede că: „Esenţa
fenomenului corupţiei constă în abuzul de putere săvârşit în scopul obţinerii
unui profit personal, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, în
sectorul public sau în sectorul privat”. Autorii articolului ajung la concluzia
existenţei corupţiei pornind de la situaţia particulară a unui candidat căruia
i-a fost respinsă contestaţia, fiind în acest fel devansat de alţi candidaţi ale
căror contestaţii au fost admise, fără a fi indicat, probat sau măcar sugerat în
vreun fel nici unul dintre elementele definitorii ale corupţiei. Dimpotrivă, din
conţinutul paragrafului „membrii comisiilor de corectare a lucrarilor au fost
selectati de catre Consiliul Stiintific al INM, pe baza reputatiei acestora si
probitatii profesionale, si validati de CSM” din acelaţi articol rezultă
contrariul.
Afirmaţia „La admiterea în INM, candidaţii au
posibilitatea să-şi asigure un post de judecător sau procuror prin metode
dubioase. Sistemul de examene[…] a atins culmea corupţiei”, nu este justificată
de nici o informaţie oferită de autorii articolului, nu are o bază factuală,
fiind făcută cu rea-credinţă. La orice concurs la care numărul candidaţilor
depăşeşte numărul posturilor disponibile există candidaţi care reuşesc şi
candidaţi care nu reuşesc. Asocierea dintre diferenţele de notare de la
corectarea lucrărilor şi cele de la soluţionarea contestaţiilor cu fenomenul de
corupţie este abuzivă şi fără nici un fundament faptic. Conform legii de
organizare judiciară, admiterea în magistratură se face cu respectarea
principiilor transparenţei, egalităţii de şanse, pe bază de concurs. Articolul
nu cuprinde fapte reale de natură a contrazice aceste principii legale. De
altfel, contrar celor indicate în articol, nu există diferenţe semnificative de
notare, astfel cum este indicat mai jos.
Afirmaţia potrivit
căreia « Inca de pe bancile scolii post-universitare, viitorii magistrati
invata cum sa incalce legile, chiar daca ei nu au pregatirea necesara pentru a
le aplica », nu are nici nici un fundament faptic, fiind făcută
cu rea-credinţă. De altfel, această afirmaţie nu are vreo legătură cu restul
articolului, acesta neabordând în nici un fel activitatea de formare a
magistraţilor desfăşurată în cadrul INM.
Afirmaţia că la acest concurs „nota
trei se transforma in sase, nota patru in opt » este neadevărată. Prin
consultarea rezultatelor de la concursul de admitere în magistratură afişate
atât pe site-ul INM, cât şi al CSM, se poate observa că nu a existat nici o
situaţie în care notele vreunui candidat să fi fost modificate în modalitatea
descrisă în articol. Din cele 2352 de lucrări la prima evaluare nu au existat
decât 4 situaţii în care diferenţele între evaluările succesive ale aceleiaşi
lucrări să fi depăşit 1 punct. Aceste diferenţe au fost, în toate cazurile, mai
mici de 3 puncte. Toate cele patru situaţii au fost remediate prin intervenţia
unui arbitru.
Afirmaţia „Si cum unii colegi de-ai lor, care sunt pregatiti
si care au promovat initial examenul pentru ca stiu legea, au fost picati pe
nedrept, pentru a face loc viitorilor "magistrati" care nu au cunostinte, dar
care pot inclina balanta in functie de interese.” nu are o bază faptică, fiind
rezultatul generalizării singurului exemplu expus în articol. Calificările „pe
nedrept”, respectiv „în funcţie de interese” nu sunt susţinute în nici un fel de
conţinutul articolului şi sunt făcute cu rea-credinţă.
Afirmaţiile publicate
în sub-titlul „CSM urecheat”, conform cărora„CSM a decis, in sedinta de plen de
saptamana trecuta recorectarea tuturor lucrarilor participantilor la concursul
de ocupare a functiilor de executie, din luna noiembrie a anului trecut.” sunt
eronate. Recorectarea lucrărilor participanţilor la concursul de promovare în
funcţii de execuţie a fost decisă în şedinţa Plenului CSM din data de 8
decembrie 2005, prin Hotărârea nr. 574 din 8 decembrie 2005
Afirmaţia
din sub-titlul „Note „umflate”” potrivit căreia „Marincean a sustinut
examenul la Tribunalul Cluj-Napoca” este eronată întrucât concursul de admitere
în magistratură se desfăşoară la nivel naţional, în Bucureşti pentru toţi
candidaţii şi nu la instanţele din ţară, reprezentând o aplicare a principiului
egalităţii de şanse.
Referitor la exprimarea „ai cărei membrii au fost
selecţionaţi de INM” din acelaşi sub-titlu, facem precizarea că potrivit Art.
4 alineatul (1) din Regulamentul privind organizarea şi
desfăşurarea concursului de admitere în magistratură adoptat prin Hotarârea C.S.M. nr. 321 /24.08.2005, „CSM numeşte, la
propunerea INM, comisia de admitere, comisia de elaborare a subiectelor şi
comisia de contestaţii.”
Afirmaţia conform căreia „candidaţii de pe
poziţiile 88 şi 89 au săltat în urma contestaţiilor”, „date fiind notele umflate
2-3 puncte la o materie,” „pe locurile 33 şi 50 din listă” este nereală. Mediile
celor 2 candidaţi, în urma contestaţiilor sunt mai mari cu 0,38 şi, respectiv
0,22 puncte faţă de mediile iniţiale.
Afirmaţia din sub-titlul „Recidiva
CSM” referitoare la concursul de admitere în magistratură din martie 2005, cu
privire la faptul că participanţii nu au primit bibliografia este contrazisă de
precizările publice făcute de CSM în conformitate cu care, bibliografia la acest
concurs a constat în hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului enumerate
precum şi legislaţia relevantă, în vigoare la 1 ianuarie 2005 corespunzătoare
tematicii indicate. Bibliografia nu a cuprins manuale universitare, date fiind
reglementările în materie de concurenţă licită, pentru a nu favoriza anumiţi
autori şi anumite edituri. Această bibliografie a fost comunicată candidaţilor
în termenul prevăzut de regulament şi afişată pe site-urile CSM şi INM, unde se
găseşte şi în acest moment.
Afirmaţia conform căreia
„regulamentul prevedea cinci materii de concurs, dar media aritmetica se calcula
din sase materii” este neconformă cu adevărul, regulamentul în vigoare la acel
moment, publicat în Monitorul Oficial nr. 879/27.09.2004, în articolul 8 alin. 2
prevăzând şase materii de concurs pentru care s-au elaborat cele şase
tematici puse la dispoziţia candidaţilor.
Referitor la situaţia doamnei
Marincean Cristina Ancuţa, precizăm că aşa cum rezultă din borderourile de
corectare şi de soluţionare a contestaţiilor, în urma analizării contestaţiei
doamnei toate notele de la contestaţii au fost mai mici decât cele rezultate în
urma evaluării iniţiale. Însă în respectarea principiului „non reformatio in
peius”, notele finale au fost considerate notele mai mari acordate în cadrul
primei evaluări. Astfel, în conformitate cu art. 11 alin 3 din regulament, „nota
obţinută în urma contestaţiei nu poate fi mai mică decât nota
contestată”.
În plus faţă de cele indicate mai sus,
organizarea concursului oferă următoarele garanţii de obiectivitate şi de
calitate a recrutării:
1) conform
regulamentului de organizare, concrusul a fost anunţat cu 60 zile înainte de
data desfăşurării lui, odată cu aducerea la cunoştinţă publică a tematicii,
bibliografiei şi comunicarea numărului de posturi scoase la
concurs;
2) comisiile de elaborare a subiectelor,
evaluare a lucrărilor şi soluţionare a contestaţiilor sunt formate din persoane
care îmbină cunoştiinţele teoretice şi practice şi calităţile didactice, dintre
specialştii în domeniile respective; componenţa nominală a acestor comisii fiind
stabilită după o dublă evaluare în cadrul Consiliului Ştiinţific al INM şi al
CSM;
3) concursul este scris, cu asigurarea
anonimatului probelor şi securizarea lucrărilor;
4)
în timpul concursului, candidaţii au posibilitatea de a consulta legislaţia
relevantă şi hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului indicate în
bibliografie şi tematică; modalitatea de recrutare subliniază astfel importanţa
aptitudinilor de interpretare şi aplicare a legii, de analiză şi sinteză
şi mai puţin capacitatea de memorare;
5) modalitatea
de recrutare este una transparentă şi prin afişarea baremului la sfârşitul
perioadei de concurs şi stabilirea unui termen de 24 ore pentru eventuale
contestaţii cu privire la subiecte sau barem;
6)
subiectele şi baremul aferent fiecărei discipline au avut un caracter
necontroversat, astfel cum rezultă din lipsa oricărei contestaţii privitoare la
acestea;
7) obiectivitatea corectării este garantată
şi de faptul că, la aducerea din sălile de concurs, lucrările sunt amestecate şi
numerotate iar distribuirea către corectori se face în mod aleatoriu, de către
comisia de organizare, atât la prima evaluare cât şi la soluţinarea
contestaţiilor; fiecare lucrare este evaluată în mod independent de către 2
corectori. Nota lucrării este media aritmetică a celor două corectări. Atunci
când între cele două evaluări independente există diferenţe mai mari de 1 punct,
lucrarea este evaluată de către un arbitru;
8) la
soluţionarea contestaţiilor, garantarea obiectivităţii evaluării se realizează
şi prin asigurarea de către comisia de organizare, prealabil începerii
corectării, a secretizării tezelor şi a notelor acordate
iniţial;
În consecinţă, în cadrul evaluării iniţiale, din totalul
lucrărilor evaluate în mod independent de către 2 corectori (2352 lucrări – 392
candidaţi prezenţi la examen, 6 teze pentru fiecare candidat), doar în 4
situaţii au existat diferenţe de notare mai mari de 1 punct între cele două
corectări; Aceste situaţii au fost rezolvate în timpul primei evaluări, tezele
fiind în continuare secretizate şi sigilate, de un arbitru.
De asemenea, din
1324 de contestaţii au existat doar în 4 situaţii diferenţe mai mari de 2 puncte
faţă de notarea iniţială. Cea mai mare diferenţă de notare între evaluarea
iniţială şi contestaţii a fost de 2,62 puncte.
si comentariile noastre.
Revenind, biroul de presa al INM spune, vis a vis de articolul din ziua:
1."Autorii articolului ajung la concluzia existenþei corupþiei pornind de la situaþia particularã a unui candidat cãruia i-a fost respinsã contestaþia, fiind în acest fel devansat de alþi
candidaþi ale cãror contestaþii au fost admise, fãrã a fi indicat, probat sau mãcar sugerat în vreun fel nici unul dintre
elementele definitorii ale corupþiei."
Este adevarat, probabil ca cei de la ziua nu au definit coruptia(probabil ca nici nu ar avea cum, din moment ce ditamai prim ministrul se lupta cu ea, dar nu a definit-o inca).
Dar in limbajul comun, folosit probabil de cei de la ziua ce e coruptia?
Conform dictionarului explicativ al limbii romane(dex on line) coruptia este definite astfl: CORÚPŢIE, corupţii, s.f. 1. Stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie. 2. Desfrânare, depravare. [Var.: (înv.) corupţiune s.f.] – Din fr. coruption, lat. coruptio, -onis.
si,
CORÚPŢIE s. 1. v. coruptibilitate. 2. decadenţă, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destră-bălare, dezmăţ, imoralitate, perdiţie, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu, (rar) deşănţare, (înv.) asel-ghiciune, aselghie, desfătare, preacurvie, prea-curvire, preaiubire, (fig.) descompunere, putreziciune, (rar fig.) putrefacţie, (înv. fig.) putrejune.
- Daca definim coruptia conform limbajului comun, si nu vad de ce NU am putea-o face, sper ca veti fi de acord cu mine, ca "Starea de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie"...poate exista plecind si de la un simplu exemplu (nu este necesara statistica pentru ca abatere de la moralitate sa existe...,statistica este irelevanta aici).
-Mai mult,in cazul din speta, AVEM UN EXEMPLU PLUS INCA CITEVA EXEMPLE (sau, cum spune „biroul de presa” al INM-ului, "pornind de la situaþia particularã a unui candidat cãruia i-a fost respinsã contestaþia, fiind în acest fel devansat de ALTI candidaþi ale cãror contestaþii au fost admise".....intr-o singura situatie,ar fi un „singur exemplu de la care au pornit autorii articolului...”, atunci cind candidatul caruia i-a fost respinsa contestatia a fost depunctat..ceilalti candidati fiind prezumati ca ramasi cu aceiasi nota- In situtia noastra, din cele spuse chiar de biroul de presa, candidatul nu a fost depunctati, celorlati fiindu-le ridicate putin notele la a doua corectura-„Ceilalti” insemna 14 insi, adica vreo 20% din numarul total de admisi- NN), adica CORUPTII(?)
2. Mai zice „biroul de presa” ca :
„Definiţia dată corupţiei în cadrul ONU şi reluată în strategia naţională anticorupţie prevede că: „Esenţa fenomenului corupţiei constă în abuzul de putere săvârşit în scopul obţinerii unui profit personal, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, în sectorul public sau în sectorul privat”.
Acceptind ca definitia este cea data de „biroul de presa”, nu imi este prea clar de ce aceasta ar fi singura definitie a coruptiei pe care ar trebui sa se poarte discutia noastra.
De ce aceasta si nu definitia comuna ? „Biroul de presa” nu ne spune de ce ar trebui acceptata definitia pe care o propune(altfel decit ca ziua nu a avansat o definitie).
3. Afirmatia „biroului de presa” ca:
a. La orice concurs la care numărul candidaţilor depăşeşte numărul posturilor disponibile există candidaţi care reuşesc şi candidaţi care nu reuşesc. „
este un fel de statement general care nu adreseaza argumentul. Bineinteles ca la orice examen numarul candidatilor „depăşeşte numărul posturilor disponibile” si „există candidaţi care reuşesc şi candidaţi care nu reuşesc”. Dar in discutia noastra era vorba de un „reusit” initial, care coboara de pe locul 56 pe locul 70, si de cei care urca in locul lui.
Argumentul „biroului de presa” confunda „sula cu prefectura” si prin sugestia ad hominem pe care o implica (reclamatia a fost facuta de un invidios care nu a reusit) , se descalifica ca argument. Nota 2 pentru el! Ca sa ma mentin in linia ad homine, ar trece cei de la biroul de presa examenul de magistrat daca ar face un astfel de „argument in teza” lor?
b. „Asocierea dintre diferenţele de notare de la corectarea lucrărilor şi cele de la soluţionarea contestaţiilor cu fenomenul de corupţie este abuzivă şi fără nici un fundament faptic.”
Fundamentul „faptic” pe care biroul uita sa il ia in calcul este cresterea notelor celor 15, adica schimbarea a 20% la suta din rezultatele de la prima mina la a doua mina. Acesta zic eu este suficient fundament faptic pentru indeplinirea definitiei comune din dictionar a „coruptiei”, care, asa cum spuneam, are nevoie si de un singur caz pentru a fi indeplinita.
4. Un alt exemplu interesant este la punctul 9 din dreptul la replica.
Zice „biroul”:
„A. Afirmaţia conform căreia „candidaţii de pe poziţiile 88 şi 89 au săltat în urma contestaţiilor”, „date fiind notele umflate 2-3 puncte la o materie,” „pe locurile 33 şi 50 din listă” este nereală. B. Mediile celor 2 candidaţi, în urma contestaţiilor sunt mai mari cu 0,38 şi, respectiv 0,22 puncte faţă de mediile iniţiale”
A are o implicatie cauzala(datorita umflarii cu punctule respective oamenii salta pe locurile respective), pe care biroul o adreseaza, dar dincolo de explicatia pur cauzala, este posibil, la un examen de admitere in care candidatii au scoruri sensibil egale, ca oamenii sa salte acele locuri, chiar cu note „mai mari cu 0,38 şi, respectiv 0,22 puncte faţă de mediile iniţiale”. Un argument mai complet ar biroului de presa, ar fi adresat si unde se afla oamenii aceia de fapt in lista finala. Evident, totul se reduce la o discutie asupra procentului de marire a notei tolerabil, dar vorbim aici despre viitorul unor oameni si discutia merita adresata, iar marja erorilor de apreciere redusa pe cit cu putinta.
5. In sfirsit, mai zice „biroul de presa”:
„Referitor la situaţia doamnei Marincean Cristina Ancuţa, precizăm că aşa cum rezultă din borderourile de corectare şi de soluţionare a contestaţiilor, în urma analizării contestaţiei doamnei toate notele de la contestaţii au fost mai mici decât cele rezultate în urma evaluării iniţiale. Însă în respectarea principiului „non reformatio in peius”, notele finale au fost considerate notele mai mari acordate în cadrul primei evaluări. Astfel, în conformitate cu art. 11 alin 3 din regulament, „nota obţinută în urma contestaţiei nu poate fi mai mică decât nota contestată”.
-Corect, dar in discutia initiala era vorba de coborirea personei respective cu 15 locuri, care, daca notele nu i-au fost modificare, inseamna ca 14 altii au urcat, ceea ce inseamna o marja de eroare de 20% (pentru cei admisi) intre prima si a doua mina de corectare.
Iar aceasta era argumentul ce trebuia adresat(nu ma mai leg de alte parti ale argumentului biroului de presa care ar putea fi discutate, ajunge ce am spus pe moment).
Overall, dau un 5 la prima corectare (nota de trecere) argumentului biroului de presa, fiind dispus sa ridic procentul cu 0,259 de puncte la a doua mina.
CSM-ul ia 0 taiat in paispe (cum ii placea sa glumeasca unul dintre bunii mei mentori, minte stralucita a dreptului romanesc, despre notele studentilor sai prosti) pentru reactia sa, si refuzul de a avansa vreun argument(doar reprezinta magistratii,care cica trebuie sa aduca argumente, adica sa isi motiveze deciziile pe care le iau).Dar sa auzim numai de bine!
