Decizia Curtii Constitutionale-alte reactii, in presa

Dupa inundatiile din tara si esecul "discutiilor" in Parlament, de astazi (vezi si), nu am prea mult chef de analize si comentarii...cum nu cred sa mai aiba nici cititorii.
Citeva titluri totusi:
In Averea, Armaghedonul Curtii Constitutionale, cu noi informatii despre incompatibili,
si despre efectele deciziei Curtii Constitutionale a incompatibililor in raport cu UE (de asemenea, in Ziua)
In sfirsit, ample articole in RL , aici, aici, aici si aici
si un comentariu in Cotidianul.

Decizia Curtii Constitutionale-reactii, reactii-judecatorii merg la CEDO,si in general reactioneaza

Va mai amintiti de cererea aruncata de incompatibili la cos, si de persecutia impotriva unora dintre judecatorii care au avut indrazaneala sa o faca ?

Ei bine, judecatorii merg mai departe, la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (nu discutat acum partea interesant teoretica a cazului, nici ce s-ar putea intimpla daca CEDO decide ca incompatibilii au incalcat conventia pe care ei cica o aplica).

Detalii, la BBC, aici , comunicatul, aici.

De asemenea, Asociatia Magistratilor cere sefilor de instante si Parchete sa se conformeze, din proprie initiativa, prevederilor invalidate de Curtea Constitutionala (Detalii in articolul din Cotidianul, intitulat " Bresa majora in Justitie" din care citam:

Apelul magistratilor are doua tinte.

Un mesaj este adresat clasei politice si institutiilor statului, carora magistratii le cer sa nu blocheze total reforma Justitiei, in ciuda faptului ca unele masuri au fost suprimate de Curtea Constitutionala. „Modificarile aduse legilor Justitiei, unele inlaturate, altele pastrate, reprezinta o etapa pozitiva. In fata disputelor si orgoliilor politice trebuie sa primeze nevoia de normalitate“, se arata in pozitia exprimata de AMR.

Un al doilea mesaj este adresat de magistrati propriilor
colegi, carora li se cere sa respecte din proprie initiativa acele prevederi respinse de Curtea Constitutionala. Desi incompatibilitatea dintre calitatea de membru al CSM si cea de sef de instanta sau Parchet a fost declarata neconstitutionala, magistratii din AMR o considera totusi necesara pentru buna functionare a Justitiei. Ei cer membrilor CSM care se afla in aceasta situatie - 11 dintre cei 14 magistrati alesi in Consiliu - sa faca un gest de onoare si sa
renunte la una din cele doua functii...

)

si voi mai copii? V-am fost ca o mama, v-am fost ca niste parinti... V-am lasat sa copiati la examene, ne-am facut ca va dam sporuri la salarii, am inchis ochii la conditiili in care lucrati, si voi, nah poftim! Dati cu piciorul la realizarili poporului, la 60 de ani de nobili idiealuri...Rusine, rusine, de trei ori rusine!

Decizia Curtii Constitutionale, reactii, reactii

In presa, in caz ca v-au scapat...

"Omerta" din justitie mosita de PSD merge ca unsa", in Ziua, sau pana lui Razvan Savaliuc, pentru "olecuta" de background;

si un elogiu adus incompatibililor (denumiti "unelte" in articol-fie si "unelte"; oamenii nu pot gindi cu capul lor)tot in Ziua, aici

Despre grava si adevarata problema a Romaniei in Averea, aici (partial avem un raspuns de ce s-au aminat olecuta anticipatele) -dar oare meritam altceva decit partid unic la cit sintem de liberi si independenti in "cuget si (ne)simtire" si mai ales, la cit ne duce caputul? (noooo-in pluralism am muri cu totii de foame, pentru ca nu am mai sti cum sa ne "descurcam" sau cui a dam "spaga")

Si tot in Averea, despre o posibila "mutare"a colegilor care s-au trezit cu interventia aruncata la cos de catre incompatibilii din CC, aici

Decizia curtii constitutionale-reactii-continuare-Plescarii din curtea din dos

Al dumneavoastra Neculai Constantin Munteanu(Actualitea romaneasca pentru uituci, in timpul Celui mai iubit fiu care "a intinat idialurili") are un comentariu necrutator la "decizia"politrucilor iubitorii de partid si famelie in Averea, intitulat "Plescari in curtea din dos", aici. Citam (foarte) pe larg:

Sase din cei noua membri ai Curtii Constitutionale au respins legile pentru reforma Justitiei. Cei „sase, Doamne, si toti sase“ au fost numiti de PSD si de Ion Iliescu. Dintre cei sase, Ion Predescu, Petre Ninosu, Acsinte Gaspar, Ion Vida, Nicolae Cochinescu, Serban Viorel Stanoiu, primii trei au fost membri PSD, parlamentari PSD, membri in guverne PSD. Nicolae Cochinescu a fost Procuror General adjunct si Procuror General in perioadele 1990 - 1993 si 1996 - 1997. Si s-a remarcat prin executarea „indicatiilor“ lui Ion Iliescu, promovand scandaloase recursuri in anulare, cerute de Iliescu, impotriva sentintelor definitive ce restituiau proprietarilor casele nationalizate de comunisti. Din dandanaua cochineasca, romanii platesc milioane de euro despagubiri proprietarilor carora li s-au incalcat drepturile. In plus, in mandatul lui Cochinescu, dosarele despre crimele din decembrie ’89 si barbariile mineriadei din 13 -15 iunie au fost taraganate pana cand Ion Iliescu a devenit fecioara, pura emanatie a revolutiei si a democratiei originale. Serban Viorel Stanoiu a fost numit la Curtea Constitutionala pe merit. Meritul sotiei, Rodica Stanoiu, membru proeminet al PSD, ministru, tot PSD, al Justitiei, eroina in faimoasele stenograme PSD si agent imobiliar de succes. Ion Vida e un caz special. Mai toata cariera lui juridica s-a desfasurat la fabrica de activisti „Stefan Gheorghiu“, unde Dreptul socialist era cel mai inaintat din lume, superior Dreptului burghez! In aceasta calitate, probabil, a fost cooptat in Comisia pentru redactarea Constitutiei care „ocrotea“ proprietatea! N-o garanta, dar „o respira“, cum a zis smecherul Iliescu. Si Acsinte Gaspar, prin cariera, e un caz special. Mai bine de doua decenii a fost seful sectorului juridic la Consiliul de Stat, unde Dreptul socialist tot cel mai inaintat din lume era, iar Ceausescu, al mai mare jurist din lume, isi stergea picioarele, si nu numai, si cu Constitutia si cu Gaspar. Toata aceasta onorabila adunatura de specialisti si de experti a fost socotita numai buna sa privegheze la constitutionalitatea legilor postdecembriste. Indiferent din ce partid au facut parte, PCR sau PSD, tot un drac, odata numiti au devenit apolitici si independenti. Cand strigoii din PSD si PRM s-au sesizat de neconstitutionalitatea legilor pentru reformarea Justitiei, cei sase apolitici independenti au invocat principiul „fiat iustitia, pereat mundus“ si au strigat in cor „curat anticonstitutional“.
Trei membri ai Curtii, Constantin Doldur, Gabor Kozsokar si Aspazia Cojocaru (numita, totusi, de PSD), spre cinstea lor, au facut opinie separata si au considerat ca legile propuse de Monica Macovei nu incalca Constitutia. Degeaba. In Curtea Constitutionala majoritatea, ca si „cadrele“, altadata, „hotaraste“! O proba, inca una, ca in Romania Justitia nu e legata la ochi pentru ca e impartiala, ci si pentru ca e oarba si, oarba fiind, poate fi violata din orice pozitie de orice boschetar. Sau poate ca biata Justitie, oarba, legata la ochi, mai are si doua fete, de vreme ce poate fi si laie si balaie, cu aceeasi Constitutie si cu aceleasi legi! Dar sa nu fim rai. Poate ca hotararea Curtii Constitutionale n-are nimic politic. Poate ca e vorba de slabiciuni omenesti, romani suntem! Poate ca acesti sase nu sunt doar oameni ai locului care nu pot si nu-si pot refuza o pleasca, o favoare, atunci cand devine cazul! Poate ca toti cei sase corifei PSD au vrut sa-i faca o bucurie lui Ion Predescu, jurist suta la suta PSD, care si-a lasat urmele de limax iliescian pe multe din documentele Parlamentului. Si chiar pe limba romana. Ion Predescu este creatorul cuvantului „rasculativi“, rostit la tribuna Parlamentului pentru a califica trei intelectuali care doreau sa puna ceva ordine in CNSAS! Pentru a mai zburataci din dinozaurii epocii Iliescu si ai epocii Ceausescu, slujitori zelosi ai Justitiei comuniste, cea mai inaintata din lume, reforma propunea iesirea la pensie pentru limita de varsta, in conditiile legii, interzicand cumulul de functii, de demnitati, de pensii, lefuri grase si multe alte grozave avantaje. Ion Predescu e nascut in 2 octombrie 1927. Cand a fost numit, in 2004, la Curtea Constitutionala, avea 77 de primaveri!! Si a fost numit pe noua ani. Daca va fi sanatos, si va fi, alcoolul conserva, prietenul Petre Ninosu stie de ce, Ion Predescu va ramane in functie pana in 2013. Si va veghea la respectarea Constitutiei la fel de verde, de lucid, de apolitic si de independent ca acum un secol. Clar, nu se putea renunta la serviciile unui jurist eminent, constitutionalist la fel de eminent ca Ion Predescu, pe deasupra creator al revolutionarului cuvand „rasculativ“! Pentru servicile aduse patriei, PSD-ului, lui Ion Iliescu personal, Ion Predescu merita sa prospere si el ca tot romanul, pana la cele mai adanci batraneti, cu o lefusoara, basca pensia, care nu se pune, ca e de la stat! Facandu-i parte lui Ion Predescu, cei sase si-au facut si lor parte. Lor si familiilor lor. Pentru ca, in Justitia romaneasca, probabil cea mai de cumetrie din lume, multi impartitori de dreptate au neveste, copii, nepoti, cuscri, fini, nasi. Toti plescari si toti isi „aduc aportul“ la bunul mers al justitiei. Constitutia noastra ocroteste familia! Si, fireste, si „fagmilia“ care i-a numit acolo, facand din Curtea Constitutionala curtea din dos a PSD-ului, numai buna de parcat dinozaurii apolitici, independenti, fideli si si zelosi....

No comment!

Decizia CC, reactii

Va mai amintiti ca un grup de judecatori au depus o cerere de interventie la CC.
Iata mai joc un comunicat din partea lor.


La data de 5 iulie 2005 am formulat cerere de interventie in interes propriu, cerere intemeiata pe dispozitiile art. 14 din Legea nr. 47/1992 de organizare si functionare a Curtii Constitutionale si art. 49 si urm. din Codul de procedura civila, prin care ne justificam atat posibilitatea de a interveni in procesul aflat pe rolul Curtii Constitutionale privind sesizarea de neconstitutionalitate a legilor formulatã de Inalta Curte de Casatie si Justitie, cat si inconsistenta argumentelor inserate de Inalta Curte in sesizare.
Precizam ca cererea noastra de interventie a fost insotita de un memoriu semnat de 129 de judecatori de la instante din tara de toate gradele, prin care s-a afirmat necesitatea continuãrii reformei justitiei si lipsa de reprezentativitate a Inaltei Curti de Casatie si Justitie în actiunea sa de sesizare a Curtii Constitutionale cu presupuse aspecte contravenind Constitutiei din România, ce ar fi cuprinse în pachetul de legi promovat de Guvern prin asumarea rãspunderii - prin faptul ca inainte de sesizarea Curtii Constitutionale, Inalta Curte nu a consultat intregul corp al magistratilor. Am arãtat atunci, arãtãm si acum, cã reforma realã a justitiei nu se poate face în afara principiilor si valorilor morale. Pentru cresterea competentei în sistem, a încrederii populatiei în justitie si a apãrãrii cu adevãrat a independentei acesteia sunt necesare mãsuri reale, cum ar fi ocuparea funcþiilor de conducere din instante si parchete pe criterii obiective, permanetizarea activitãþii Consiliului Superior al Magistraturii, renuntarea la privilegiile magistratilor în raport cu ceilalti cetãteni.
În mod surprinzãtor, cererea noastrã a fost ignoratã de Curtea Constitutionalã. Aceasta, prin decizia din 6 iulie 2005, nu se pronuntã in nici un fel asupra cererii noastre de interventie, mentionand doar in considerentele deciziei ca “Memoriile depuse la Curte de un grup de judecatori prin care se solicita respingerea obiectiilor formulate in legatura cu legea supusa controlului nu pot fi avute in vedere, deoarece autorii acestora nu se regasesc printre subiectele prevazute de art. 146 lit. a) din Constitutie”.
Cu privire la aceste aspecte tinem sa precizam urmatoarele:
În 1994, Romania a ratificat Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, afirmandu-si astfel, atasamentul la un set de valori si principii esential europene, angajandu-se, in acelasi timp, la respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale prevazute in Conventie.
Nesolutionarea cererii noastre a incalcat, consideram noi, dreptul fundamental prevazut de art. 6 paragraful 1 din Conventie, sub aspectul accesului la justitie: ni s-a refuzat, nejustificat, solutionarea in mod echitabil a cererii formulate corect din punct de vedere procedural. Curtea ar fi trebuit sã pronunte o solutie, chiar daca era una de respingere (fie chiar si ca inadmisibila), mai ales ca, in opinia noastra, Curtea Constitutionala indeplineste conditita prevazuta de art. 6 paragraf 1, si anume cea de tribunal independent si impartial, atat prin modul de organizare si functionare, cat si prin procedura jurisdictionala la care face referire Legea nr. 47/1992.
Cum legea internã acordã Curtii Constituþionale puterea de a pronunta decizii fãrã posibilitatea de a le contesta si considerând cã ne-a fost incalcat dreptul la care am facut referire, intelegem sa sesizam Curtea Europeana a Drepturilor Omului, potrivit art. 34 din Conventie. Urmãrim astfel ca instanta de la Strasbourg sã solutioneze o problema juridicã ineditã în România, aceea cã nici un judecãtor nu este mai reprezentativ fatã de altul, cã fiecare judecãtor este component al puterii judecãtoresti, astfel cã fiecare în parte are dreptul sã fie consultat si sã îsi spunã pãrerea în chestiuni care intereseazã organizarea si functionarea justitiei".

12.07.2005

jud. Horatius Dumbravã, Curtea de Apel Tg.Mures – tel. 0740-960957

jud. Adrian Neacsu, Tribunalul Vrancea – tel. 0721-949875

Decizia Curtii Constitutionale, reactii-Interventia Ministrului-"Stirea zilei"-decizia CC

Cu mentiunea ca interventia de mai jos avut loc imediat dupa dezbaterea de 9 ore a judecatorilor constitutionali, cred ca nu este lipsit de interes sa o reproducem si aici (originalul se gaseste pe site-ul Ministerului Justitiei), intrucit ministrul justitiei pune un punct pe "i".

Transcrierea intervenţiei Ministrului Justiţiei, Monica Macovei, la emisiunea « Ştirea Zilei » de la Antena 3, pe tema deciziei Curţii Constituţionale


CONFERINŢE DE PRESĂ ŞI INTERVIURI

7 Iulie 2005
Transcrierea intervenţiei Ministrului Justiţiei, Monica Macovei, la emisiunea « Ştirea Zilei » de la Antena 3, pe tema deciziei Curţii Constituţionale

Redactor – A fost o zi grea pentru justiţia română. Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra sesizărilor referitoare la legile privind proprietatea şi reforma în justiţie pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în parlament. Invitat la „Ştirea zilei’’este Ministrul Justiţiei, Monica Macovei. A venit deja ştirea de la CC şi anume că aceasta a admis o parte din excepţiile ridicate de ÎCCJ, PSD şi PRM. Ce înseamnă acest lucru pentru dumneavoastra?

Monica Macovei – Pe scurt e un blocaj, este un stop. Un stop foarte mare pus pe reforma în domeniul proprietăţii şi justitiei. În acest moment întregul proiect de lege - justiţie şi proprietate - se reîntoarce în parlament, pentru ca parlamentul să pună în acord cu decizia CC acele articole declarate neconstiuţionale. Întoarcerea în Parlament se realizează prin convocarea unei sesiuni extraordinare care poate fi cerută de Preşedintele ţării. Convocarea o fac însa preşedinţii celor două camere, deci domnii Văcăroiu şi Năstase, adică aceia care au sesizat Curtea Constituţională, si care, nu ştiu cum se vor comporta, au tot interesul să amâne, să tragă de timp convocarea sesiunii extraordinare. În fine, nu ştiu, e doar o deducţie logică pentru că au vrut să amâne tot timpul intrarea în vigoare a acestui proiect de lege şi ca atare presupun că vor fi consecvenţi.

Deci - nu se promulgă nu se aplică. Acesta este răspunsul în mare. E un stop.

Redactor - E stop. Atât preşedintele Traian Băsescu cât şi alţi lideri politici spuneau zilele acestea că în cazul în care ne vom afla într-o situaţie, în care suntem deja începând din această seară, avem probleme serioase cu integrarea. Ce am mai putea face să recuperăm ce este pierdut prin acest stop despre care vorbeaţi?

Monica Macovei - In acest moment nu putem face altceva decât ce scrie in Constituţie că putem face. Sigur că o să luam o decizie. Eu v-am explicat ce se intâmplă cu acest proiect. N-ar fi rău de discutat în acest moment, decizia s-a luat, CC nu mai poate fi influenţată, şi compoziţia Curţii Constituţionale, care nu reprezintă puterea judecătorească.

Potrivit Constituţiei, puterea judecătorească este reprezentată de ICCJ şi instanţele judecătoreşti. Curtea Constituţională este un capitol distinct. Sunt mulţi foşti membri şi miniştri chiar PSD, cum sunt domnii Predescu, Ninosu şi alţii, şi sunt şi persoane care, poate s-au abţinut, eu nu ştiu cum s-a votat, majoritate, unanimitate, cine a votat pro, cine contra, dar cel puţin trei persoane ar fi trebuit să se abţină. Repet, nu ştiu dacă s-au abţinut, poate că da, dar ramâne să le menţionez pentru că se aflau în stare de incompatibilitate: domnul Acsinte Gaspar, judecător la CC, a cărui soţie judecătoare la ICCJ chiar a semnat sesizarea de neconstituţionalitate, cu alte cuvinte soţul a judecat cererea soţiei. Domnul Stănoiu, judecător la CC, soţia sa, senator PSD, doamna Rodica Stănoiu, n-a semnat sesizarea de neconstituţionalitate, dar a semnat moţiunea de cenzură a PSD împotriva legilor, în care se invocă şi neconstituţionalitatea.

Un alt exemplu este domnul Ninosu, care este fost Ministru al Justiţiei, a cărui soţie este, iarăşi, judecător la ÎCCJ, vedeţi câţi soţi şi soţii avem, care n-a semnat, dar care se află într-o situaţie personală în care îi convine legea de astăzi şi nu îi convine schimbarea, deci are un interes personal în a nu se schimba. E clar un conflict de interese şi o incompatibilitate şi sper spre onoarea lor că s-au abţinut.

Redactor - Când veţi putea afla?

Monica Macovei - Când o sa vedem cu toţii cum s-a votat. Cine a votat împotriva deciziei majorităţii, dacă nu cumva a fost unanimitate, face opinie divergentă şi atunci o să vedem. Am inţeles că se va motiva foarte repede şi atunci vom vedea, într-o zi, două.

Am ţinut să spun nişte fapte, adică cine este în CC, aici nu sunt comentarii, trebuie să ştim exact cine sunt aceşti judecători din CC.
PSD şi PRM încearcă acum să mute răspunderea şi să spună voi sunteti de vină, n-are nici o legătură clauza cu ce s-a întâmplat la CC. Poate n-are, dar e clar că un stop, o încetinire a reformei în justiţie clar se produce, adică tot pachetul se întoarce în Parlament, nu putem aplica aceste noi dispoziţii. Doi - iarăşi reproşul « De ce n-aţi aplicat legile pe care le-am făcut anul trecut şi le-aţi modificat? Le-am modificat pentru că în multe locuri erau proaste şi aplicarea lor nu ducea în nici un caz la reformarea justiţiei. E foarte simplu. Modul în care sunt conduse instanţele acum fără nici un fel de management, de altă natură, nu se poate face o reformă reală în managementul instanţelor. Şi alte chestiuni de acelaşi fel.

Modalitatea în care s-a prevăzut anul trecut spre neschimbare toţi şefii de instanţe, inclusiv procurorii generali.

Legea de anul trecut prevedea un sistem care practic să nu-ţi permită niciodată să-I schimbi, oricât de prost ar fi mers instituţiile. Era nevoie de aceste schimbări şi repet, aţi auzit şi de la comisarii europeni şi dinspre Comisie, şi de la şeful delegaţiei Comisiei Europene, Jonathan Scheele, acest pachet de legi, aceste schimbări au fost bine primite.

Deci mesajul care se incearcă a se spune, legile erau bune, trebuia să le aplicaţi, nu trebuia să le schimbaţi, e fals. Iata că împreună cu Comisia Europeană am produs aceste schimbări, Comisia le-a apreciat pozitiv, tocmai pentru a face o reformă reală. Nu inteleg de ce să pierdem vremea, să aplicăm măsuri din legea de astăzi care sunt proaste. Şi care n-or să mă ducă la reforma reală în scurt timp. De ce să pierd vremea asta? De 15 ani pierdem vremea cu măsuri aşa micuţe, încercăm, facem experimente. Când e ceva clar şi vizibil prost, schimbi imediat.
Curtea Constuţională nu a declarat neconstituţională numirea şi revocarea procurorilor generali, în schimb tot ce e legat de pensionare, care chiar nu are nici o legătură cu Constituţia, sunt interesele personale ale judecătorilor de la ÎCCJ, ale soţiilor lor, ale preşedintelui ÎCCJ şi care este în această situaţie de vârstă. Dl Popa, cel care a convocat ÎCCJ să sesizeze CC. În raportul de ţară pe 2004 al Comisiei Europene spune foarte clar - suntem surprinşi că e numit preşedinte al ÎCCJ un om care nu a fost judecător nici o zi în viaţa lui şi a fost consilierul preşedintelui Iliescu. Nu este un om care să aibă garanţiile de independenţă. Deci aici suntem cu faptele şi cu ÎCCJ.

Redactor - Ca să înţeleagă toată lumea, vă rog să explicaţi care-i problema, care-i fondul problemei în ce a hotărât CC.

Monica Macovei - Desigur că respectăm decizia CC, dar nimic nu mă impiedică să spun că nimic nu era neconstituţional. O primă problemă de care se ocupă CC la cererea ÎCCJ, unde 30 de persoane erau în această situaţie, apropo de pensie, este următoarea: astăzi judecătorii şi procurorii pot să stea peste vârsta legală de pensionare - 62 la bărbaţi până la vârsta de 68 de ani. Dar pot să stea condiţionat. Dacă preşedintele Curţii de Apel, sau de la ÎCCJ este de acord, deci şeful. Şi şeful dacă e de acord cere CSM aprobarea ca judecătorul X să stea până la 68 de ani. Deci în această perioadă de timp tu judecător X eşti la mâna şefului tău, care trebuie să ceară aprobarea asta pentru tine.

Redactor - Depinzi practic de voinţa sa..


Monica Macovei - Tu depinzi de el, tu eşti şantajabil, eşti influenţabil, eşti total în mâna lui, nu mai eşti independent şi inamovibil. Şi am eliminat această posibilitate.

Redactor - Erau multe cazuri ?

Monica Macovei - În jur de 100-120 în toată ţara şi 30 şi ceva la ÎCCJ. De asta ÎCCJ a reacţionat dintr-un interes personal, în frunte cu preşedintele ICCJ, care se află într-o astfel de situaţie. Abia acum am revenit la Constituţie care spune inamovibili şi imparţiali. Aceştia nu erau imparţiali când depindeau de şefi. Şeful oricând pe această durată de timp putea să ceară retragerea aprobării de a mai sta.

Redactor - Iar avantajul, ca să înţeleagă toată lumea, era că primea atât indemnizaţia …

Monica Macovei - Acesti oameni, intre 62-68, bărbaţii, stau numai cu aprobarea şi cu avizul şefilor

Redactor - Dar de ce ar dori să stea?

Monica Macovei - Stau pentru bani sau pentru că le place profesia, dar în aceasta perioadă sunt şantajabili. Este inacceptabil să nu poţi să fii liber să judeci imparţial când eşti la mâna şefului. Deci, orice astfel de obstacol trebuie eliminat şi l-am eliminat. Şi Constituţia spune că ei sunt inamovibili în conditiile legii. Adică cum prevede legea, şi noi am schimbat, în sensul că am eliminat această porţiune şantajabilă din cariera lor. Deci nu are nimic cu constituţionalitatea, dimpotrivă abia acum respectăm Constituţia.

Iarăşi, ceva hilar, dacă n-ar fi de plâns. Dupa ce se pensionează, potrivit legii de astăzi, puteau cumula pozitia de pensionar cu cea de judecător. Deci eşti judecător şi te pensionezi şi te reangajezi ca judecător, făcând cumul de pensie cu salariul. N-are nici o legatura cu Constituţia, dimpotriva Constituţia spune că suntem egali şi nu avem privilegii. Noi am spus în aceste modificări - după ce ieşi la pensie că judecător sau procuror poţi cumula, dar nu tot ca judecător sau procuror. Poti cumula cu orice altceva, avocat, consilier.. Dar ce rost are să ieşi la pensie ca să cumulezi cu judecător. De ce m-am pensionat? Pentru un singur motiv că vreau să iau bani de două ori, şi pensie şi ca salariu.

Redactor - Şi altceva ce ar mai fi?

Monica Macovei - CSM, care nu este acum un organ permanent, lucrează practic o zi pe săptămână în şedinţe şi care are foarte mulţi membri cu funcţii de conducere, şefi de instanţe şi parchete, si se află într-o situaţie de incompatibilitate. Şi am făcut organul permanent şi am spus - toţi care sunt acum, având mandate prin Constituţie 6 ani, în mod sigur pot rămâne, dar nu pot fi şi şefi. Nu poţi fi în două locuri în acelaşi timp - şef de instanţă sau parchet şi în CSM. Şi asta a fost declară neconstituţional, permanentizarea CSM.

Şi, în cele din urmă, dacă vă amintiţi discuţiile pe concursuri, pentru că am spus că vom organiza concursuri. Ocuparea posturilor de conducere să se facă prin concurs. Asta arată că nu e epurare politică, fiindcă nu-i numeşte ministrul, preşedintele, executivul. E concurs, cine câştigă concursul, iar concursul e organizat de CSM, nu de Ministerul Justiţiei. Am prevăzut la dispoziţii tranzitorii că cei care sunt astăzi pe funcţii de conducere, le încetează mandatele, apoi stau interimar până li se ocupă postul. Tocmai pentru că nu se poate scoate la concurs un post ocupat. Această prevedere, dispoziţie tranzitorie a fost declarată neconstituţională de Curtea Constituţională aşa încât concursul a rămas în text, dar mandatele nu încetează probabil că CC a avut în vedere împrejurarea în care concursul se va da numai când va expira mandatele celor care sunt acum în funcţie. Adică peste vreao 4-5 ani, din acest punct de vedere reforma, schimbarea managementului instanţelor şi parchetelor este practic foarte greu de făcut.

Redactor - Nu întâmplător am vrut să aprofundaţi această problemă, să ştie toată lumea despre ce este vorba.

Monica Macovei - Şi vreau să vă mai spun că CC în 2002-2003 are trei decizii cu privire la încetarea mandatelor Curţii de Conturi şi le-a declarat constituţionale. Deci mandatele care nu sunt prevăzute prin constituţie, cum sunt cele de conducere din justiţie, se pot schimba prin lege. Legea le-a făcut, legea le schimbă. Ce-i prevăzut în Constituţie, nu se poate schimba prin lege. Şi-am respectat acest lucru. Aşa cum în cazul Curţii de Conturi, mandatele erau prevăzute prin lege şi prin lege au fost schimbate şi a fost OK constituţional, acelaşi lucru l-am făcut şi noi. Prin lege erau prevăzute, prin lege le-am schimbat. De data asta văd că nu a mai fost OK, CC şi-a schimbat punctul de vedere.

Redactor - Cu ce adversar vă descurcaţi mai uşor, cu sistemul în sine sau cu presiunile care vin din zona politicului şi mass-media, de ce nu...?

Monica Macovei - Sistemul în sine reacţionează în funcţie de categoria respectivă. Şefii, sigur că nu doreau să se ducă la concurs. Ei au spus că este deja o prezumţie că sunt buni, sunt acolo şefi de ani de zile, de mulţi ani de zile. În schimb cei tineri şi nu numai doreau aceste modificări. Şi vă amintesc că au venit judecători şi au depus la CC o cerere de intervenţie, semnată de peste 100 de judecători, în care spuneau că ÎCCJ nu putea să sesizeze CC pentru nu-i reprezintă, a decis singură. Vreau să vă spun că sistemul este împărţit, dar e foarte clar împărţit. Cei care trebuie să se pensioneze, cei care vor să ia mai mulţi bani, să ia şi pensie şi salariu, aceştia se luptă. Şi foarte mulţi sunt la ÎCCJ. Şi neveste, şi bărbaţi şi împreună cu CC. Deci nu vorbim de interes public aici. După aceea, şefii - sigur că nu doreau să se ducă la concurs. Deci se bucură că-i aşa. Cei tineri doreau să se ducă la concurs, să ocupe posturi de şefi.

Redactor - Vorbeam despre tineret ...

Monica Macovei - Constat că vrem să ne întoarcem şi să angajăm pensionari …

Redactor - Nu sunteţi susţinută politic, aţi fost propusă de PD în această funcţie, dar nu sunteţi membră de partid. E un dezavantaj sau un avantaj faptul că veniţi din societatea civilă ?

Monica Macovei - Simplu şi clar am venit să fac reforma în justiţie. În nici un caz nu-l văd ca pe un dezavantaj. Simt că am susţinere din partea partidului care m-a propus, din partea premierului. Mă simt foarte bine, foarte confortabil.

Redactor - Nu vă simţiţi fără un spate asigurat ?

Monica Macovei - Şi preşedintele şi premierul de mai multe ori s-au exprimat (…)
În ultima lună am văzut la CSM cereri de pensionare. Dar asta numai pentru că ei credeau că intră în vigoare acest pachet şi credeau că se schimbă baza de calcul a pensiei. Pe scurt, voiau să iasă cu o pensie mai mare. Legea actuală prevede că pensia se calculează având în vedere salariul din ultima lună. Şi noi am pus ultimele 12 luni, am zis totuşi, trebuie puţină decenţă. De la 1 ianuarie, ÎCCJ beneficiază de sporul de 40 % pentru cauze de corupţie, care a început să fie dat procurorilor care lucrau în cazuri de corupţie şi pe care ÎCCJ a decis să şi-l ia şi ea, chiar dacă nu are cazuri de corupţie. Şi ca să aibă în calculul pensiei şi acest 40%, au fost supăraţi şi au făcut cerere să iasă la pensie, ca să beneficieze de pensie mai mare. De altfel, “morali” au fost şi cei de la CC, care au decis şi ei să aibă la salarii sporul de 40%, spor de cazuri de corupţie, fără să aibă nici o legătură cu cazuri de corupţie. Vedeţi că până la urmă că totul se reduce la cât e salariul de mare, cât e pensia de mare. Şi asta chiar nu are legătură cu Constituţia. Ce are CC sau ÎCCJ cu cazurile de corupţie? Nimic.

BIROUL DE PRESĂ

Decizia (majoritatii) Curtii Constitutionale-o evaluare critica-1

Cred ca nu are sens sa mai asteptam prin alte parti diverse comentarii pe marginea deciziei CC (vor apare negresit citeva comentarii ex cathedra,in paginile “piperate” ale revistelor noastre de drept,dar pina atunci oamenii nu trebuie sa orbecaie intre o admiratie fara margini, sau o ura la fel de fara margini fata de argumenetele celor din curte) si e mai bine sa dam drumul la ce am scris deja ( vezi disclaimer-ul de mai jos). Abia am vazut azi Monitorul in care apar si opiniile divergente ale Minoritatii Curtii, pe care nu am avut timp sa le integrez in comentariul meu (un blog ofera avantajul de a o putea face ulterior).

Dar ce putem spune pe scurt despre decizie?(nu vom spune nimic deocamdata din punctul de vedere al acestei distinctii)

1. La capitolul realizari, trecem faptul ca au fost in stare sa scrie in doar 3 zile ceva. De asemenea, ca ceva-ul are 74 pagini.

2. La capitolul nerealizari, marcam faptul ca mai mult de “jumate” (sa zicem peste 40 si ) reiau doar ce zic actorii (pesede,pereme,icejeje,guvernoiu), astfel ca, mai putin de 1/3 din decizie este de fapt dedicata argumentelor curtii propriu zise.
(interesant si comentariul lui Alex Boroda aici, din care citez:

In fine, as mai remarca modul in care a fost luata decizia:
respingerea majoritatii exceptiilor de neconstitutionalitate s-a decis cu unanimitate; in schimb, in cazul exceptiilor admise, s-a decis cu majoritate de voturi. Concluzia logica este ca hotarirea luata de CC nu s-a bazat pe o presupusa neconstitutionalitate evidenta oricarui profesionist, ci pe fortarea unei decizii prin vot majoritar, exact pe aspectele-cheie in care majoritatea CC avea un interes special.

Dar sa mergem mai departe.(mai jos ar fi disclaimer-ul despre care vorbeam)
Neavind nici " prea mult timp”, nici prea mult chef sa ma uit pe decizia cu pricina ma voi margini doar la comentariul de mai jos, introducind si comentariul prietenului meu Horatiu. Mai intii ce nu ne intereseaza (puteti sari complet peste partea de mai jos, pe care am redat-o doar pentru background si merge la punctul d) :

III. Cu privire la obiecţiile de neconstituţionalitate care vizează
reforma în domeniul justiţiei

Autorii sesizărilor, formulate de grupurile de deputaţi şi senatori, solicită constatarea neconstituţionalităţii în întregime a Titlurilor XV, XVI şi XVII referitoare la justiţie, respectiv, modificările şi completările făcute la Legea nr.317/2004 privind Consiliul
Superior al Magistraturii, Legea nr.304/004 privind organizarea judiciară şi
Legea nr.303/2004 privind statutul magistraţilor. Se consideră că, textele
evocate ca fiind neconstituţionale „sunt înlănţuite cu multe altele, astfel,
încât se impune constatarea neconstituţionalităţii întregului pachet privitor la
justiţie”.
Esenţa criticilor formulate la modificările şi completările aduse
celor trei legi se exprimă în următoarele fraze: „Prin întreaga concepţie a noii
reglementări se urmăreşte subordonarea politică a justiţiei, a instanţelor
judecătoreşti, a procuraturii, a actualului Consiliului Superior al
Magistraturii şi controlului acestora, răpind Consiliului Superior al
Magistraturii rolul de garant al independenţei justiţiei. De asemenea, se
doreşte desfiinţarea inamovibilităţii judecătorilor de la Înalta Curte de
Casaţie şi de la celelalte instanţe, a independenţei procurorilor, desfiinţarea
atribuţiei Consiliului Superior al Magistraturii de a decide asupra numirii şi
statutului judecătorilor şi procurorilor”.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în sesizarea adresată Curţii Constituţionale, critică dispoziţiile de la art.I pct.26, 27 şi 42, precum şi de la art.II alin.(1) şi (2) din titlul XV, referitoare la modificarea art.24 alin.(2) şi (4) şi art.39

[pag 54 decizie ]
alin.(6) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al
Magistraturii, precum şi la încetarea mandatului unor membri ai Consiliului
Superior al Magistraturii.
Prin aceeaşi sesizare se consideră ca fiind neconstituţionale modificările aduse la art.81 şi art.82 din Legea nr.303/2004 privind statutul magistraţilor, precum şi dispoziţiile art.IV alin.(1), (6) şi
(7) din Titlul XVII.
Curtea urmează să examineze criticile referitoare la
textele de lege modificate ori nou introduse, cu raportare la prevederile
constituţionale invocate, separat pe cele trei legi referitoare la domeniul
justiţiei.
Aşa cum se va arăta în continuare, Curtea Constituţională
constată că unele obiecţii de neconstituţionalitate şi anume cele limitativ
arătate în dispozitivul deciziei sunt întemeiate. Cu privire la toate celelalte
obiecţii de neconstituţionalitate, Curtea îşi însuşeşte punctul de vedere
comunicat de Guvernul României şi constată că acestea nu sunt întemeiate.
1.
Cu privire la Titlul XV pentru modificarea şi completarea Legii nr.317/2004
privind Consiliul Superior al Magistraturii
a) O primă critică de neconstituţionalitate susţine că noul alin.(6) al art.39 care prevede obligaţia Consiliului Superior al Magistraturii de a prezenta Parlamentului anual un raport asupra stării justiţiei şi asupra activităţii sale proprii, instituie
controlul parlamentar asupra justiţiei şi asupra organului ei suprem. Astfel,
acest text de lege încalcă prevederile constituţionale ale art.1 alin.(4)
privind separaţia puterilor în stat, art.124 şi art.126 referitoare la
independenţa justiţiei şi înfăptuirea acesteia numai prin instanţele
judecătoreşti.
Curtea constată, că această critică nu este întemeiată.
Textul de lege criticat prevede elaborarea unui raport privind starea justiţiei
şi a unui raport privind activitatea proprie a Consiliului Superior al
Magistraturii, care se prezintă Camerelor reunite ale Parlamentului şi se
publică în Monitorul Oficial al României.

[pag 55 decizie]
Curtea reţine că această dispoziţie legală dă expresie principiului
separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, consacrat de art.1 alin.(4) din
Constituţie care presupune colaborarea şi informarea reciprocă a puterilor
publice.
Este de observat că Parlamentului, în calitatea sa de organ
reprezentativ al poporului român, i se prezintă rapoarte şi din partea altor
autorităţi publice.
b) O altă critică susţine că noua reglementare
„restrânge rolul Consiliului Superior al Magistraturii la un organism cu rol
consultativ, la dispoziţia ministrului justiţiei şi, implicit, a Preşedintelui
României în funcţiune”, fapt demonstrat prin eliminarea din art.1 alin.(1) a
precizării calităţii Consiliului Superior al Magistraturii de „reprezentant al
autorităţii judecătoreşti”.
Prin eliminarea sintagmei „reprezentant al autorităţii judecătoreşti” nu s-a diminuat rolul Consiliului Superior al Magistraturii, dat fiind că legea atacată nu a suprimat nici una din atribuţiile prevăzute de Constituţie.
De altfel, este inexactă aserţiunea că rolul Consiliului Superior al Magistraturii este acela de reprezentant al autorităţii judecătoreşti. În realitate, autoritatea judecătorească este reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti, funcţia Consiliului de autoritate care garantează independenţa justiţiei, realizându-se prin atribuţiile acestuia privitoare la recrutarea, numirea,
promovarea şi pregătirea profesională a magistraţilor şi prin celelalte
atribuţii constituţionale.
c) Sunt evocate numeroase articole din dispoziţiile cărora autorii sesizării deduc diminuarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi creşterea atribuţiilor secţiilor în detrimentului plenului. Se critică şi abrogarea art.65, art.66 şi art.67 care conţineau dispoziţii tranzitorii.
Curtea constată că, textele de lege invocare nu reduc rolul şi atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii, majoritatea acestora referindu-se la componenţa consiliului şi la modul de alegere a membrilor săi, la măsuri de organizare şi funcţionare, la incompatibilităţi etc.

[Pag 56 decizie]
În sfârşit, Curtea constată că nu există nici o dispoziţie constituţională care să interzică abrogarea printr-o lege de modificare şi completare a prevederilor care la data adoptării actului normativ modificat au avut caracter tranzitoriu.

----Dar ce zice Curtea, in primul punct care ne intereseaza:

d) Art.I punctele 26 şi 27 din Titlul XV, prin care se modifică art.24 alin.(2)
din Legea nr.317/2004 şi, respectiv, se introduce la acelaşi articol alin.(4),
este criticat pentru că extinde interdicţia desfăşurării activităţii de judecător şi de procuror la toţi membrii Consiliului Superior al Magistraturii, iar nu numai la preşedintele şi vicepreşedintele acestuia, şi modifică durata
mandatului membrilor Consiliului. Se consideră că aceste noi reglementări încalcă principiile inamovibilităţii judecătorilor şi al stabilităţii în funcţie a procurorilor, prevederile art.133 alin.(4) din Constituţie privind durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi principiul neretroactivităţii legii, consacrat de art.15 alin.(2) din Constituţie.

Comentariu: Probabil ca nu este rau sa reamintim punctul de vedere al Guvernului:

Este lipsită de suport şi afirmaţia potrivit căreia modificarea adusă Legii nr. 317/2004 ar contraveni prevederilor art. 133 alin. (4) din Constituţie afectând retroactiv durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii aleşi în 2004.
Afirmaţia este inexactă deoarece mandatul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii
este, în continuare cel stabilit în art. 133 alin.(4) din Constituţie, modificarea adusă Legii nr. 317/2004 fiind în sensul textului constituţional.
Astfel, mandatul membrilor Consiliului rămâne cel de 6 ani, însă, ca urmare a permanentizării activităţii acestora – aspect pe care legea fundamentală nu îl interzice – modul de funcţionare a Consiliului devine unul incomparabil mai eficient.
Faptul că aceste reguli sunt diferite faţă de cele existente la începutul mandatului membrilor în funcţie ai Consiliului nu încalcă în nici un fel normele constituţionale, care,
aşa cum am mai arătat, lasă pe seama legii speciale organizarea şi funcţionarea acestuia.
Fiind vorba de o lege specială, nimic nu împiedică legiuitorul ca, în cazul în care consideră necesară o reaşezare a regulilor de organizare şi funcţionare a unui organism,
să intervină legislativ, fără ca această intervenţie să fie considerată retroactivă.

Revenim la ce zice curtea.

Curtea constată că această critică este întemeiată. Dispoziţiile art.24 alin.(2)
şi alin.(4) din Legea nr.317/2004, în redactarea dată prin art.I al Titlului XV
din legea analizată, au următorul cuprins:
„Art. 24 alin. (2): În perioada mandatului, judecătorii şi procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii nu pot desfăşura activitatea de judecător sau procuror. La încetarea mandatului, membrii Consiliului Superior al Magistraturii revin în funcţia de judecător sau procuror deţinută anterior alegerii.”
„Art. 24
alin. (4): Funcţiile de conducere deţinute de judecătorii sau procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii încetează de drept la data publicării hotărârii Senatului în Monitorul Oficial, Partea I”.

Comentariu: Probabil ca nu este irelevant sa reamintim a doua oara si obiectiunea guvernului in acest context:

Astfel, mandatul membrilor Consiliului rămâne cel de 6 ani, însă, ca urmare a permanentizării activităţii acestora – aspect pe care legea fundamentală nu îl interzice – modul de funcţionare a Consiliului devine unul incomparabil mai eficient.
Faptul că acestr reguli sunt diferite faţă de cele existente la începutul mandatului membrilor în funcţie ai Consiliului nu încalcă în nici un fel normele constituţionale, care, aşa cum am mai arătat, lasă pe seama legii speciale organizarea şi funcţionarea
acestuia.
Fiind vorba de o lege specială, nimic nu împiedică legiuitorul ca, în cazul în care consideră necesară o reaşezare a regulilor de organizare şi funcţionare a unui organism, să intervină legislativ, fără ca această intervenţie să fie considerată retroactivă.

Comentariu: Raspunde Curtea la cele de mai sus("ratiunea" eficientei, de exemplu, introdusa de guvern. Sau faptul ca e vorba de o lege speciala) ? Indirect , cel mult(la argumentul referitor ca e permis guvernului sa faca modificari,Constitutia lasind aceste modificari la indemina legii speciale) atunci cind spune:

Alin. (2) al art.24 din lege încalcă dispoziţia explicită şi imperativă cuprinsă
în art. 133 alin. (2) lit. (a) din Constituţia României, potrivit căruia 9 dintre membrii Consiliului sunt judecători, iar 5 sunt procurori, adică magistraţi care desfăşoară activitatea specifică acestor funcţii.

Va reamintesc, din nou,e esential ca sa intelegeti argumentul de mai sus:

Dat fiind faptul ca guvenul a spus:

Faptul că aceste reguli sunt diferite faţă de cele existente la începutul
mandatului membrilor în funcţie ai Consiliului nu încalcă în nici un fel normele constituţionale, care, aşa cum am mai arătat, lasă pe seama legii speciale organizarea şi funcţionarea acestuia”

doar un argument bazat pe Constitutie ar fi un argument suficient de puternic pentru a inlatura argumentul guvernului.

Dar haideti sa vedem ce spune Constitutia, in textul citat de curte:

Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:
a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat; aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori; prima secţie este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori

Comentariu 1: E ceva acolo(ma refer la text) despre magistratii care sa fie efectiv magistrati?

Comentariu: Daca dispozitia de mai sus e (atit)“explicitã (cit) si imperativã” (cum zice curtea),unde Dumnezeu scrie in textul Constitutional de mai sus despre “magistrati care desfãsoarã activitatea specificã acestor functii”, despre care vorbeste Curtea?

De altfel Curtea pare sa “simta” ca a adaugat ceva(si chiar trebuie sa adauge, pentru ca neputind face direct un argument de text,va incerca sa faca unul rational, de interpretare) atunci cind vine cu inca un argument, in speta “ratiunea” pentru care Legiuitorul a pus “interpretarea” asa cum este ea vazuta de curte in textul constitutional.

Zice curtea:

“Raţiunea normei constituţionale este aceea de compunere a acestei autorităţi judecătoreşti care este Consiliul Superior al Magistraturii
chiar din magistraţi care îşi desfăşoară activitatea în autorităţile judiciare, adică în instanţele judecătoreşti şi în parchete şi care, în virtutea acestei poziţii, cunosc din interiorul sistemului problemele justiţiei şi au legitimitatea de a asigura îndeplinirea de către Consiliul Superior al Magistraturii a rolului său – prevăzut în art.133 alin. (1) din Constituţie – de garant al independenţei justiţiei.

Comentariu: Hm, Stim si noi care va fi fost ratiunea, din moment ce curtea nu ne spune deloc in baza caror documente (travaux preparatoires la care membrii curtii au participat in calitate de deputati sau senatori apartinind partidului, ministri secretari de stat, sau cine stie ce alte demnitati), sau carui mijloc obiectiv de alegere(oricarui) a ajuns la concluzia ca ratiunea pe care ne-o evoca este :
a. singura ratiune posibila(a legii)?
Sau, daca nu e singura, si sint mai multe, de ce aceasta trebuie acceptata iar restul respinse?

De altfel, eu am impresia ca paragraful 2 se refera mai mult(sau poate fi vazut la fel de bine drept) la metoda prin care se “aleg” personajele care alcatuiesc CSM-ul decit la conditii pe care trebuie sa le indeplineasca permanent acestia.
Daca ar fi altfel, atunci ar trebui(prin reductio ad absurdum si ), dupa logica Curtii si “spusele Constitutiei”, ca din moment ce :

A) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani (4)

si

B) din CSM fac parte c) ministrul
justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Ca ministrul sa nu isi piarda, de exemplu, calitatea de membru odata cu incetarea calitatii de ministru, ci sa il continue (CC-istii majoritari vor spune nu, e vorba doar de judecatori aici, fara sa imi dea o rationala, unica posibila, sau de ce rationala lor e singura valida. Sau vor spune ca vezi, pina si la ministru se aplica regula ca trebuie sa exercite functiunea, desi ei imi vorbeau despre ceva care s-ar aplica doar despre magistrati,iar eu am mutat oricum discutia pe efecte...mai putem aduce argumente/contrargumente, dar deocamdata nu vreau sa complic prea mult explicatiile)

---din moment ce mandatul este pe 6 ani, nu ? La fel preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general sau Reprezentantii societatii civile (by the way, cum determinam regula aici ? Daca unul devine membru al CSM, in urma “alegerii” de catre Senat, dar societatea civila “zice” ca nu mai e reprezentativ, dupa logica de mai sus a curtii in cazul judecatorilor, omul nu mai ar trebui sa faca parte din CSM,nu? Sau la astia se aplica alta regula, din moment ce ei nu vin decit in "plen"? ). In fine, conform aceleiasi Constitutii, oamenii astia (minstrul, procurou, reprezentantii societatii civile, de ce fac parte oricum la CSM, daca doar magistratii/presedintii in exercitiu pot fi "garantii"?)

Zice Curtea in Continuare:

Or, judecătorul care nu îndeplineşte activitatea de judecător pierde în fapt această calitate, la fel, procurorul, iar Consiliul Superior al Magistraturii, compus din aceşti membri care sunt magistraţi doar formal şi din ceilalţi membri prevăzuţi în art. 133 alin. (2) lit. (b) din Constituţie, care nu au calitatea
de magistraţi, încetează de a mai fi exponentul puterii judecătoreşti, devenind un organ de natură administrativă.

Bun, garantul sau exponentul? Parca in Constitutie e garantul. Acuma devine exponentul? Poate fi “garant” doar “exponentul”? Daca nu e exponentul,nu e garantul?Sau cum? Parca in dreptul muncii poti fi detasat pe undeva, fara sa pierzi "calitatea",desi nu mai ajungi sa o exerciti efectiv. Curtea nu ne spune nimic despre aceasta (pe care am impresia ca a gindit-o guvernoiu)situatiune, de ce nu ar trebui sa se aplice aici.( Pentru un argument mai extins, vezi comentariul lui Horatiu, de mai jos).
De asemenea nu ne spune de (exemplu, de) ce judecatorul care nu indeplineste o perioada "exercitiul" calitatii de jude, pierde automat calitatea respectiva, sau cum si de ce, si in baza carei teorii, un jude care nu exercita nu e exponentul, si de ce un jude care exercita e exponentul (inteleg ca presedintele TMB, Huza, de exemplu, este exponentultuturor judecatorilor, pentru ca "exercita”,si inceteaza brusc a mai fi exponentu cind nu maiexercita; …..ce dezamagire ar fi pentru cei care se identifica ca judecator cu presedintele TMB, daca acesta nu ar mai “exercita” cit e in CSM functia de presedinte?/judecator)

Dar zice curtea, mai departe:

În ce priveşte alin. (4) al art. 24, acesta încalcă, de asemenea, norma constituţională menţionată care nu conţine restricţii cu privire la alegerea în Consiliul Superior al Magistraturii a unor magistraţi care îndeplinesc funcţii de conducere în instanţele judecătoreşti sau în parchete. Dacă însăşi Constituţia nu face nici o distincţie în privinţa funcţiilor pe care le îndeplinesc judecătorii şi procurorii membri ai Consiliului Superior al
Magistraturii, nici legiuitorul nu este îndreptăţit să o facă.

Hm, subtire, spun mai jos de ce(argumentul bazat exclusiv peConstitutie).

Mai zice Curtea in Continuare:

Dar Legea fundamentală a consacrat admisibilitatea cuprinderii în componenţa
Consiliului Superior al Magistraturii şi a unor judecători şi procurori care îndeplinesc funcţii de conducere, ceea ce rezultă explicit din art. 133 alin. (2) lit. (c) din Constituţie, în conformitate cu care, din Consiliu fac parte preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al parchetului de pe lângă această instanţă.

Comentariu: Aici se poate sustine la fel de bine, sau chiar mai bine, exact parerea contrara, ca atunci cind legea a inteles ca din CSM pot face parte sefi, atunci a facut-o explicit, sau, in alte cuvinte, ca exceptia, atunci cind e permisa de legiuitor, este prevazuta explicit de acesta .

In, fine, mai zice Curtea:

Totodată, încetarea funcţiilor de conducere deţinute de judecătorii aleşi în Consiliul Superior al Magistraturii contravine şi principiului inamovibilităţii, consacrat prin art. 125 alin. (1) din Constituţie, în conformitate cu care judecătorilor nu li se poate modifica, fără consimţământul lor, statutul în timpul exercitării funcţiei.


Chestiunea cu incetarea inamovibilitatii (modul gresit in care majoritatea a definit inamovibilitatea, intelegind-o drept “inamovibilitatea” functiei de conducere/atribut al acesteia) este (si va fi) una dintre cele mai criticate, asa ca eu comentez deocamdara punctual acesta asa: ?????


Iata mai jos si comentariul(mult mai complet) al lui Horatiu(usor editat):
Pe fondul “cestiunii”:
1. Neconstitutionalitatile “constatate” de curte ce au in vedere CSM-ul ( e vorba de punctul III.1.lit.d) din decizia CC, pp. 56-58) sunt legate de faptul a) ca prin noul art. 24 din L. 317/2004 se interzice ca pe durata mandatului in CSM, membrii alesi, altii decat pres. si vicepres. CSM-ului, sa-si indeplineasca activitatea de judecator si procuror; b) ca functiile de conducere pentru membrii alesi sunt incompatibile cu cele de sefi sau de parchete (prin asta, in viziunea CC, aducandu-se atingere inamovabilitatii); c) ca prin prevederea de mai sus se aduce atingere mandatului constitutional de 6 ani a membrilor alesi in CSM, aceasta fiind si o atingere a inamovabilitatii prin faptul ca sefii de instanta si de parchet nu pot fi in acelasi timp si membri CSM, ei trebuind sa opteze pentru una din functii.

Opinie : 1)a) CC face o grava confuzie intre statutul judecatorilor si procurorilor (interdectiile pe care acestia le au, drepturile si obligatiile prevzute in L. 3003/2004) si activitatea lor. Nu, membrii alesi nu au cum sa-si piarda statutul de judecator si procuror, ci doar, datorita activitatii complexe ce o presupune caliatate de membru CSM, legiuitorul a considerat ca e mai bine ca acestia sa-si concentreze activitatea numai ca membri CSM, care este o autoritate judecatoreasca. Nu numai ca nu-si pierd calitatatea de judecator sau procuror, dar legiuitorul si in alte cazuri a prevazut o astfel de delimitare a notiunii de statut si de atributii. Astfel, art. 56 din L. 303/2004, atunci cand se refera la detasare, face o astfel de delimitare, ce nu a fost in nici un fel contestata ca fiind neconstitutionala (magistratii pot fi detasati nu numai la alte instante, ci si la alte autoritati publice, inclusive la CSM). Intr-o atare logica stramba (a CC) si art. 56 ar fi neconstitutional, ca si art. 59 din Legea nr. 317/2004 (ce se refera la alegerea secretarului general si a celui adjunct de la CSM dintre magistrati: cu alte cuvinte, ei nu-si pierd calitatea de magistrati, ci doar nu mai exercita efectiv atributiile ce tin de infaptuirea actului de justitie). Altfel, aplicind logica Curtii, ministrul sau oricine intereat, ar putea sa atace la CC toate actele de numire in astfel de functii emise de CSM!!!
In al doilea rand, inamovibilitatea nu poate apartine in nici un caz functiei de presedinte de instanta. E o mare prostie si gogomanie, ceea ce dovedeste ca membrii CC nu au vizitat prea mult legile organizarii. Art. 125 din Constitutie vorbeste la alin. 1 numai de judecatori, nu si de presedinti, judecatori care sunt inamovibili in conditiile legii. Ce inseamna asta? Constituantul lasa in grija legiuitorului definirea inamovibilitatii (“Judecatorii sunt inamovibili, in conditiile legii” – art. 125 alin. 1 din Constit.), iar art. 3 din Legea nr. 303/2004 se achita de aceasta sarcina, spunand, iarasi, ca judecatorii sunt inamovibili, nu vorbeste in nici un fel de presedinti sau alte functii de conducere. E adevarat ca alin. 3 din art. 3 circumscrie notiunea de inamovibilitate, vorbind despre mutarea doar cu acordul judecatorului prin delegare, detasare, transfer sau promovare, insa aici promovarea nu este identica cu faptul de a ocupa functia de sef, ci doar, textul de lege, prevede o garantie ca un judecator nu poate fi promovat fara acordul lui si, in acest fel, sa se faca un abuz in ce-l priveste. De altfel, o asemenea interpretare, cum ca inamovibilitatea se aplica doar judecatorilor nu si functiei de conducere pe care o ocupa raspunde principiilor moderne de organizare si functionare a sistemului de justitie: actul de justitie (adica judecata propriu-zisa pe care judecatorul o face potrivit dispozitiilor constitutionale si procedural penale ori civile) il efectueaza judecatorul, iar administrarea justitiei, ce este un auxiliar al actului de justitie (nu se identifica cu acesta) apartine mai multor actori: presedintelui de instanta, colegiilor de conducere ale instantelor, CSM-ului. Cu alte cuvinte, atunci cand judeca o cauza un magistrat judeca ca si presedinte de instanta sau ca si judecator? O astfel de interpretare ar fi absurda, si din pacate CC a marsat la aceasta idée, si ar duce chiar la posibilitatea existentei unor situatii abuzive: la deliberare pres.-ul sa aiba putere de persuasiune asupra colegului sau colegilor de complet, ca, de, el e presedinte. De altfel si Dan a constatat aceleasi aberatii in privinta definitiei sui-generis date de CC notiunii de inamovibilitate
1)b)cele spuse la 1)a) sunt identice si aici.
1)c) aceleasi argumente ca la 1)a).

2. In legatura cu Legea statutului magistratului, Legea nr. 303/2004, CC a dibuit urmatoarele neconst.: a) la pct. 3 lit. e din decizie se spune ca incetarea mandatelor de conducere de la instante si parchete sunt neconstit. pentru ca se incalca inamovibilitatea sefilor si ca, desi legiuitorul este liber sa redimensioneze mandatul sefilor, totusi pentru mandatele in curs legea nu poate retroactiva pentru ca altfel s-ar incalca un principiu constitutional (art. 15 alin. 2 din Constitutie); b) la pct. 3 lit. I se arata ca judecatorii si procurorii sunt pensionati potrivit dispozitiilor dreptului comun in materie, respective ale Legii nr. 19/2000, argumentandu-se ca pensionarea este un drept legal, nu o obligatie, astfel ca nu se poate impune o limita de catre legiuitor, ca se pot stabili limite de varsta rezonabile mai ales ca cvasimajoritatea legislatiilor tarilor au prevazute limite intre 68 si 70 de ani si ca se aduce o atingere inamovabilitatii magistratilor prin aceea ca sunt eliberati din functie chiar daca sunt capabili sa mai infaptuiasca acte de justitie; c) tot la aceeasi litera, i, se mai sustine ca dispozitiile relative la pensionare sunt neconst. in raport cu art. 155 alin. 5 din Constit., ce prevede ca judecatorii in functie ai ICCJ “isi continua activitatea pana la data expirarii mandatului pentru care au fost numiti”, or multi dintre judecatori sunt in exercitarea mandatului de 6 ani (la lit. I CC, ca sa dea “greutate” demersului sau, face referire la o serie de reglementari internationale, copiate, de fapt, din sesizarea ICCJ); c) si, in fine, la pct. 3 lit. j CC mai gaseste o neconstitutionalitate, dispozitia art. 81 alin. 8 din L. 303/2004 ce da posibilitatea cumulului dintre pensia de serviciu si veniturile realizate dintr-o alta activitate profesionala decat cea de judecator sau procuror, in sensul ca judecatorilor de la CC li s-a parut ca sintagma “alta decat cea de judecator sau procuror” este neconstit., argumentand ca se incalca principiul discriminarii, prev. de art. 16 alin. 2 din Constit. prin faptul ca jud. si proc. sunt discriminati fata de alti pensionari prn faptul ca ei nu pot cumula pensiile de serviciu cu veniturile realizate ca judecator ori procuror, aici argumentul incheindu-se ca in filmele americane din anii 50, adica lacrimogen, compatimitor etc.

Opinie : 2)a) Cele exprimate la 1)a) sunt valabile si aici. In plus mai trebuie spus ca neretroactivitatea legii civile nu poate fi invocata aici din cel putin doua motive: (i) durata mandatului de sef nu este prevazuta in Constitutie, ci in legea organica, ceea ce inseamna ca legea este cea care determina temporalitatea mandatului si (ii) pentru ca legea este cea care impune durata mandatului sefului inseamna ca efectele mandatului de sef sunt guvernate de legea noua. Toti autorii de drept general (chiar si dl. Popa, presedintele ICCJ vorbeste in acelasi sens – verificati in cursul lui de Teoria generala a dreptului, dar si de drept civil atunci cand vorbesc despre intinderea legii in timp fac deosebire intre nasterea raportului juridic, care fara indoiala ca este guvernat de legea in vigoare la care s-a nascut acest raport, si modalitatile acestui raport juridic si efectele lui, care sunt guvernate de legea in vigoare la data la care apar aceste modalitati sau se produc efectele – cum modalitatea temporala de exercitare a functiei de sef a fost schimbata de legiuitor, pentru ca sa nu uitam ca nu suntem in cadrul unui raport juridic de drept privat, ci in sfera unuia de drept public, caruia I se si recunoaste de CC aceasta posbilitate, adica legiuitoruliui, de redimensionare temporala a mandatelor de sefi, a se vedea la p. 65 din decizie; ori e foarte clar ca CC face o regretabila confuzie intre nasterea raportului juridic (adica momentul de la care incepe sa curga un mandate) si modalitatile si efectele acestuia (micsorarea sau marirea mandatului de sef).
2)b) Asa cum s-a spus mai sus, legiuitorul este cel care stabileste limita varstei de pensionare, faptul ca un jud. sau proc. are un drept la pensionare nu are nimic de a face cu LIMITA LEGALA de pensionare, ce este atributul exclusiv al legiuitorului. In logica CC proc. si jud. s-ar putea pensiona cand ar dori ei, ceea ce chiar ar fi distractive.
Asa cum a remarcat si Dan Stoica, de fapt decizia a fost scrisa pentru a-I impresiona pe cei de la ICCJ (marea majoritate trebuie sa se pensioneze), astfel ca nu pot intelege nici in ruptul capului cum de se face referire la cvasimajoritatea tarilor ce au prevazut limite de pensionare de 68-70 ani: care sunt aceste tari?, sa le stim si noi ce naiba, si care este argumentul ce ne impune noua sa tinem cu aceste tari? In ce priveste atingerea adusa inamovabilitatii, argumentul consitutionalitatii textului vizat de CC nu este decat acelasi, si anume ca judecatorii sunt inamovibili in conditiile legii (art. 125 alin. 1 din Const.), legiuitorul fiind cel care stabileste, astfel, conditiile de pensionare. In ce priveste argumentul CC, iarasi dincolo de orice logica juridica, cum este posibil ca magistrati capabili inca sa infaptuiasca actul de justitie sunt eliberati din functie, nu cred ca mai necesita comentarii.
3)b) Cat de dreapta e viata, nu-I asa? Va mai aminiti desantul pe care l-a facut fostul ministru Cristian Diaconescu la adresa fostului presedinte Paul Florea, primul spunand nervos, in CSM, ca dl. Paul Florea trebuie sa demisioneze pentru ca implinit varsta de pensionare, iar acesta din urma aducea ca argument art. 155 alin. 5 din Constit. Se mai poate spune ceva? Cat de ticalosit poate fi sistemul (si ma refer la cei care conduc azi ICCJ si care au pus umarul din plin la debarcarea lui Paul Florea din functie) atunci cand cei care sunt acum in pericol si care se prevalau mai acum un an de necesitatea pensionarii celor care au ajuns la aceasta varsta acum folosesc argumentul intors pe dos in favoarea lor. Sincer, mi-e si scarba sa aduca argumente logice in favoarea textului noii legi.
3)c) Pai dimpotriva, textul art. 81 alin. 8 din Legea nr. 303/2004 repara discriminarea, nu aduce discriminari. Nu pot sa-mi inchipui in ruptul capului cum ar fi discriminat un pensionabil judecator ori procuror prin faptul ca nu ar putea cumula pensia de serviciu cu venituri realizate din activitatea de jud. Si proc. pe care o indeplineste dup ce a iesit la pensie in raport cu un sculer matriter care, iesit la pensie, ar cumula veniturile cu pensia de serviciu? Nu mai degraba ar fi o discriminare daca ar ramane textul vechi pentru avocati, consilieri juridici etc. care nu pot cumula pensia de serviciu (ca urmare a acitvitatii lor profesionale) prin faptul ca nu ar putea accede la functiile de jud. si proc. pentru ca nu ar intruni celelalte conditii?
Cum ati solutionat discriminarea, stimati domni jud. de la CC, invocate de colegii din magistratura, prin mentionarea acelui spor de 40%? Ati respins-o, stiti bine, desi acolo chiar era o discriminare. Dar atunci cand sunt in joc interesele rudelor si prietenilor dvs. nu ezitati nici un moment de a constata, vai Doamne!, discriminarea. Curata justitie!!!

Decizia Curtii Constitutionale-avem mai jos toate documentele din aceasta speta

Curtea Constitutionala a publicat simbata(vineri seara?) decizia (opinia majoritara), astfel ca documentele noastre arata asa:

Inalta Curte de Casatie si Justitie
Grupurile Parlamentare PSD si PSM
Grupul Parlamentar PSD

Raspunsul Guvernului

Amicus Curiae -(neluat in considerare)

DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE (pdf)


Nu voi incepe deocamdata comentariul meu la decizie, dar, pentru cei care vor o trecere in revista succinta si bine facuta a celor discutate in documentele de mai sus, probabil ca articolul din Cotidianul, aici este asa ceva (Cotidianul are si un forum interesant,in care se discuta aceasta decizie, aici ).

Conform stirii din Adevarul, de aici, decizia publicata pe site-ul curtii, la care fac trimitere in linkul meu, este opinia majoritatii, pentru ca avem si o "decizie"a minoritatii, judecatorii Aspazia Cojocaru, Gabor Kozsokar si Constantin Doldur "votand pentru reforma Justitiei", cum zice Adevarul.

Deci aruncati un ochi pe "docomente", si spuneti ce credeti.

Cum vi se pare decizia majoritatii?

Dincolo de orice critica? (daca da, de ce)
Criticabila? (daca da, de ce?)