Un judecator demn

In aceste zile de turbulenta "nationale",in care,asa cum ne-am obisnuit de obicei, un timpit mai mare decit altul se lafaie pe ecranul tembelizoarelor si ne macina nervii si capacitatea de intelegere prin argumente unul mai irational ca altul, in zilele astea cind e atit de clara disparitia oricarei urme de virtute ori referinta la vreo virtute in ceea ce a devenit un spatiu toxic public, marile gesturi,marile dovezi de virtute, se desfasoara departe de ochii tuturor.

Un astfel de gest este demisia colegului judecator Florin Nita,de la Tribunalul Braila, care refuza sa mai participe in mascarada ce a devenit(sau a fost mai dintotdeauna)statul roman.


Florin Nita nu are "deloc acea situatia materiala de invidiat", de care ne-au saturat latraii fara minte din mass media, nu si-a "aranjat deloc" ploile cum face tot romanul inainte de a urla din toti bojocii ca e victima, nu e duplicitar. Nici nu refuza sa plece,cum fac politicienii, cind vede ca nu isi poate indeplini(desi nici macar din vina lui ci la modul substantial din a altora) un juramant fata de poporul roman pe care l-a depus, si pe care il pune mai presus de tot ce i se poate intimpla lui. Se arunca cu capul inainte,intr-un viitor total nesigur,doar pentru i-a ajuns la os duplicitatea "invatatorilor neamului", si pune demnitatea mai presus decit orice alta asa zisa "valoare" pe care precum orbii,am ajuns sa o adulam. Si din acest punct de vedere e total nereprezentativ pentru ceea ce este societatea romaneasca a zilelor noastre.

Dar din punct de vedere profund uman,e total reprezentativ(si ca el mai sint cel putin 1000 de judecatori,desi ca in vremurile lui Hitler, doar unul are nebunia si curajul de a fi consecvent cu valorile sale si a-si da demisia, din dezgust fata de ce se intimpla), este speranta noastra de mai bine, speranta noastra de a iesi cindva si cumva din mlastina in care ne-am scufundat,care e in primul rind morala, si doar in ultimul rind economica.

E speranta pe care daca am fi lucizi,am fi ultimul lucru pe care am dori sa il pierdem. Si totusi il pierdem pe Florin,si il pierdem in tacere, fara proteste,fara a incerca sa intelegem drama si dilema lui,fara sa ii intelegem taria,fara nimic. Il pierdem pe el,cum probabil vom mai pierde in curind si pe altii,nu musai prin asemenea gesturi, cind de fapt ar trebui sa ii pastram.

Daca as fi presedintele tuturor "romanilor", cu siguranta i-as refuza validarea demisei,si l-as mentine fortat la "glie",adica la instanta. Nu insa mai inainte de a-l asculta cu mare atentie si vedea ce are de spus,pentru ca poate are foarte multe de spus.

Dar nu sint presedintele Romaniei,nu? Si nici noi nu mai credem,imbatati de televizor si lucruri neimportante ca virtute totusi mai exista,chiar si atunci cind o vedem linga noi,nu?

In ceea ce ma priveste,sint onorat de a fi contemporan cu Florin Nita,chiar daca nu il cunosc personal. Si poate ca si voi ar trebui.