Vesti mai putin bune

pentru romanii interesati sa plece in "darlingul"emigratiei Romanesti, Canda; cica americanii, in special cei din statele "albastre", au inceput sa cocheteze si ei cu idea respectiva. Mai multe aici si aici

CEDO update

De urmarit saptamina viitoare (Marti, 9 Noiembrie) decizia in cazul

Croitoru v. Romania (no. 54400/00), o alta decizie in cazurile romanesti legate de (ne)restituirea pamintului. Ca de obicei, mai jos comentariul grefei:

The applicant, Viorel Croitoru, is a Romanian national, born in 1929 and living in Bucharest.
He complains about the Romanian authorities’ failure to enforce two final judgments in his favour concerning the restitution of land. He relies on Article 6 § 1 (right to a fair trial) and Article 1 of Protocol No. 1 (protection of property)

De asemenea Grefa a anuntat pe scurt (stirea apare si pe site-ul lui Andrei, Stiri Juridice)publicarea deciziilor (textul integral este disponibil in franceza)in cazurile pe care le-am anuntat cu ceva timp in urma:

Chivorchian v. Romania (no. 42513/98)
Ionescu v. Romania (no. 38608/97)

Violations of Article 6 § 1
Violations of Article 1 of Protocol No. 1
Maria Arsaluis Chivorchian is a Romanian national who was born in 1979 and lives in Bucharest. In her capacity as an heiress, she brought an action for the return of a piece of agricultural land which the State had expropriated without paying compensation and of another piece of land of which the State had taken possession. The properties were returned to her on 30 November 1999 and 2 April 2003.
Paul Ionescu, is a Romanian national who was born in 1934 and lives in Craiova (Romania). In his capacity as an heir, he brought an action for the return of a house and adjoining land in Bucharest.
In both cases, the applicants brought proceedings in the domestic courts for the return of their properties. Their claims were upheld by court decisions which became final and unappealable. However, these were set aside following an application by Principal State Counsel for Romania.
The applicants complained under Article 6 § 1 of the Convention (right to a fair trial), of the Supreme Court of Justice’s refusal to recognise that the domestic courts had jurisdiction to hear applications for the return of land. They alleged that the procedure in the Supreme Court of Justice was unfair, while Mr Ionescu also alleged that the Supreme Court was not independent and impartial. They further complained under Article 1 of Protocol No. 1 (protection of property) of an infringement of their right to the peaceful enjoyment of their possessions.
The Court reiterated that, by setting aside a final judgment, the Supreme Court of Justice had violated the right to a fair hearing, in breach of Article 6 § 1. Similarly, the Supreme Court of Justice’s ruling that the courts had no jurisdiction to hear the applicants’ claims for the return of their properties was in itself contrary to the right of access to a court. Consequently, the Court held unanimously in both cases that there had been a violation of Article 6 § 1 on both counts. In the light of those findings, it considered it unnecessary to examine Mr Ionescu’s other complaints under Article 6 and declared Ms Chivorchian’s additional complaint inadmissible.
The Court further found that the applicants’ rights of property had been established by final, irreversible judgments and were accordingly irrevocable. The effect of the Supreme Court of Justice’s judgments had been to deprive them of their properties. The Court therefore considered that the applicants had borne, and Mr Ionescu continued to bear, an excessive and individual burden. Consequently, the Court held unanimously in both cases that there had been a violation of Article 1 of Protocol No. 1.
Under Article 41 (just satisfaction), the Court awarded Ms Chivorchian EUR 5,000 for pecuniary damage and EUR 1,000 for non-pecuniary damage. It considered that the question of the application of Article 41 was not ready for decision in Mr Ionescu’s case and reserved it. (The judgments are available only in French.)

Un alt caz interesant (Romania a "cochetat"mult timp cu aceiasi idee),fara legatura cu Romania, este

Tregubenko v. Ukraine (no. 61333/00)
Mai jos comunicatul:

Violations of Article 6 § 1
Violation of Article 1 of Protocol No. 1
The applicant, Leonid Tregubenko, is a Ukrainian national who was born in 1947 and lives in Toronto (Canada).
From 1988 the applicant ran a business in Yalta. In January 1991 he tried to exchange 230,000 Soviet roubles in 50 and 100 old rouble notes (which had ceased to be legal tender and had been replaced by new bank notes). Yalta Exchange Commission refused to exchange the full amount because of an alleged lack of proof as to the legality of the source of the applicant’s income, and limited the exchange to 2,462 roubles. The remaining sum was not compensated.
In May 1991 the State Security Service checked the legality of the applicant’s business and found no irregularities.
On 16 October 1991 Yalta City Court ordered Yalta City Council to exchange all the money deposited by the applicant. This judgment was upheld by the Civil Chamber of the Supreme Court of Ukraine and became final.
However, following supervisory review proceedings, the judgment was quashed by the Plenary of the Supreme Court on the ground that the dispute was outside the courts’ jurisdiction under the legislation in force in 1991.
The applicant alleged that he was denied access to a court and that the quashing of a final and binding court decision in his favour in supervisory review proceedings violated his rights under Article 6 § 1 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1.
The European Court of Human Rights observed that, at the material time, the Deputy Chairman of the Supreme Court of Ukraine had the power under Article 328 of the Code of Civil Procedure to lodge an application for the supervisory review of a final judgment. The exercise of that power was not subject to any time-limit, so that judgments were liable to challenge indefinitely. By allowing the application lodged under that power, the Supreme Court of Ukraine set at naught an entire judicial process which had ended in a final and binding judicial decision and which had also been partially executed. The Court considered that the use of the supervisory review procedure had infringed the principle of legal certainty and the applicant’s “right to a court”. The Court therefore held, unanimously, that there had been a violation of Article 6 § 1.
The Court further noted that the Plenary of the Supreme Court of Ukraine’s decision that it had no jurisdiction was itself contrary to the right of access to a tribunal. The Court therefore held, unanimously, that there had also been a violation of Article 6 § 1 on that account.
There being no public interest defence justifying the deprivation of the applicant’s property, the Court also held, unanimously, that there had been a violation of Article 1 of Protocol No 1.
The applicant was awarded EUR 53,657.81 for pecuniary damage and EUR 5,000 for non-pecuniary damage and EUR 1,000 for costs and expenses. (The judgment is available only in English.)

Sint interesante si cazurile poloneze legate de lungimea procedurii in Polonia (pare ca fiecare tara estica s-a "specializat" intr-o anumita incalcare, sau mai bine spus, ca avocatii fiecarei tari s-au specializat in cazuri de o anumita natura in fara curtii), si casca de cazuri turce,etc., dar poate voi avea timp sa discuta despre ele cu alta ocazie.

Iar invingatorul este....partea a doua

De fapt sint:
-"Idustria" "financiara" a Wall Street-ului(where firms-Banci, firme de investitie, fonduri mutuale si companii de asigurari- are salivating about the possibility that he will follow through on his pledge to allow private investment of Social Security, zice reporterul AP)
-companiile farmaceutice
-industria de aparare
-industria petrolului
-mogulii mass mediei
samd...

Iar invingatorul este.....

Too close to call, desi Bush conduce la nivelul votului popular , cu o margine mai confortabila decit Gore acum 4 ani.

Candidate Electoral StatesWon Vote % Votes
Bush 254 28 51% 58,162,305
Kerry 252 20 48% 54,623,559

Ramine de vazut ce sa va intimpla in Ohio(probabil nu mult,dar cine stie? precedentul a fost creat chiar de prezentul incumbent),unde democratii au nevoie disperata de victorie. Ce mi se pare ingrijorator insa nu este nici macar eventuala victorie a lui Bush, ci modul in care acum republicanii domina si senatul , dupa ce si-au asigurat o majoritate confortabila mai mult de 10 ani in Camera. Acestea, cuplate cu posibila victorie a lui Bush la prezidentiale,inseamna dominarea neta a politicii americane de catre partidul republican. Nu mai spun ce poate insemna aceasta. Prefer sa postez mai jos citeva speculatii privind eventualele dezvoltari internationale ca urmare a rezultatelor aici ,si aici, un eseu despre mintea conservatoare aici, despre delicatele optiuni electorale aici, despre ideologii, aici, despre economiile statelor americane in care se poarta(s-a purtat) batalia electorala aici, despre presa conservatoare,aici, despre "rezultatele" ultimilor 4 ani aici, (inca)citeva speculatii despre viitor aici

Legea si Pornografia in Romania - in drum spre UE ?!?

Rar mi-a fost dat sa vad o legea mai prost scris si mai inaplicabila ca si
chestiunile legate de Internet din legea privind prevenirea si combaterea pornografiei.

Desi au existat critici din partea mai multor asociatii, inclusiv Asociatia Nationala a ISP-istilor, formula finala continea niste aberatii din punct de vedere a aplicarii acesteia pe Internet, fiind practic inutila.
Asta pentru a nu mai vorbi de unii termeni folositi : taxa pe minut de utilizare a unui site., care sunt ridicoli.
Legea a creat mai mult confuzie printre cei care doreau sa deschida activitati de video-chat sau altele asemenea in Romania si care doreau sa o faca in deplina legalitate.

Mai mult Comisia prevazuta " a aviza " respectivele site-uri nu a existat niciodata si nici nu a existat vreo tentativa in acest sens.

Normele metodologice ce trebuiau sa explice cum si ce se maninca "taxa pe minut" nu au aparut in 30 de zile, cum scria in lege.
De fapt - Nu au aparut deloc.

La mai bine de un an de la intrarea in vigoare, apare pe firmamentul Parlamentului un nou proiect de lege de modificare a celei mai sus mentionate - PL 475/2004 - sustinut tot de Guvern.

Dar si noul proiect tot sub titulatura "Sa se modifice, dar sa nu se schimbe nimic !" a ramas...

Comisia ce trebuia sa avizeze " site-urile pornografice " a disparut.
A disparut si necesitatea unor norme metodologice - articolul respectiv fiind abrogat...

Nu se explica insa ce este taxa pe minut la un site, nu se explica cui se aplica legea ( site-urilor gazduite in Romania, facute de romani, etc ? ) , si nici nu se explica cum va obliga ANRC-ul TOTI ISP-istii din Romania sa blocheze un site sau altul.

Asadar - raminem cu un domeniu reglementat si ciudat si bizar - desi avem 2 legi in domeniu. O asteptam pe a treia !

Vezi forma finala a textului proiectului de lege 475/2004 adoptat de Parlament si trimisa spre promulgare presedintelui Romaniei.

Vezi si articolul - Pornografia adulta in Internet- Probleme juridice privind continuturile negative din Internet scris de Dr Horatiu Dan Dumitru

Vezi si o prezentare mai veche de-a mea, continind si acest subiect - Libertatea de exprimare pe Internet .

Despre Independenta Justitiei, azi cazul Ciubotaru in Romania Libera

Desi am oarecari dubii privind calitatea sau tonul tuturor articoleleor lui Silviu Alupei din Romania Libera, nu pot sa nu remarc (si sa salut) constanta cu care se ocupa de puterea judecatoreasca, intr-una dintre putinele rubrici din ziarele "specializate" intr-un asemenea domeniu.
Cum astazi dl. Alupei dezbate indirect situatia puterii judecatoresti prin profilul pe care il face unui judecator, mi-am permis sa citez astazi mai pe larg din articolul sau(am omis titlurile).

Testul "Mihai Ciubotaru" pentru independenta CSM
......
Un lot de magistrati, considerati incomozi, a fost pierdut pe drumul dintre Ministerul Justi-tiei si CSM, atunci cand, in perioada iunie-septembrie 2004, s-au facut propunerile pentru reinvestirea in functia de judecator la Curtea de Ca-satie. In fruntea acestui lot cu indezirabili sta ju-decatorul Mihai Ciubotaru, a carui propunere de reinvestire constituie un test european pentru independenta si obiectivitatea CSM.
Judecatorii Mihai Ciubotaru, Mircea Aron, Stefan Mateescu (doctor in drept) si Gabriel Ionescu, de pilda, nu au mai fost propusi reinvestirii dupa ce le-a expirat mandatul de sase ani la Curtea de Casatie. Colegiul de Conducere al Curtii de Casatie, in baza Legii nr. 303/2004 (statutul european al magistratului), i-a inclus pe cei patru indezirabili pe lista cu propunerile inaintate ieri la CSM. Inaltul for al magistraturii va decide, chiar saptamana aceasta, asupra mai multor candidaturi la reinvestire sau numire.
......
Ciubotaru si cu ceilalti trei judecatori (mentionati) patimesc acum deoarece au solutionat dosare de coruptie politico-judiciara, dosarele Revolutiei din 1989 sau dosarul "Miron Cozma".
.......
Coordonatele carierei profesionale, detinute de judecatorul Mihai Ciubotaru, sunt cele ale unui magistrat care a imbracat roba de "jude" timp de 45 de ani fara intrerupere. A obtinut, in activitate, calificativul anual "foarte bine", asa cum atesta diploma "Meritul judiciar Clasa I". La Curtea de Casatie (fosta CSJ, unde functioneaza din 1998) este considerat unul dintre cei mai buni penalisti. Curajul lui Ciubotaru a fost caracterizat drept unul "nebunesc", deoarece a acceptat sa solutioneze dosarul "Chitac-Stanculescu" sau dosarul "Miron Cozma".
.......

"As fi putut sa nu hotarasc ceea ce am hotarat? As fi putut sa nu-mi fac datoria de judecator? Numai un judecator poate sa raspunda exact la o asemenea intrebare. Iar judecatorii mei sunt acum membri CSM. Nu cer mila! Numai bunavointa cer: o ureche care sa ma asculte! Sa ma asculte si sa spuna: omul acesta nu are dreptate. Dar daca are, ce ne facem? (...).

......
Drama vietii profesionale a lui Ciubotaru este punctata de institutii si "personalitati politice"...

"Un senator (ales pe listele unui mare partid) a facut "presiuni afectuoase" asupra instantei, sesizate cu judecarea cererii de restituire a unei case nationalizate. Am denuntat demersul. Senatorul m-a amenintat cu represalii. Si s-a tinut de cuvant. Un alt senator - in prezent director al unui serviciu secret - a chemat in judecata un ziarist pentru calomnie prin presa. Fac parte din completul de judecata care condamna ziaristul. Separata de a celorlalti judecatori, opinia mea a displacut senatorului, care ma ameninta cu represalii. Se tine de cuvant: ma loveste prin intermediari ("gazetari" etc.) - colaboratori ai Securitatii. Ziaristul con-damnat s-a adresat CEDO, unde a avut castig de cauza. CEDO si-a insusit textual opinia mea. Senatorul perdant s-a facut foc si para. Si-a intensificat represaliile (incalificabile!). Ziaristul a decedat (de "inima rea") dupa atata umblat prin procese".

.....
Opinia separata a judecatorului Mihai Ciubotaru, consemnata in hotararea aberanta de condamnare penala a jurnalistului Ionel Dalban (1995), merita sa fie cunoscuta de opinia publica. Ca judecator penalist al Tribunalului Neamt, Mihai Ciubotaru s-a opus condamnarii ziaristului Ionel Dalban (din orasul Roman). In ziarul pe care il si conducea ca director, Dalban a dezvaluit fapte scandaloase din activitatea parlamentara a senatorului R.T. In 1999, prin hotararea "Dalban versus Romania", CEDO l-a achitat pe ziaristul decedat in 1996. CEDO a obligat statul roman sa-i plateasca vaduvei lui Dalban suma de 21.000 de euro.
In motivarea deciziei sale, la alineatul 21, CEDO preia textul magistratului Mihai Ciubotaru, dupa ce inventariaza ilegalitatile comise de senatorul nemtean R.T. si semnalate de ziaristul Dalban. CEDO a retinut urmatoarele (cu titlu de jurisprudenta europeana, utilizata astazi in toate procesele de calomnie de jurnalistii care apara un interes legitim in articolele lor):

"Dezvaluirea adevarului este o conditie sine qua non pentru inla-turarea neajunsurilor si apararea intereselor societatii. Aceste interese sunt prioritare fata de apararea - cu orice pret - a reputatiei noastre. Fiind constiinta activa a natiunii, jurnalistul are dreptul si obligatia sa puna sub semnul intrebarii institutii si pe cei care le conduc, verificand astfel daca munca acestora este corespunzatoare, daca acestia merita autoritatea cu care au fost investiti si daca merita sau nu prestigiul acelor functii. Nimeni nu este infailibil si nimeni nu poate pretinde ca este"....

Report on Competition Policy

Cu putina intirziere(nu-i bai, nu am auzit prea mult vorbindu-se in mediile romanesti despre aceasta)anuntam si noi disponibilitatea on line a celui de al 33-lea (The 2003) Report on Competition Policy . Mai multe despre politica anitrust a UE pe site-ul directoratului general care se ocupa de competitie, sau aici(pentru anglofobi).

Show me the money

Se vorbeste mult in (si dupa) raportul de tara despre independenta curtilor, despre necesitatea reorganizarii acestora, pentru a face mai bine fata cerintelor publicului despre compu-te-ri-zarea lor, blah,blah, blah.
Se vorbeste mai putin despre bani,mai precis despre citi bani ar avea nevoie curtile romane (saracele) ca sa functioneze corespunzator, si de unde s-ar putea lua acesti bani si aloca curtilor, pentru a functiona mai bine.
Prin urmare, ma gindesc ca nu ar fi prea rau, daca am incepe o discutie despre citi bani sint necesari prin alte parti pentru functionarea curtilor... Si, in ciuda atractiei pentru romani a modelelor francez,italian, grec sau sud-american(daca va fi fiind unul uniform acolo), m-am gindit ca nu ar fi rau daca ne-am uita putin pentru inceput la cit se aloca unor curti americane(in SUA esista 2 tipuri de curti: federale si statale). Pentru a simplifica discutia si cifrele, am considerat util sa iau Bucurestiul,mai precis populatia acestuia, ca etalon de comparatie(recunosc ca Bucurestiul nu este etalonul perfect pentru toate orasele in care exista curti in Romania, dar o astfel de comparatie este totusi mai buna decit nici o comparatie), si sa incerc mai apoi sa verific cifrele din orase cu o populatie corespunzatoare. In conformitate cu recensamintul american din 1990 (ultimul usor disponibil on line)urmatoarele orase au o populatie mai mult sau mai putin comparabila cu Bucurestiul:
Houston city, TX......... 1,630,553
Philadelphia city, PA.... 1,585,577
San Diego city, CA *..... 1,110,549
Detroit city, MI......... 1,027,974

Cum orasele de mai sus se afla in state diferite, aflate la un nivel diferit de dezvoltare economica, ne putem forma comparind cifrele lor o idee generala despre banii alocati curtilor in diverse state americane. Desigur, cititorul va fi rugat sa aiba in vedere si numarul de cazuri ce intra anual pe rolul curtilor respective(din pacate nu am suficient timp sa le furnizez acum). Cu mentiunea ca datele pe care am fost capabil sa le gasesc nu sint totdeuana cele mai recente, sa trecem la ce am gasit.

Date despre banii alocati in Philadelphia, aici (2001/02)si aici.

Date despre banii alocati in Detroit, aici si aici .

In sfirsit,un scurt comentariu despre bani alocati in San Diego, aici.

Cam atit deocamdata,am ramas dator cu Houston, dar voi reveni in viitor cu noi date si eventual un tabel comparativ.