Friday, November 26, 2004

Ofertele electorale ale partidelor

BBC-ul face o prezentare sintetica si interesanta a ofertelor diferitelor partide in alegerile de acest an. Cum nu reusesc sa fac legatura direct catre prezentarea BBC-ului, am transcris mai jos integral prezentarea lor, pentru ca dupa alegeri sa putem analiza modul de transpunere in realitate
de catre "cistigator"/cistigatori a celor promise in campania electorala.Iata mai jos despre ce este vorba

INVATAMINT:

Educaţia şi sistemul de învăţământ se regăsesc fără excepţie în toate programele electorale prezentate de principalele formaţiuni politice în campania electorală. Toate propunerile vorbesc de rolul învăţământului în dezvoltarea economică, despre şcoli bine dotate indiferent dacă se află în oraşe sau în mediul rural. Diferenţele sunt însă notabile. În primul rând, în privinţa finanţării, dar şi ca mod de a vedea sistemul de învăţământ în ansamblul său.

Uniunea PSD+PUR

PSD îşi propune să reconstruiască şi să modernizeze 1400 de şcoli, să asigure materialul didactic necesar în toate şcolile din mediul rural, să finanţeze cursuri de perfecţionare pentru învăţătorii şi profesorii din aproape trei mii de comune. Actualul partid de guvernământ promite de asemenea calculatoare şi conectare la internet pentru toate şcolile din România, promisiune care se regăseşte de altfel şi în precedentul program de guvernare asumat de PSD. Singura menţiune legată de finanţare în programul PSD este un proiect în valoare de 170 de milioane de euro cofinanţat de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Alianţa Dreptate şi Adevăr

Alianţa PNL-PD anunţă în schimb că va schimba filozofia de finanţare a educaţiei, despre care spune că traversează o criză cauzată de incompetenţă. Învătământul va avea în fiecare an un buget de 6 % din PIB. În acest an guvernul PSD, a alocat numai 4,1 % din PIB, după care, la insistenţele opoziţiei, a acceptat cifra de 4,65%, bani despre care sindicatele spun totuşi că sunt cu totul insuficienţi pentru nevoile învătământului. Prin sporirea sumelor alocate de la buget, Alianţa declară că salariile angajaţiilor din învătământ se vor dubla în termeni reali. Profesorii vor putea
să-şi sporească legal veniturile prin proiectele extrabugetare ale şcolilor. Alianţa PNL-PD spune că va asigura sporuri băneşti care să încurajeze profesori calificaţi să se stabilească la sate şi că 100 de milioane de euro vor fi destinaţi anual refacerii şcolilor.


Partidul România Mare

Şi PRM vorbeşte despre 6 sau chiar 7 % din PIB alocaţi învătământului ca şi despre dublarea salariilor profesorilor. În programul de reformă al PRM se spune că schimbările făcute până acum au fost insuficient pregătite astfel că mulţi învătători sau profesori nu au înţeles noile programe, multe dintre ele simple cosmetizări. Forma de desfăşurare a examenelor, remarcă PRM, s-a schimbat des, astfel că ar fi nevoie de un program de termen mediu şi lung care să fie respectat de toate partidele.

SANATATE

Fie că se numesc politici de sănătate sau reforma sanitară probleme din domeniu sunt abordate în toate ofertele electorale ale partidelor politice. Nuanţele care diferenţiază promisiunile partidului de guvernământ de cele ale opoziţiei, sunt evidente. Mai ales în privinţa funcţionării şi rolului Case Naţionale de Asigurări de Sănătate. Nici un partid nu face referire, în programele de guvernare, la statul cabinetelor medicale individuale. Un subiect sensibil pentru medicii de familie care au slocitat an de an măsuri clare de autonomie.

Uniunea PSD+PUR

Referindu-se la Casa Naţională de Asigurări, Uniunea Naţională PSD+PUR nu prevede nici o modificare majoră a funcţionării acesteia. Vorbeşte însă de necesitatea limitării corupţiei şi de acces liber la informaţiile care privesc gestionarea fondului Casei.

Alianţa Dreptate şi Adevăr

Alianţa PNL-PD spune că autonomia Casei Naţionale de Asigurări trebuie redobândită. Alianţa vrea însă şi un control public asupra activităţii acesteia, publicarea contractelor Casei pentru a se vedea cum se cheltuie banii, publicarea de asemenea a bugetului şi bilanţului Casei, precum şi a sumelor alocate pe spitale şi furnizorii de medicamente.

Partidul România Mare

PRM este cel mai darnic cu oferta în domeniul sănătăţii, dar şi cel mai critic partid la adresa politicilor Guvernului Năstase privind reforma sanitară. Acesta acuză, în principal subordonarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Ministerului Sănătăţi şi... în programul său electoral este prevăzută eliminarea oricărei ingerinţe din partea Guvernului în admnistrarea banilor pentru sănătate. "Ministerul Sănătăţii, dar şi cel al Finanţelor au devalizat fondurile pentru sănătate, se arată în programul PRM care contiună cu ideea că trebuie eliminată ambiguitatea, netransparenţa şi, citez " intervenţia prea multor persoane interesate de nucleul fondurilor cheltuite după perdea.CNAS trebuie să-şi recapete totala independenţă, iar bugetul acesteia să nu mai fie influenţat de decizii politice", consideră PRM.

SISTEMUL DE PENSII

Statisticile arată că în România sunt 6 milioane şi jumătate de pensionari care de regulă sunt un electorat disciplinat şi se duc la vot. În privinţa candidaţilor la preşedinţie, la aproape toate alegerile din 1990 încoace, pensionarii au fost de regulă electoratul lui Ion Iliescu. Barometrul de opinie publică realizat de Fundaţia Soros înaintea alegerilor din 2000 arăta că pentru candidatul PDSR ar fi votat 60% din cei cu vârsta peste 60 de ani. Alegerile locale din această vară au arătat însă o schimbare care a neliniştit conducerea PSD. Pensionarii au votat în mare măsură cu Alianţa, mai ales în marile oraşe şi cu precădere în Bucureşti, ceea ce i-a adus o victorie zdrobitoare lui Traian Băsescu, încă din primul tur. Pentru alegerile generale, PSD şi Alianţa PNL PD au declanşat o veritabilă bătălie pentru atragerea voturilor pensionarilor.

Alianţa Dreptate şi Adevăr

Alianţa preconizează că pensia medie va ajunge până în 2008 la aproape 110 euro pe lună. Principiul de bază este "la muncă egală, pensii egale"...Mai întâi pensiile ar urma să fie recalculate, ceea ce a anunţat şi guvernul PSD. Numai că pensionarii ar urma să primească pensiile recalculate abia de la anul, deşi măsura a fost anunţată de guvern luna trecută. Alianţa promite indexarea trimestrială a pensiilor recalculate astfel încât să fie acoperită creşterea preţurilor.

Uniunea PSD+PUR

Acelaşi lucru îl promite şi uniunea PSD-PUR, cu deosebirea că nivelul pensiei medii în varianta uniunii va fi în 2008 de 100 de euro pe lună. Şi Alianţa şi Uniunea propun introducerea pensiilor administrate privat, dar cu un control public. Printre realizările cu care guvernul PSD se mândreşte, inclusiv prin panourile publicitare ale candidatului Adrian Năstase, se numără şi compensarea cu 90% a medicamentelor pentru pensionari, program care, promite PSD, va fi continuat şi după alegeri. S-a aflat ulterior că nu este vorba despre compensarea celor mai eficiente medicamente, ci a celor mai ieftine. Preţul celorlalte, chiar dacă sînt recomandate de medic, rămâne neschimbat. În programul electoral al Uniunii PSD-PUR se scrie că peste 5 milioane de pensionari au beneficiat de tichete de călătorie cu reducere de 50% pe calea ferată, iar aproape 400.000 de bilete de tratament subvenţionate. Nu cu mult timp în urmă, premierul mai anunţa că acei pensionari care nu şi-au folosit tichetele de călătorie le-ar putea transforma în bonuri pentru cumpărarea de alimente.

AGRICULTURA

Oficialii europeni au atras atenţia că România nu este pregătită pentru a face faţă puternicei pieţe comunitare şi a lăsat să se înţeleagă că între fermele româneşti şi cele occidentale este o diferenţă de 50 de ani. Uniunea Europeană vorbieşte de necesitatea ca agricultorii să se asocieze. O treime din populaţie lucrează în sectorul agricol, iar 40% din români trăiesc la ţară.

Alianţa Dreptate şi Adevăr

Alianţa PNL-PD şi-a propus să ofere fonduri bătrânilor care lucrează în agricultură în schimbul cedării terenurilor agricole pe care aceştia le deţin. Pământurile respective ar urma să fie cedate tinerilor. Vicepreşedintele PNL, senatorul Gheorghe Flutur a declarat că ar fi vorba de o rentă viageră pentru fiecare hectar de pământ dat de bătrâni tinerilor în arendă. Este vorba de o reformă structurală spune senatorul Flutur, sunt peste 4 milioane de gospodării ţărăneşti cu sprafeţe medii de 2,5 hectare. Şi din partea cestor gospodării vine şi o rezistenţă la programele de asociere. Măsura porpusă de alianţă ar stimula fermierii în vârstă să renunţe la pământuri în favoarea tinerilor. In afara rentei viagere aceştria ar avea pensia de la stat, plus banii pe arendă. Dar de unde fonduri pentru aceste pensii viagere propuse de alianţă

Uniunea PSD+PUR

O propunere cu acelaşi mesaj a venit şi din partea PSD. Primul ministru Năstase anunţa că tinerii fermieri vor primi credite pentru achiziţionarea de terenuri agricole. Declaraţia primului ministru vine în completarea afirmaţiilor făcute acum câteva zile şi de ministrul de externe Mircea Geoană care anunţa şi el că agricultorilor li se va acorda, din partea Uniunii Europene o pensie de 65 de euro. Numai că purtătorul de cuvânt al Comisiei de agricultură din Uniunea Europeană, Gregor Kreuzhuber, aceşti bani reprezintă de fapt o primă de prepensionare pentru agricultorii de 65 de ani care ar dori să cedeze terenurile celor mai tineri. Iar aceşti bani nu vin doar din partea Uniunii ci este vorba de o cofinanţare cu statul român.


TAXE SI IMPOZITE

Unul dintre subiectele ce vor fi aprig dezbătute în campania electorală este fiscalitatea şi nivelul taxelor şi impozitelor. Toate formaţiunile politice se declară de acord cu reducerea fiscalităţii. România rămâne însă, ţara cu o fiscalitate excesivă şi cu unele dintre cele mai mici salarii din Europa.

Alianţa Dreptate şi Adevăr

Alianţa PNL-PD a propus introducerea unei cote unice de 16 la sută.

Uniunea PSD+PUR

Conducerea PSD, critică această propunere. Liderii partidului de guvernământ susţin că prin introducerea cotei propuse de PNL şi PD persoanele cu venituri mici ar câştiga şi mai puţin. Liderii PSD susţin că în varianta de impozitare propusă de alianţa PNL-PD, ar câştiga mai puţini bani peste patru milioane de persoane. Doar câteva sute de mii, spune Mihai Tănăsescu, ar avea de câştigat. Cota unică a fost criticată şi de vicepreşedintele PSD, Florin Georgescu, ajuns între timp prim viceguvernator al Băncii Naţionale.

Partidul România Mare

Partidul România Mare intenţionează să susţină impozitarea cifrei de afaceri, şi nu a profitului, în cazul firmelor. Pentru persoanele fizice, un impozit de 16 la sută este benefic în cazul venitului global, consideră deputatul PRM Daniel Ionescu, membru în Comisia de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor.

SIDERURGIE

Industria siderurgică nu reprezintă o prioritate pentru nici unul din partidele politice. Ele se arată dispuse să relanseze industria siderurgică, dar numai după ce alte sectoare, cum ar fi cel alimentar, turismul sau industria medicamentele vor fi aşezate pe o linie productivă reală.

Uniunea PSD+PUR

Uniunea nu vorbeşte în programul electoral de continuarea subvenţiilor, dar nu are trasate nici linii speciale în direcţia siderurgiei, vorbind de aceasta în contextul unei politici generale privind industria. În programul său electoral se spune că se are în vedere dezvoltarea industriei pentru ca produsele, fie ele din siderurgie, să fie lucrate la o calitate superioară pentru a nu mai lua calea exportului la preţuri modice.

Alianţa Dreptate şi Adevăr

Programul Alianţei PNL-PD este axat pe ceea ce ea numeşte "siderurgia-ca monedă de schimb pentru costurile de integrare"susţinând că o parte importantă din producţia Europei de oţel se face în România. Cerinţele Uniunii Europene, după cum susţine Alianţa dictează politici prudenţiale privind externalizarea producţiei, dar mai ales privind acordarea subvenţiilor, deoarece în acestă direcţie s-ar cheltui sume mari de bani. Alianţa nu este de acord cu modul în care s-au făcut privatizările în siderurgie, şi dă drept exemplu negativ, Combinatul Sidex Galaţi. Alianţa spune că, chiar şi după transferul societăţilor în mâna privată, acest sector nu ar putea rezista fără ajutorul de stat. Ajutorul însă, în opinia PNL-PD, trebuie respectat conform Uniunii pentru că altfel nu s-ar putea încheia negocierile şi asigura o piaţă de desfacere internaţională.

Partidul România Mare

Nici PRM nu doreşte eliminarea totală a subvenţiilor pentru această ramură, dar ele trebuie făcute o singură dată la 10 ani, cu condiţia prezentării unui plan de afaceri care să demonstreze că aceste subvenţii se reîntorc în bugetul statului. PRM dă acelaşi exemplu negativ societăţii Sidex Galaţi care a fost subvenţionată cu sume colosale, atrăgând atenţia Comisiei Europene. PRM, deşi nu a prevăzut paşi clari de revigorare a industriei siderurgice, susţine că va elimina toate practicile care ştirbesc importanţa acesteia în plan internaţional şi enumără astfel, corupţia, fiscalitatea iraţională şi birocraţia.

UE

Uniunea Europeană însemnă pentru români un standard de viaţă mai ridicat, instituţii publice pregătite să sprijine cetăţeanul şi să îi respecte drepturile , mai puţină corupţie, democraţie în adevăratul sens al cuvântului. Cel puţin aceasta este imaginea pe care politicienii au prezentat-o românilor. Astfel integrarea europeană a devenit un fel de ideal comun al românilor. Anul electoral a adus cu el bătălia partidelor din România pentru a demonstra românilor că fiecare dintre ele este cel mai potrivit şi cel mai priceput în a duce naţiunea română în Uniunea Europeană.

Uniunea PSD+PUR

Perspectiva finalizării ultimelor trei capitole de negociere cu Uniunea cu doar câteva zile înainte de alegerile parlamentale şi prezidenţiale ar putea aduce pentru PSD şi aliatul său PUR un avantaj electoral. Tema integrării europene este prilej de declaraţii optimiste. În acelaşi timp PSD atacă Alianţa DA pe tema integrării europene spunând că Traian Băsescu, candidatul Alianţei la preşedinţie are o atitudine antieuropeană şi declaraţiile sale pun în pericol relaţiile României cu susţinătorii ei europeni.

Alianţa Dreptate şi Adevăr

Liderii alianţei au spus că integrarea trebuie să fie una "demnă", fără ca România să facă favoruri economice pentru a obţine sprijinul politic al puterilor europene. Comentatorul politic Valentin Stan spune că este firesc în campanie electorală ca PNL-PD să evalueze activitatea guvernului în domeniul integrării europene. Promisiunea integrării europene poate fi însă îndeplinitită de orice forţă politică aflată la guvernare. Cu o singură condiţie . Să respecte standardele politice şi economice impuse de Uniunea Europeană.

INDUSTRIA MINIERA

Întreprinderile miniere se află de mulţi ani pe listele cu rău platnici, alături de alte societăţi din domeniul energetic. Reforma a început târziu, în perioada 96-2000, iar măsurile guvernelor de atunci au fost aspru criticate întrucât celor disponibilizaţi nu li s-au oferit pe lângă salariile compemsatorii şi locuri de muncă alternative. Concedierile au continuat în perioada guvernului Năstase, cu unele intermitenţe, astfel că sectorul minier, cu circa 100 de mii de angajaţi, rămâne în continuare unul dintre cele mai ineficiente din economie.

Uniunea PSD+PUR

Actualul partid de guvernământ îşi propune să continue politica practicată în ultimii patru ani. În programul de guvernare al Uniunii PSD+PUR se spune în termeni generali, că statul va investi bani în minele care au şanse să devină profitabile şi că societăţile miniere care sunt deja eficiente vor fi privatizate. Uniunea PSD-PUR declară că va continua citez "programul de închidere a minelor neviabile" şi că se va ocupa de citez din nou "revitalizarea regiunilor miniere dezafectate". Guvernul PSD a închis în perioada 2000-2004 peste 400 de mine. Concedierile au ajuns la 8 mii de mineri în acest an, după cum anul viitor este programată închiderea altor 64 de mine. Întreprinderile miniere s-au aflat permanent pe lista societăţilor cu datorii mari la bugetul de stat şi asigurările sociale. În octombrie 2003, un document de evaluare al Fondului Monetar International spunea că ritmul recuperării pierderilor a încetinit. În sectorul minier, privatizarea nu a început.

Alianţa Dreptate şi Adevăr

Alianţa PNL-PD îşi propune, potrivit platformei de guvernare, să creeze o piaţă liberă în domeniul energiei. Preţul lignitului şi al huilei ar trebui corelat cu cel din import, iar subvenţiile statului ar trebui îndreptate către minele care oferă termocentralelor materie primă mai bună. După cum se spune în platforma de guvernare a Alianţei, întreprinderile miniere îşi vor organiza mai bine terenurile, şi ar putea renunţa la unele suprafeţe, pe care le-au curăţit, în favoarea comunităţilor locale. Alianţa PNL-PD vorbeşte despre o privatizare accelerată în sectorul minier. Lipsesc însă soluţii pentru minerii concediaţi.

Partidul România Mare

Programul de reformă economică al Partidului România Mare este foarte general. Nu există o secţiune special dedicată mineritului. După ce prezintă starea actuală a economiei, pe care o numeşte catastrofală, PRM îşi propune citez "restaurarea funcţională, consolidarea şi dezvoltarea mecanismelor macroeconomice şi ale economiei de piaţă". PRM vorbeşte despre salarii minime la nivel european şi noi locuri de muncă în sectoare competitive. Fără detalii.

TINERI

La fel ca şi pensionarii, tinerii sunt acum, în prag de alegeri, o categorie de alegători pentru care se bat Alianţa PNL-PD şi Uniunea PSD+PUR. Promisiunile electorale sunt generoase de ambele părţi. Ele merg de la dublarea alocaţiei pentru copii şi până la acordarea de terenuri agricole în folosinţă gratuită.

Alianţa Dreptate şi Adevăr

Alianţa propune majorarea alocaţiei de stat pentru copii la 10 euro, care ar însemna o dublare aproape a celei existente acum. Pentru familiile tinere, alianţa alocă în programul său un sprijin financiar de 200 de euro la prima căsătorie. Ca să prevină abandonare copiilor nou născuţi şi să stopeze tendinţa de scădere a natalităţii, programul alianţei are o soluţie: o indemnizaţie lunară de 50 de euro pentru femeile care nu sunt cuprinse în sistemul asigurărilor sociale, pentru fiecare copil în vârstă de până la 2 ani şi 75 de euro pentru mamele care îşi plătesc asigurările sociale, dacă apoi îşi reiau activitatea.

Uniunea PSD+PUR

La acest capitol, PSD s-a arătat mai generos, deşi plafonarea indemnizatiei la 6 milioane şi jumătate de lei, ceva mai mult de 150 de euro, bani alocaţi mamelor care îşi întrerup activitatea ca să-şi crească copiii, a favorizat doar persoanele cu venituri mici. Mamele cu salarii mari, care ar fi primit aproape 80% din salariu, au fost dezavantajate, dar statul, care ar fi trebuit să plătească în unele cazuri ajutoare de până la 16 milioane de lei, şi-a redus în acest fel cheltuielile. Pentru viitor, PSD promite o alocaţie suplimentară pentru creşterea copilului, mai mare cu jumătate faţă de cea actuală, cu condiţia ca mama să-şi reia activitatea după concediul post natal. Ca să sprijine familiile sărace de la ţară, alianţa mai promite acordarea în folosinţă gratuită a unei jumătăţi de hectar de teren agricol. La rândul său, PSD promite construirea până în 2008 a încă peste 30.000 de locuinţe pentru tineri, faţă de cele aproape 10.000 date în folosinţă între 2001 şi 2004.

JUSTITIE

Societatea Academică arătată că imaginea proastă a justiţiei se datorează încetinelii cu care se derulează procesele în instanţă, infrastructurii vechi şi nefuncţionale şi mai ales lipsei de credibilitate printre oameni, probleme la care programele electorale găsesc cu greu soluţii.

Uniunea PSD+PUR

PSD susţine că prin cele 3 legi adoptate în regim de urgenţă, a Consiliului Superior al Magistraturii, statutul magistraţilor şi organizarea judecătorească, ar fi asigurat cadrul pentru o Justiţie independentă. PSD susţine că atribuţiile ministrului au fost diminuate, dar Asociaţia Magistraţilor acuză faptul că acesta ar păstra încă o influenţă mare în cadrul CSM unde îşi păstrează dreptul de vot.

Alianţa Dreptate şi Adevăr

Alianţa PNL-PD preconizează în programul său un alt fel de rol pentru ministru, acela de administrator al Justiţiei, dar şi de exercitare a autorităţii asupra procurorilor. Or tocmai aici, susţine Paul Florea, fostul preşedinte al Curţii Supreme, rămâne o portiţă deschisă presiunilor politice.

Partidul România Mare

Programul PRM se referă la depolitizarea justiţiei, dar critică mutarea centrului de decizie aspra carierei magistraţilor de la minister spre CSM, mutare cu care nu este de acord, deşi tocmai acest lucru era cerut de oficialii de la Bruxelles, în ideea reducerii influenţei politicului în Justiţie.

Despre Democratie, in America

Da, puteti citi on line celebra carte a lui Alexis de Tocqueville,Democracy in America (ce ciudat e, he,he sa publici titlul ei in engleza), traducerea engleza,aici.

Thursday, November 25, 2004

Programe, candidati, etc -ultima parte

Iata ca numai cu citeva zile inainte de alegeri avem parte de o stenogramomiada (si un comentariu aici), al carei impact s-ar putea sa fie devastator in zilele care urmeaza.

Cit priveste "declaratiile" sau "accesele de sinceritate" pe care le contin in sine stenogramele ce altceva am putea spune decit ca "This could almost stand as an epitaph on what passes for ...(PSD) public intellectual thought in ....(Romania) today: sometimes "entertaining," intellectually "slight," and ultimately "silly."

What a shame!

Despre diferente culturale sau de ce sint romanii pesimisti

Pe vremuri circula un banc gen: ce se intimpla atunci cind omul cu bani il intilneste pe cel cu experienta? raspunsul fiind cel cu experienta sfirseste cu banii celui cu bani in timp ce cel cu bani ramine fara dar sfirseste cu experienta...
Ei, poate nu o fi chiar asa, dar si la el m-am gindit citind lucrurile sensibile despre Romania, declarate de Laureen Vonnegut, nepoata celebrului Kurt Vonnegut, care culmea, traieste de 3 ani in Romania, in interviul pe care l-a acordat Evenimentului Zilei. Zice Laureen despre viitorul sau sot (tot american) si despre romani si americani in general:

De fapt, el traieste din afaceri. La fel fac si ceilalti prieteni ai mei americani de aici. In schimb, prietenii mei romani fac altceva... jumatate din ei au plecat din tara, iar cealalta jumatate se pregatesc sa plece.


Cred ca aceste putine cuvinte spun mai mult despre o stare de spirit decit orice altceva...

In sfirsit, inca un "diagnostic" din cele puse de Laureen, in interviul de mai sus :
Dar n-am inteles nici pina acum de unde vine toata suspiciunea care este pastrata intre oameni aici. Poate vine din comunism, dar ai senzatia ca se urasc unul pe celalalt si ca nu se respecta mai deloc. Asta poti sa vezi si in felul in care conduc oamenii si atunci cind mergi la un magazin.


De ce o fi asa? Parte din explicatie probabil ca e furnizata in "cuvintul inainte" al blogului lui maddish . Fara siropuri,fara lamentari sau poante fumate...(incepe bine, pe cind o continuare?)
Romania e plina de cretini, carti superbe, prostii incurabile, oameni haiosi. O parte din ele se regasesc si-n viata mea.


Dar asta nu te impiedica sa spui, asemeni lui Maddish (parafrazindu-l pe Moore), "Dude, where is my country? Where is Romania? Cind oare om scapa de toate acestea?

Ma rog, God save our souls. Amen!

Wednesday, November 24, 2004

Curtea Europeana a Drepturilor Omului - update-drepturi politice

Desi azi nu au fost anuntate cazuri romanesti(se mai intimpla si asa), citeva cazuri pe care le redau mai jos mi se par interesant de urmarit si din perspectiva noastra. Citindu-le prezentarea veti intelege de ce.

MELNYCHENKO v. UKRAINE(application no. 17707/02)-(sau despre tehnica juridica a comunistilor-interesant ca si judecatorul din tara respectiva a votat impotriva "interpretarii" propriilor autoritati)

The Court held:

-by six votes to one, that there had been a violation of Article 3 of Protocol No. 1 (right to free elections) to the European Convention on Human Rights because the applicant was arbitrarily denied registration as a parliamentary candidate, and,

-unanimously, that it was not necessary to examine separately the applicant’s complaint under Article 14 (prohibition of discrimination) of the Convention.

Under Article 41 (just satisfaction), the Court awarded the applicant 5,000 euros for non-pecuniary damage. (The judgment is available only in English.)

1. Principal facts

The applicant, Mykola Ivanovych Melnychenko, is a Ukrainian national, who was born in 1966 and is currently living in the United States of America, where he has refugee status.

Mr Melnychenko was in charge of guarding the office of the Ukrainian President, Leonid Kuchma. In the course of his work he allegedly made tape recordings of the President’s personal conversations relating to his possible involvement in the disappearance of Georgiy Gongadze, editor-in-chief of the “Ukrayinska Pravda” internet journal and leading opposition journalist known for his criticism of Mr Kuchma.

On 26 November 2000 the applicant left Ukraine, fearing political persecution following the public disclosure of the audiotapes. At the time, he held an internal passport which gave an address in Kiev as his “propiska” (his registered address for administrative purposes).

The applicant applied for political asylum in the United States of America and, on 27 April 2001 was recognised as a refugee. He was granted the right to stay in the USA indefinitely.

On 12 January 2002 he was nominated as a Socialist Party parliamentary candidate. A requirement for candidacy was residence in the Ukraine for five years. In his application for registration as a candidate Mr Melnychenk gave his propiska address as his place of residence for the previous five years.

Registration was rejected, however, on the grounds that Mr Melnychenko had submitted false information about his place of residence and that he had not been resident in the Ukraine over the full five years.

2. Procedure and composition of the Court

The application was lodged on 23 April 2002 and declared partly admissible on 4 November 2003.

Judgment was given by a Chamber of seven judges, composed as follows:

Jean-Paul Costa (French), President,
András Baka (Hungarian),
Loukis Loucaides (Cypriot),
Corneliu Bîrsan (Romanian),
Karel Jungwiert (Czech),
Volodymyr Butkevych (Ukrainian),
Mindia Ugrekhelidze (Georgian), judges,

and also Laurence Early, Deputy Section Registrar.

3. Summary of the judgment

Complaints

The applicant maintained that, in rejecting his application for registration as a parliamentary candidate, the domestic authorities had acted arbitrarily, because Ukrainian electoral law did not specify whether the requirement of five years “residence” in Ukraine meant legal or habitual residence. He relied on Article 3 of Protocol No. 1 to the Convention.

He also complained of discrimination, prohibited by Article 14, in that another nominee who had not lived in Ukraine for a continuous period of five years had been registered as a parliamentary candidate.

Decision of the Court

Article 3 of Protocol No. 1

The Court considered that neither the relevant Ukrainian legislation nor practice contained a direct eligibility requirement of “habitual” or “continuous” residence in the territory of Ukraine for parliamentary candidates. Neither was a distinction made in the law between “legal” and “habitual” residence. It was clear that the applicant’s “habitual residence” was partly outside Ukraine during the relevant period, as he had left the country on 26 November 2000, against his will, in fear of persecution, and had taken up residence as a refugee in the United States. However, the propiska in his internal passport remained unchanged.

The Court observed that the only proof of legal registration of residence in Ukraine at the relevant time was in an ordinary citizen’s internal passport, which did not always correspond to the person’s habitual place of residence. The Court further noted that the propiska was an integral and fundamental aspect of the Ukrainian administrative system and was widely used for a number of official purposes (such as, registration of the citizen’s current place of residence, conscription, voting and various property issues).

The Court found particularly significant that, in the declaration of means submitted for registration, parliamentary candidates were required to give “their propiska or temporary propiska (registration) as contained in the ordinary citizen’s passport”. The Court considered therefore that the applicant was only under an obligation to provide information concerning his propiska in that document.

The Court found understandable the applicant’s hasty flight from Ukraine and that his intention to leave permanently was left undefined. The applicant could rely on his fear of persecution, given his employment, the suspicious events surrounding the disappearance and murder of the journalist Georgiy Gongadze, and the foreseeable audiotape scandal. Moreover, he was rapidly recognised as a legitimate asylum seeker in the USA. The Court found that the applicant was in a difficult position: if he had stayed in Ukraine his personal safety or physical integrity might have been seriously endangered, rendering the exercise of any political rights impossible, whereas, in leaving the country, he was also prevented from exercising such rights.

The Court therefore found that the decision to refuse the applicant’s candidacy on the ground that he had submitted untrue information about his place of residence and that he was not resident in the Ukraine over the full five years, although he retained a valid registered place of legal residence in Ukraine (as denoted in his propiska), was in breach of Article 3 of Protocol No. 1.

Article 14

The Court considered that it was not necessary to examine separately the applicant’s complaint under Article 14.

Judge Loucaides expressed a dissenting opinion, which is annexed to the judgment.


Tot la acest capitol,alte cazuri interesante de urmarit, pentru ca merg "in apel"...
Ždanoka v. Latvia (no. 58278/00)(legat de lustratie)... Mai jos, comunicatul Curtii.
The case concerns the prohibition on the applicant’s standing for parliamentary and local elections on account of her active participation in the Communist Party of Latvia. In a judgment of 17 June 2004 (see press release no. 303), the Court held that there had been a violation of Article 3 of Protocol No. 1 (right to free elections) and of Article 22 (freedom of assembly and association), and considered that there was no need to examine separately the complaint under Article 10 of the Convention (freedom of expression). The case was referred to the Grand Chamber at the Government’s request.


si
Hirst v. the United Kingdom (no. 2) (application no. 74025/01).
The case concerns the bar on the applicant’s voting in parliamentary or local elections on account of his status as a prisoner. In a judgment of 30 March 2004 (see press release no. 157), the Court held that there had been a violation of Article 3 of Protocol No. 3 to the Convention (right to free elections) and considered that no separate issue arose under Articles 14 (prohibition of discrimination) and 10 (freedom of expression). The case was referred to the Grand Chamber at the Government’s request





Deja Vu?

Pare ca dupa martea orbului americana, asemnatoare cu duminica noastra de acum 14 ani (care ne urmareste si acu) avem o "golaniada" la vecinul nostru din Rasarit. Acum, avind in vedere cele intimplate recent cu vecinu' asta, si cite si mai cite s-au mai intimplat in zona romaneasca aflata sub influenta ruseasca, este ca ar fi si in interesul Romaniei, nu numai al Ucrainienilor sau al agenturilor vestului cel perfid ca adevaratul cistigator al acestor alegeri sa devina intr-adevar presedintele Ucrainei. Cum insa comunistii nu au cedat niciodata nimic de buna voie, batalia se anunta lunga si serioasa. Sa le tinem pumnii celor care cred in democratie in lupta aceasta.
P.S. In cele citeva ore scurse de la postingul initial, comunistii au declarat si ei victoria lor, si o reactie a vestului pare ca prinde contur . Dar falia e adinca in aceasta tara, desi o nouacortina de fierpoate apare la orizont.

Sunday, November 21, 2004

Despre programe, candidati, etc -2

In continuarea postingului anterior citeva articole din presa de "miine". Mai intii o evaluare necrutatoare a unui "second hand" (?)tehnocrat, propus ca viitor prim ministru, facuta de Cornel Nistorescu in Ev zilei:

In ce masura avem de-a face cu o oferta serioasa?

Imi pun aceasta intrebare desi il consider pe Mircea Geoana un om serios. Prestatiile sale ca ambasador in SUA si ca ministru de externe (aceasta, e drept, mult mai modesta) ni-l recomanda ca un om cu o mare capacitate de sociabilizare. ......Oricum, in Romania, Mircea Geoana face parte dintre politicienii cu exprimari ingrijite. Nu a amenintat ca seful sau ca stie sa se bata. Nici nu s-a dedat la golanii de mahala sau la ironii stravezii, cu toate ca apartine si el aceleiasi lumi de beizadele, crescuta intre Primaverii-Dorobanti si sediul Comitetului Central al PCR. Placut si dragutel, Mircea Geoana a fost totusi mai firav. S-a temut de confruntarile dure. Cea pentru Bucuresti, in care s-a dus mai mult impins de la spate, ne-a aratat un ministru de externe de-a dreptul stingaci in materie de probleme locale, de administratie. In duelul pentru Capitala, Mircea Geoana a fost sifonat nu doar de Traian Basescu. Alti doi reprezentanti de partide mai mici (Dumitru Dragomir si Monica Tatoiu) i-au administrat corectii usturatoare.
In ciuda experientei negative in competitia pentru Bucuresti, Alianta Rosie si Gradata (vorba unui taliban!) mai incearca o data cu Mircea Geoana. De ce? Dintr-o obsesie de spirit american? Dintr-o judecata ce are la baza prestanta rolului de la externe (terminata totusi la Nicolae Titulescu)? Sau dintr-o solidaritate de cartier a celor reuniti in PSD?

Pozitia de premier presupune si o anume vocatie de manager.
Reprezentarea este componenta de baza la Cotroceni. In Palatul Victoria este
nevoie de un manager
(nu de un vamuitor de contracte). Pina acum, Romania n-a avut parte de un premier care sa stie cum se cistiga un ban cinstit, dintr-o afacere curata. Toti cei care au semnat pentru gestionarea banului public au facut-o de parca ar fi impartit frunze, prune sau simburi de caisa. Din acest punct de vedere, Mircea Geoana (indiferent din ce lume vine, indiferent cit este de admirat de unele cancelarii) este un naiv perfect. S-a incurcat chiar si in declararea banilor proprii. Ce sa mai vorbim ce-ar face in cheltuirea fondurilor publice!
Ca politician, Mircea Geoana nu exceleaza. Nu a avut rezultate notabile. Doar o functie de decor in partid si o nominalizare pentru candidatura
la primarie. In fata electoratului n-a cistigat nici o batalie. Ca administrator, la fel, e modest. El rezista doar ca tehnician in diplomatie. Or, acest lucru nu poate deveni un argument forte pentru un premier de calibru.
Desemnarea lui Mircea Geoana pentru postul de premier pare a fi mai degraba o strategie electorala. .... In partid, el are adversari mult mai puternici, dar si mult mai minjiti. Asa ca, pentru defilarea electorala, partidul sau l-a trimis pe scena in incercarea de a culege voturi. Si pentru PSD, si pentru Adrian Nastase.
O victorie a PSD-ului si a lui Adrian Nastase la Cotroceni i-ar pune toti intr-o teribila incurcatura fata de Mircea Geoana. Ei ar trebui sa se dea de ceasul mortii pentru a afla ce sa faca in cazul acestuia!

Tot in Evenimentul Zilei avem rubrica Dosare electorale unde putem citi citeva interviuri interesante ale unor candidati la functia suprema in stat, si un comentariu despre "scaderile Germaniei", de Tom Gallager.

Trecind la alt jurnal,
Marius Tuca, la rindul sau, este nemultumit in Editorialul sau din Jurnalul National despre minciunile in care ne lafaie politicienii odata la 4 ani (de ce ii mai alegem daca ne mint? de ce nu facem mai grea miniciuna lor dealungul anilor de mandat?):
O campanie cu idei putine, cu strategii saracute, cu lucruri neacoperite de
Constitutie, dar cu promisiuni electorale mai ceva decat pomana porcului...

Tot in Jurnalul, Patapievici ne vorbeste despre discernamint , si , in alta ordine de idei (si nu de Patapievici), gasim in Jurnalul cite ceva legat de motivul pentru care negocierea capitolului concurenta decurge atit de greu. In "22" un comentariu general despre politichia romaneaca, si un interviu cu Monica Macovei, Presedintele APADOR-CH, despre demersul privitor la un parlament curat. In Cotidianul
despre scandalul mediatic de vineri, la fel ca si in Revista Presei, iar in Ziua, despre tradare, si un comentariu al campaniei electorale de saptamina trecuta redata pe scurt astfel:

- Infruntari inconsistente si lipsite de vlaga
- Preluarea datoriilor RAFO, o decizie politica controversata
- Presedintele Iliescu, in legalitate
- Noi sondaje decreteaza victoria PSD
-Alianta DA trebuie sa inoveze
- Au inceput luptele de gherila
si a carei cincluzii ar fi :
Saptamana ce a trecut a demonstrat saracia de idei si de proiecte puse in dezbatere de cei ce vor sa devina viitorii conducatori ai Romaniei.







Despre prgrame, candidati, etc-1

Desi saptamina trecuta intentionam asa cum anuntasem aici , sa dedic acest weekend analizei programelor politice ale celor doi fractiuni principale care se confrunta in alegerile romanesti in aceste zile, discutiile interesante (despre profesiile juridice, justitie, etc) care au aparut in ultimele zile in alte parti si carora le-am dedicat un pic de timp precum si impactul redus pe care inclin sa cred ca l-ar avea o asemenea discutie acum, aici (in mod aproape "inexplicabil" numarul de vizitatori s-a dublat in aceasta saptamina, iar analiza referintelor ma face sa cred ca aceasta nu se datoreaza neparat alegerilor, ci mai degraba multimii de subiecte diferite pe care le abordam aici, indexate intr-un fel sau altul de google-dar deja am sarit la un alt capitol, pe care doresc sa il abordez in viitor) ma face sa amin post alegeri discutia platformelor. Atunci cind o voi relua, probabil vom sti deja cistigatorul, si va fi mai interesant sa comentez doar platforma acestuia, eventual modul in care cistigatorul si-o respecta/nu si-o respecta.

Acestea fiind spuse, am senzatia ca este posibil un regime change in Romania, desi va fi un close call in aceste alegeri (foarte probabil vom avea un tur doi la prezidentiale). Dincolo de preferintele unuia sau altuia dintre alegatori, si indiferent de outcome-ul acestor alegeri, probabil ca lucrul de care avem cea mai mare nevoie in urmatorii ani este o echipa de manageri iscusiti, care sa fie capabili sa faca cit de cit functional un sistem legal si administrativ idiot, incapabil de o functionare adecvata. Cum nici unul dintre politicienii care candideaza pentru functia suprema nu este un nou venit pe scena politica, avem un fel de track record cu care putem compara performanta acestuia. Mi-ar fi usor sa aleg 10-20 de capitole "importante" in care sa incerc sa evaluez aceasta performanta, dar cum spuneam, nu o voi face. Ramine de data aceasta ca fiecare sa o faca pentru el, si ca de obicei, in ciuda absenteismului ridicat, al promisiunilor electorale, blah, blah, blah, sa speram, ca de obicei inainte de alegeri, ca Dumnezeu nu isi va mai intoarce si de data aceasta fata de la Romania si romani.



In memoriam

New York times publica noi grozavii (articolul unui jurnalist care a insotit trupele de marines in asaltul Fallujah-ei), sub titlul " La Falluja, tinerii Marines au vazut grozavia unui razboi de gherilla urban"(cere inregistrare dar accesul este gratuit), facind si o analiza a a celor care infrunta gloantele inamicului pentru gloria Americii si cauza libertatii:

Despite their youth, the marines seemed to tower over their peers outside the military in maturity and guts.

Many of Bravo Company's best marines, its most proficient killers, were 19 and 20 years old; some directed their comrades in
maneuvers and assaults. Bravo Company's three lieutenants, each responsible for
the lives of about 50 men, were 23 and 24 years old.
They are a strangely anonymous bunch.

The men who fight America's wars seem invariably to come from little towns and medium-size cities far away from the nation's arteries along the coast.

Line up a group of marines and ask them where they are from, and they will give you a list of places like Pearland, Tex.; Lodi, Ohio; Osawatomie, Kan.


Typical of the marines who fought in Falluja was Chad Ritchie, a 22-year-old corporal from Keezletown, Va. Corporal Ritchie, a soft-spoken, bespectacled intelligence officer, said he was happy to be out of the tiny place
where he grew up, though he admitted that he sometimes missed the good times on Friday nights in the fields.
"We'd have a bonfire, and back the trucks up on it, and open up the backs, and someone would always have some speakers," Corporal Ritchie said. "We'd drink beer, tell stories."
Like many of the young men in Bravo Company, Corporal Ritchie said he had joined the Marines because he yearned for an adventure greater than his small town could offer.
"The guys who stayed, they're all living with their parents, making $7 an hour," Corporal Ritchie said. "I'm not going to be one of those people who gets old and says, 'I wish I had done this. I wish I had done that.' Every once in a while, you've got to do something hard, do something you're not comfortable
with. A person needs a gut check."


Impreuna cu pozele de aici ( o imagine a grozaviei grotesti care este razboiul; cei care am fost prin "preajma" in zilele lui 1989 stim cit de cit cum arata "fata"acestor lupte)cele de mai sus ne dau o imagine a tragediei desfasurate in aceste zile nu departe de noi , targedie despre ale carei rezultate ne vorbeste Tribune aici (cere inregistrare, accesul e liber dupa aceea) sub titlul : Cei mai buni, straluciti si bogati parasesc Irakul-exodul lor este o piedica in calea reconstructiei.

Fie ca cei cazuti sa se ohineasca in pace.