Despre Neutralitatea Anchetatorului / Sindromul Statutului

Cu toate discutiile astea golite de sens sau cu sensuri contradictorii si multiple pe care le auzim despre “justitia” romana , m-am gindit ca articolul de mai jos poate fi cumva util si juristilor romani (cunoscatori de engleza).

Green si Zacharias Despre Neutralitatea Anchetatorului (“Prosecutorial Neutrality”, titlul in original, se poate traduce mai specific prin “neutralitatea procurorului”, dar am preferat un titlul mai larg)

Bruce A. Green si Fred C. Zacharias (Fordham,respectiv San Diego) au postat articolul “Prosecutorial Neutrality” (urmeaza sa apara in Wisconsin Law Review, 2004) la SSRN (anuntul e via Solum).

Iata mai jos o traducere a “abstractului” pentru juristii romani nevorbitori de engleza(sper ca traducerea la "prima mina" nu face mesajul abstractului de neinteles).

Acest articol examineaza idealul neutralitatii anchetatorului intr-un effort de a determina valoarea acestei notiuni pentru masurarea activitatii anchetatoriale. Comentatorii au asumat adesea ca anchetatorii ar trebui sa fie “neutri” atunci cind iau decizii discretionare sau au criticat anchetatorii pentru o pretins demonstrata lipsa de neutralitate a lor. Notiunea de neutralitate anchetatoriala ne readuce in memorie conceptia traditionala a anchetatorilor (procurorilor) ca fiind ofiteri “quasi-judiciari”

(la noi procurorii sint mai mult decit atit prin lege-sint magistrati; de aceea am si preferat sintagma mai larga de anchetator cuvintului “procuror”; revenind la procurori, nu mai putin, unii dintre ei sint astfel de ofiteri in practica, ma rog, in manifestarile lor…dar deja am presupus o “valoare neutrala”, lucru pe care autorii il critica n.n.)

si pune emfaza pe distinctia dintre anchetatori (procurori ) si avocatii partilor private. Dar intelesul specific atribuit notiunii de neutralitate anchetatoriala a variat in functie de context. Termenul se refera la vederi diverse, potential inconsistente, despre conduita "potrivita" pe care anchetatorii ar trebui sa o urmeze.


Articolul demonstreaza ca, luata individual, notiunea de neutralitate prosecutoriala nu ne este de prea mare folos daorita faptului ca termenul contine multiple intelesuri sau mai bine spus, o serie de norme care sint nesigure in ceea ce priveste intelesul lor. Comentatorii prin urmare, ar trebui sa fie mai precisi in legatura cu ce asteapta de la anchetatori si modul in care descriu cum un anchetator nu a indeplinit o asteptare sau alta. In afara celor de mai sus, articolul concluzioneaza, de asemenea, ca diferitele si alternativele conceptii privitoare la neutralitatea anchetatorului impartasesc o premiza de baza valida: aceea ca anchetatorii trebuie sa ia decizii in baza unor principii care pot fi articulabile, sau in baza unor sub-principii care se bucura de o larga acceptare sociala (interesant aici-n.n) Aceasta intuitie este provocatoare , intrucit anchetatorii nu au preluat niciodata, fie la nivel individual sau la nivel colectiv , sarcina de a identifica norme functionabile care sa le permita o ordine (si consistenta-n.n) in multitudinea de decizii discretionare pe care le au de luat in fiecare zi.



In sfirisit (via Bertram) un link catre cartea lui Michael Marmot (U.C. London) despre statutul social si implicatille acestuia asupra sanatatii (he,he, s-a intrebat cineva de ce un sef “rau” se pare mereu ca o duce bine in ciuda celor dorite de subalternii sai).
Dar iata mai jos un scurt comentariu:

Marmot este bine cunoscut pentru idea sa ca inegalitatea statututlui are implicatii asupra sanatatii indivizilor, idee pe care o promoveaza in Recenta sa carte Sindromul Statutului , in care arata ca functionarii civili aflati pe o treapta superioara traiesc mai indelungat decit ceilalti, chiar daca luam in considerare factori precum stilul de viata, fumatul etc. Chiar si atunci cind oamenii poseda destul, din punct de vedere material , pozitia lor pe scara ierarhica tot are un impact in ceea ce priveste longevitatea lor. Un alt rezultat intreresant al studiului este acela ca pentru femei, a se afla in control acasa (control opus celui de la munca) este de o importanta covirsitoare in ceea ce priveste longevitatea lor, desi aceasta pare sa nu aiba vreun efect asupra barbatilor. In continuare un excelent interviu al lui Marmot realizat de Harry Kreisler, in care Marmot face o trecere in revista a principalelor sale afirmatii…

Trivia-ce se mai intimpla prin tara

O trecere in revista pe scurt a citorva stiri de azi (am marit putin spectrul cuprinderii Triviei pentru rubrica de azi)
Despre metode de cercetare la PNA in R.L. Tot acolo, despre studenti , mai precis despre minunatele lor conditii de viata si despre burse ,despre afaceri, si despre o reactie international la care ne asteptam
In Adevarul , despre avocati,emigratie, anchete, droguri si spagi
In Evenimentul un comentariu despre erori , ANELEU si medicina "legala"(?)
In sfirsit, din Ziua, despre razboiul diplomatic cu Ucraina, afaceri,si justitie.

Trivia-Citicorp isi inchide citeva oficii la ordinul autoritatilor japoneze

Deh, se mai intimpla si din astea...
Tot din paper chase, despre onorariile care i-au fost ordonate Microsoft sa le plateasca avocatilor partii adverse in recenta tranzactie de un miliard de dolari pe care a incheita-o cu intr-un proces de vatamare cu cetatenii din California

Topul primelor firme americane

Vault are o clasificare a acestora (inclusiv metodologia care a stat la baza clasificarii, etc).Iata mai jos prima duzina (uitati-va si la numarul de avocati ai fiecareia, raspinditi in toata lumea)Am pastrat mai jos rangul, numele firmei(uneori prescurtat, locul unde se afla cartierul general al firmei-NY inseamna de fapt Wall Street)

1 Wachtell, Lipton... 8.912 NY

2 Cravath, Swaine & Moore 8.850 NY

3 Sullivan & Cromwell 8.444 NY

4 Davis Polk & Wardwell 8.209 NY

5. Skadden, Arps... 8.143 NY

6 Simpson Thacher & Bartlett 7.844 NY

7 Cleary, Gottlieb.... 7.731 NY

8 Covington & Burling 7.513 Washington, DC

9 Latham & Watkins 7.503 Los Angeles, CA

10 Weil, Gotshal.... 7.438 NY

11 Kirkland & Ellis 7.420 Chicago, IL

12 Shearman & Sterling 7.300 NY

American Lawyer Media (law com) are si ea o clasificare, nu dupa numarul de avocati(vezi gasi mai jos clasificarea dupa venit,care include urmatoarele informatii in afara de venit; rang,nume firma,cartier general, numar avocati in firma,) care ne ajuta sa ne formam o imagine despre cifrele de afaceri si profilul firmelor (este drept ca nu pe 2004).Iata mai jos prima lor duzina...



1 Skadden, Arps.... New York $1,310,000,000 1,632
2 Baker&McKenzie Internat $1,060,000,000 3,156
3 Jones Day US $908,000,000 1,698
4 Latham & Watkins US $906,000,000 1,393
5 Sidley Austin... US $831,000,000 1,377
6 Mayer, Brown..... US $705,000,000 1,181
7 Shearman&Sterling New York $700,000,000 969
8 Weil, Gotshal... New York $688,000,000 925
9 White&Case Internat $675,000,000 1,463
10 McDermott, Will... US $628,000,000 897
11 Sullivan & Cromwell New York$624,000,000 643
12 Kirkland&Ellis Chicago $611,000,000 765

Update Cedo-Stoicescu v. Romania (no. 31551/96)

Stoicescu v. Romania (no. 31551/96) Revision[1],

inca un offspring al cazului Brumarescu(desi datele introducerii dosarului imi par apropriate, ca timp de cele ale lui Brumarescu...se poate,desigur sa ma insel)-interesanta evaloarea pecuniara a proprietatii...

Stefan Stoicescu is a Romanian national who was born in 1940 and lives in Bucharest. In his capacity as heir, he brought an action for restitution of a house in Bucharest, which had belonged to his aunt and had been nationalised by the State in 1950. Relying on Article 6 § 1 (right to a fair hearing) and Article 1 of Protocol No. 1 (protection of property), the applicant complained, among other things, of the national courts’ refusal to return the building in question to him.


In a judgment of 4 March 2003 a Chamber of the European Court of Human Rights held that there had been a violation of Article 6 § 1 of the Convention on account of the lack of a fair hearing and the denial of access to court, and a violation of Article 1 of Protocol No. 1. The Court ordered the Romanian State to return the property in question to the applicant or, failing that, to pay him 270,000 euros (EUR) for pecuniary damage. It also awarded him EUR 6,000 for non-pecuniary damage.


The Romanian Government requested revision of the Court’s judgment of 4 March 2003 on account of the discovery of a new fact, namely that the applicant had lost his status as heir when his certificate of inheritance was declared void.

Consultarile comisiei Europene cu privire la drepturile detinatorilor de actiuni

Avem aici si documentele consultarii.

Monti despre procesele private ca element cheie in completarea masurilor luate de Comsie pentru respectarea regulilor legate de concurenta

Suna cam "invers" traducerea, dar urmarind linkul dati de discursul(in engleza, al) lui Monti, pronuntat ieri la Fiesole in cadrul "Merger Regulation IBA – 8th Annual Competition Conference Fiesole, 17 September 2004.

Smith despre Constiinta

Steven Douglas Smith a publicat recent un articol la SSRN intitulat “The Tenuous Case for Conscience”

Iata mai jos o traducere a abstractului:

Daca exista o singura tema care a asigurat fundatia liberalismului modern si care a inspirat angajamentele nostre constitutionale specifice pentru libertatea religiei si cea a cuvintului, acea tema este probabil “libertatea constiintei”. Anumiti observatori insa percep de asemenea o progresiva ieftinire a acestei constiinte-chiar un fel de degradare a ei. Asemenea gen de critici sugereaza nevoia unei regindiri contemporane a constiintei. Dar atunci cind invocam plecati “constiinta” avem noi oare vreo idee despre ce vorbim? Sau doar exploatam o tema venerabila doar in scopuri retorice fara nici un inteles clar a ce este “constiinta” si de ce oare conteaza aceasta?

Eseul adreseaza doua intrebari. Prima din ele este discutata pe scurt este Ce este “constiinta”?

Cea de a doua:Ce gindim noi atunci cind spunem ca cineva a actionat asa cum i-a dictat “constiinta” ? primeste un raspuns mai extins: desi importanta pentru indivizii care o afirma, de ce totusi, ar trebui sa primeasca “constiinta” un respect special din partea societatii sau a statului? Aceasta intrebare ne forteaza sa luam in consideratie prezupozitiile metaetice ale pretentiilor constiintei. Discutia sugereaza ca pretentiile intemeiate pe constiinta pot fi aparate doar in baza unor oarecum rarefiate prezumtii morale si metaetice. Discutia noastra sugereaza in continuare ca schimbari in aceste prezumtii au transformat intelesul unor pretentii la “libertatea de constiinta”, astfel incit ele inseamna acum in mod tipic aproape oposul a ceea ce insemnau atunci cind au fost afirmate de campioni timpurii ai libertatii de constiinta cum ar fi Thomas More, Roger Williams, si John Locke

Circul ideilor

Sub acest titlu, voi incerca din cind in cind sa acopar subiecte aparute in alte surse decit cele romanesti, care nu sint teoretice si nu se incadreaza in acelasi timp exact nici la rubrica Trivia.

In Independent Enjoyment, despre Occidentalism, una dintre maladiile care continua sa bintuie acest inceput de secol,

In Boston Globe despre testele de personalitate devenite atit de populare si in Romania, si anumite rezerve asupra lor

In History News Network un argument de ce politica bizantina a republicanilor de a-l sprijini pe Nader poate fi gresita


si o privire asupra folosirii religiei in campania electorala Americana , aspect discutat si altundeva


In The Washington Post, o recenzie a unei carti despre problemele cu securizrea Fortaretei America


In Monthly Review un program al economistilor de stinga pentru o viguros indemn de a rezista politicilor lui Putin


Iar in the Economist, un comentariu asupra Rusia dupa Beslan (de altfel presa internationala dedica spatii analizei tragediei de la Beslan. In Le Monde, un reluata de BBC, care in plus arata genul de atrocitati la care ne putem astepta in acest conflict precum si temerile lui Eltsin ,la propunerile lui Putin. Moscov News vorbeste si ea despre reactiile sale si ale lui Gorbaciov la propunerile lui Putin. In sfirsit, despre siloviki ca adevaratii beneficiari ai regimului Putin.)

In sfirsit, trecind la economie,

op ed aparut recent in NY Times despre viziunea lui Bush asupra “societatii proprietarilor”. Am incercat mai jos o traducere (pastrind textul ales de el....alte comentarii aici, aici, aici, aici , si aici ; o copie a editorialului din ny times, care nu cere inregistrare aici )

Nu cred ca le place the "Ownership Society"

Echipa Editoriala a New York Times pare sa nu “guste” “societatea proprietarilor” (George W. Bush's "ownership society" in original-n.n):

The New York Times: Cind presedintele Bush vorbeste despre o "ownership society," tineti-va bine portofelul.... [A]ceasta inseamna... un transfer al poverii taxelor catre citigurile salarialea – sau , mai pe scurt, o taxa asupra salariului. Rexultatele regressive ale acesteia vor fi inspaimintatoare. Cei mai bogati americani, in procent de 1 la suta din intreaga populatie, cistiga numai o zecime din totalul cistigurilor salariale americane, dar aproape jumatate din venitul total rezultat din economii si investitii....

Tabara lui Bush a lansat idea ca ceea ce presedintele incerca sa corecteze prin aceaste politici ar fi o taxa de consum….a carei intentie ar fi sa mareasca rata de economisire nationala prin incurajarea realativa si acordarea unor stimulente celor care economisesc mai mult…. Peter Orszag, un economist al Brookings Institution , a aratat ca …Taxa de facto a salariilor conceputa de dl. Bush va avea caracteristicile cele mai rele a celor doua lumi; avind atit toate trasaturile regresive ale unei taxe de consum cit si nici una dintre posibilitatile pe care le are o asemenea taxa, de a spori economisirea la nivel national….

In ultimii trei ani de redresare economica, distributia cresterii economice a devenit mai nesimetrica decit in orice alt moment din istoria moderna. In mod curent, 47 la suta din cresterea economica alimenteaza profiturile corporatiilor, de departe cel mai mare procent din toate cele opt redresari care au urmat crizelor economice de dupa cel de al Doilea Razboi Mondial. 15 la suta din aceasta crestere merge in directia salariilor, cea mai mica proportie in mai mult de 50 de ani…In 2004 plata neta pe care salariatii au primit-o a scazut la cel mai jos nivel din 1929, anul in care guvernul American a inceput sa stringa date despre aceasta. Toate aceasta ar putea face dorinta introducerii unei noi taxe salariale rizibila, daca insa aceasta ar fi doar o gluma….

Comentarii la cele de mai sus, din pacte “innecate” de spam, aici


Si in incheiere, tot de Brad de Long o discutie despre statisticiele pietii muncii americane, in luna august...anul electoral 2004 aici , aici , aici , aici si aici iar o punere teoretica a problemei aici

Despre Cazurile Gettier in teoria cunoasterii si de ce pot fi ele bune pentru juristi

Desi juristii au un mod al lor de a dezvolta dealungul timpului o un fel de suspiciune aparte fata de voloarea de adevar a afirmatiilor unuia sau altuia, nu mai putin, mi-a fost dat sa aud citeodata, prin amfiteatre, sali de tribunal sau chiar carti, afirmatii pe care le luam de bune fara examen critic, convinsi de valoarea lor de adevar. Ca orice om care s-a izbit de practica, am cautat si caut o “schema” (minimala macar) care sa ne ajute sa descifram adevarul de fals, care sa ne ajute sa gindim critic realitatea.
Recent, citind un material legat de epistemologie, am dat de numele lui Gettier si de un intreg domeniu filozofic putin familiar mie (si cred ca si juristilor romani), pe care ma incumet sa vi-l prezint in mai multe episoade, curios fiind de parerea juristilor sau filozofilor in privinta celor citite.

Preambul (pentru cei care nu au rabdare, fac trimitere la materialul postat de James Pryor (Princeton) pe site-ul sau, aici, aici , aici si aici. Voi incerca sa traduc incet, incet toate aceste materiale si sa mai adaug si altele la dosar –ca intotdeuana, orice sprijin este binevenit si apreciat ca atare) bazat pe un material al lui B. Leitner


"In 1963, intr-un remarcabil de scurt articol, Edmund Gettier -vezi si aici sau aici -a convins majoritatea filozofilor ca vestita intuitie milenara privitoare la “cunoastere” era gresita: cunosterea nu insemna doar o problema de a avea o credinta adevarata si justificata, din moment ce se puteau aduce exemple de credinte care erau atit “justificate” cit si “adevarate” dar care nu pareau insa a fi cazuri de “cunoastere”.

Contraexemplele date de Gettier analizei valorii credintelor “justificate/adevarate” din punctul de vedere al “cunoasterii” au toate forma urmatorului exemplu:

Sa presupunem ca X si Y concureaza pentru obtinerea aceluiasi post.
Sa presupunem ,de asemenea ca X este justificat in a crede ca
(1) Y va obtine in final postul si
(2) Y are 10 lei in buzunarul sau , X va fi de asemenea justificat in a crede ca
(3) persoana care va dobindi postul va avea 10 lei in buzunar.
In fapt X (nu Y) primeste postul respectiv, si, din intimplare, are la rindul sau 10 lei in buzunar.

(3) apare prin urmare ca fiind o credinta justificata, dar aceasta nu inseamna ca X “cunoaste” (3). Bineinteles, X ar trebui sa creada (3), dar nu pentru motivele care il fac sa o faca. El este detinatorul unei credinte adevarate, dar nu si al “cunoasterii”.

Mostenirea contra exemplelor date de Gettier a fost una puternica: o credinta justificata si adevarata nu este echivalentul “cunoasterii” ,atunci cind justificarea acestei credinte adevarate nu este cauza pentru care subiectul detine acea credinta.
Sau, cum Philip Kitcher a aratat atunci cind a explicat stimulentul pe care Gettier l-a dat dezvoltarii “naturalistice” in epistemologie: ” statutul epistemic al unei stari de credinta depinde de etiologia acelei stari”

Astfel, credintele cauzate intr-un mod “gresit” sufera din punct de vedere epistemologic.

Putem intelege logica hermenuticii suspiciunii avind in vedere cele expuse mai sus, ca fiind o dezvoltare precisa exact a acestui punct legat de statutul epistemic al unei credinte: Trebuie sa fim suspiciosi de statutul unei credinte care are o etiologie cauzala gresita.
…… ….. ……
Si, pentru a concluziona, in mod cert credintele bazate pe o etiologie cauzala gresita pot fi adevarate; nu mai putin, intrucit ele nu sint cazuri de “cunoastere” adevarata, nu avem nici o ratiune pentru a prezuma aceasta. Dimportiva, avem acum o ratiune de a fi suspiciosi, si nimic mai mult decit aceasta- in ceea ce priveste valoarea de adevara a acestor credinte…

Diverse...

Citeva articole interesante via Political Theory (toate in engleza):

Gilbert Harman (Filozofie,Princeton): Trei directii in Filozofia Morala si cea politica ,

Sanford Schram : Dincolo de Paradigma: Rezistind asimilarii stiintei sociale "fronetice"

un op-ed cu citeva reflectii despre multele lucruri pe care presedintii universitatilor ar dori sa le spuna membrilor acestora (in America) dar nu indraznesc sa o faca (cere inregistrare, dar accesul e liber),

despre semnale de alarma in legatura cu nivelul invatamintului german ,

un eseu despre profesia de educator

despre the end of want?

si in sfirsit, despre "pamint" in Anglia

Trivia-stiri (si comentarii) romanesti

In Adevarul:

despre posibilitatea izbucnirii unui scandal de proportii intre Agentia Nationala pentru Locuinte (ANL), proprietarii de terenuri din viitorul cartier Henri Coanda si autoritatile publice locale din Capitala, sub titlul Pentru terenul viitorului cartier Henri Coanda au fost formulate peste 50 de cereri de revendicare

tot acolo, o declaratie a Presedintele Consiliului Investitorilor Straini, Gilbert Wood, despre mediul de "afaceri" din tara:

"Exista in Romania 500 de rechini care inoata intr-un bazin dupa propriile legi"

dezbateri,

si un nou "dosar" romanesc: "Sabotul de frana" al lui Csibi Istvan, Comisarul sef adjunct de Garda Financiara Stefan Gogu - retinut de PNA

In Evenimentul:

despre libertatea presei, concurenta , invatamint , "tranztie" , donatii , "scoli" si imunitati.



In Romania Libera:

despre integrare, facultati de drept,

despre noi posibili adjuncti ai avocatului poporului,

un nou imprumut al bancii europene pentru imm-uri,

o crima ingrozitoare comisa de un posibil narcisist pshihopat.

In sfirsit, in Ziua,

despre "facaturi","incompetente"
"copii minune" , "economii de piata" la Bucuresti si "anticoruptie", integrare, cum poate ajuta orbul pe chior si afaceri...

In sfirsit, in "22", despre agricultura , alegeri , si "transformari"

Trivia-“Seize opportunity of EU rural development money”, EU Farm Commissioner urges Cypriot farmers

Spre rusinea mea nu am habar nu am ce a "negociat" Romania la acest capitol, daca o va fi negociat ceva (ba nu, e ceva aici si aici -vesnica Codruta-si aici sau aici -macar aceasta pare o cifra optimista- sau aici ) dar indemnul de mai sus imi pare de insemnatate si pentru noi.

Chiar daca nu avem asa ceva, cele de mai jos pot fi interesante si pentru librarii romani

EDUCAUSE Review, vol. 39, no. 5 (September/October 2004): 72–73 publica un articol interesant: Research Libraries’ Costs of Doing Business (and Strategies for Avoiding Them) sub pana lui Daniel Greenstein

Cum constatarea de la inceput :"With today’s relatively flat budgets, research libraries are finding their buying power further diminished by the hyperinflationary costs of library materials." mi se pare enorm de actuala pentru librariile romanesti, poate ca unii librari vor gasi articolul interesant in ciuda "limbii straine" librarilor romani pe care o vorbeste.

Solum in legatura cu distinctia ex ante/ex post in teoria dreptului

Lawrence Solum
are un interesant comentariu despre distinctia Ex Ante/Ex Post in dreptul american.
Iata citeva din cele spuse de el ( am pastrat trimiterile originale catre Enciclopedia Wikipedia):
" terminologia vine din teoria "law and economics" iar idea de baza este urmatoarea:
Perspectiva ex post este "privirea inapoi". Din punctul de vedere ex post punem intrebari cum ar fi :Cine a actionat rau si cine bine? Ale cui drepturi au fost violate? Vorbind in linii generale, asociem perspectiva ex post cu echitate si drepturi. Perspectiva ex post in teoria legala (americana-nota noastra) este de asemeni strins inrudita cu abordarile deontologice ale teoriei morale. In teoria generala a dreptului, putem asocia perspectiva ex post perspective cu scoala formalismului legal.

Perspectiva ex ante este "privirea inainte". Din punctul de vedere al acestei perspective punem intrebari cum ar fi: Ce efect va avea aceasta regula de drept in viitor? Va produce o decizie a cazului in acest mod consecinte bune sau rele? Din nou, vorbind in linii generale, noi asociem perspectiva ex ante cu politici publice si binele general. In teoria generala a dreptului, perspectiva ex ante este inrudita strins cu abordarile consecventiale (sau cele utilitariste sau de maximizare a binelui public)din teoria morala. In teoria generala a dreptului, am putea asocia perspectiva ex ante cu instrumentalismul legal (sau scoala realista a dreptului).

Desigur, aceasta introducere de baza a distinctiei respective este una ultrasimplificata. De exemplu, o teorie echitabila a raspunderii civile delictuale ar putea lua in considerare consecintele viitoare ale regulilor de drept, si chiar si teoriile utilitare trebuie sa foloseasca informatii ex ante atunci cind evalueaza cazuri particulare.

Dar de ce este atit de importanta distinctia ex ante/ex post (in dreptul american-n.n.)? Deoarece ea marcheaza o importanta diviziune teoretica intre abordarile consecventialiste, respectiv cele deontologice in teoria dreptului (american-n.n.). Consecventialistilor nu le pasa , am putea spune, daca A a violat drepturile lui B, din punctul de vedere al teoriei lor. Mai degraba, consecventialistii au in vedere consecintele atasarii unor reguli privitoare la raspundere actiunilor acelora care actioneaza in acelasi mod in care a facut-o A. Din punctul de vedere Ex ante, intrebarea care se pune este daca o norma de drept a raspunderii stricte (strict liability rule in orig-n.n) este mai eficienta decit una generala privitoare la neglijenta (negligence rule in orig.)? Deontologistilor, pe de alta parte, le pasa foarte mult cine a actionat corect si cine gresit in situatia data. In raspunderea civila, de exemplu, teoriile justitiei corective ale raspunderii sint asociate cu perspectiva ex post . A ar trebui sa raspunda fata de B, doar daca a actionat gresit (culpabil?-n.n.).

...Astfel, un stundent care ar studia raspunderea, si-ar putea pune in mod constant intrebari cum ar fi cele de mai jos:

Este norma de drept pe care abia am citit-o justa sau echitabila dintr-o perspectiva ex post ?

Va produce norma respectiva consecinte bune sau rele (in comparatie cu cele alternative la care ne-am putea gindi)dintr-o perspectiva ex ante ?

Update CEDO-Ţîmbal v. Moldova

Un nou caz de interes pentru romani in comunicatul de presa al grefei (in limba engleza) aici

Dar iata mai jos despre ce e vorba(decizia nu e inca finala):

Ţîmbal v. Moldova (no. 22970/02)

Violation of Article 6 § 1 Violation of Article 1 of Protocol No. 1

Alexandru Ţîmbal, a Moldovan national who was born in 1944 and lives in Chişinău (Moldova), complained about the failure to enforce a judgment of 16 September 1999 awarding him compensation of 8,394.4 Moldovan lei (equivalent to EUR 737.37 at the time). The judgment was enforced on 25 April 2003 after the case was communicated by the Court to the Moldovan Government.

The applicant complained of a violation of his right to have his civil rights determined by a court, guaranteed by Article 6 (right to a fair hearing) of the Convention, and his right to the peaceful enjoyment of his possessions, guaranteed by Article 1 of Protocol No. 1 (protection of property).

The Court held unanimously that there had been a violation of Article 6 § 1 and Article 1 of Protocol No. 1 and awarded the applicant EUR 370 for pecuniary damage and EUR 800 for non-pecuniary damage. (The judgment is available only in English.)

Mark A. Lemley despre proprietate,proprietate intelectuala si "free riding"

Mark A. Lemley ,unul dintre cei mai "iscusiti"(parere personala) autori de proprietate intelectuala americani ai momentului, are un nou articol la SSRN,intitulat Property, Intellectual Property, and Free Riding (un link catre articol apare si direct in titlu)
In el,Lemley abordeaza una din prezumtiile (analogice) ale analizei economice ale dreptului de proprietate intelectuala, folosita frecvent in literatura americana de specialitate.Dar iata mai jos abstract-ul articolului...

"Courts and scholars have increasingly assumed that intellectual property is a form of property, and have applied the economic insights of Harold Demsetz and other property theorists to condemn the use of intellectual property by others as "free riding."
In this article, I argue that this represents a fundamental misapplication of the economic theory of property. The economics of property is concerned with internalizing negative externalities - harms that one person's use of land does to another's interest to it, as in the familiar tragedy of the commons. But the externalities in intellectual property
are positive, not negative, and property theory offers little or no justification for internalizing positive externalities. Indeed, doing so is at odds with the logic and functioning of the market. From this core insight, I proceed to explain why free riding is desirable in intellectual property cases except in limited circumstances where curbing it is necessary to encourage creativity. I explain why economic theory demonstrates that too much protection is just as bad as not enough protection, and therefore why intellectual property law
must search for balance, not free riders. Finally, I consider whether we would be better served by another metaphor than the misused notion of intellectual property as a form of tangible property.

Lectura placuta!

Diverse

Cum vad francezii posibilitatile de investititii in Estul Europei, intr-un numar mai vechi din le Figaro (un extras mai jos)

Des opportunités à l'Est
[30 août 2004]
Des opportunités existent à l'international et, dans certains cas, les jeunes diplômés peuvent tirer leur épingle du jeu. Marie-Claire Lemaitre (Mercuri Urval) souligne que son cabinet multiplie les missions sur des pays comme la République tchèque, la Pologne, la Hongrie ou la Russie : «Il ne faut pas hésiter si l'on est jeune diplômé à investir deux ans pour suivre une entreprise qui s'implante ou qui renforce ses équipes», affirme-t-elle. Fabrice Lacombe (Michael Page) observe également beaucoup de demandes sur l'Europe de l'Est, en montages d'opérations, sur les profils financiers et patrons de site de production. Chez Michael Page, 40 à 45% des demandes pour l'international portent sur l'Europe de l'Est, confie-t-il. «Il y a une volonté d'investissement sur ces pays qui s'accélère depuis un an.»François Caron (Opteaman) rappelle que les entreprises expatrient beaucoup moins qu'il y a quelques années et qu'elles proposent plutôt des contrats locaux, notamment à de jeunes diplômés, qu'elles présentent comme une expérience intéressante. Marie-Claire Lemaitre note aussi quelques demandes sur la Chine et également de plus en plus de candidatures étrangères à traiter : «Il s'agit de candidatures européennes, canadiennes, etc., souvent très intéressantes.» François Caron ajoute que ces candidats ont de plus des capacités linguistiques que les Français n'ont pas toujours... ou toujours pas. Une remarque partagée par la majorité des participants.-->Des opportunités existent à l'international et, dans certains cas, les jeunes diplômés peuvent tirer leur épingle du jeu. Marie-Claire Lemaitre (Mercuri Urval) souligne que son cabinet multiplie les missions sur des pays comme la République tchèque, la Pologne, la Hongrie ou la Russie : «Il ne faut pas hésiter si l'on est jeune diplômé à investir deux ans pour suivre une entreprise qui s'implante ou qui renforce ses équipes», affirme-t-elle. Fabrice Lacombe (Michael Page) observe également beaucoup de demandes sur l'Europe de l'Est, en montages d'opérations, sur les profils financiers et patrons de site de production. Chez Michael Page, 40 à 45% des demandes pour l'international portent sur l'Europe de l'Est, confie-t-il. «Il y a une volonté d'investissement sur ces pays qui s'accélère depuis un an.»

o recenzie facuta de David Aaronovitch a cartii lui Frank Furedi's "Where Have All the Intellectuals Gone?"

precum si recenzii ale :

An Introduction to Rights, a lui William A. Edmundson (Georgia State)

a From "9-11" to the "Iraq War 2003": International Law in an Age of Complexity, de Dominic McGoldrick

Voting with Dollars: A New Paradigm for Campaign Finance,a lui Bruce Ackerman , toate in engleza(semnalate de political review daily)

Trivia(le figaro)-cum pot face unii romani jumatate de milion de euro?