Circul politico juridic romanesc-continuare

Din seria "circului"(pe care recentele "incalziri" electorale par sa il fi amplificat putin)Cristian T Popescu in Adevarul, despre riscul de a te pretinde altceva decit esti, iar S. Tanase,(cam pesimist), in Ziua, despre dezgustul politichiei romanesti. Din Evenimentul, despre "deservicii"(in ziua un articol despre acelasi subiect), iar la modul "social", despre splendoare vietii la tara, si aceasta problema grava, a carei rezolvare e mereu aminata. In sfirsit, un interesant interviu (sub titlul-"Reteaua" a stiut sa se acomodeze peste tot) al Rodicai Palade cu Plesu despre razboiul dosarelor

"Insurance" Anyone ?...

Un articol interesant despre investigatia lansata de procurorul general al Statului New York* in "practicile" industriei de asigurari si noul scandal (unii vor spune business, as usual) care a iesit de aici este publicat de The Economist aici. Un comentariu despre aceasta la BBC, replica de peste ocean aici,citeva explicatii despre "idea" care a stat la baza scandalului aici, si, in sfirsit, comentarii aici .

* apropos de aceasta institutie,am gasit lectura tinuta aici interesanta.

"Viitorul" filozofiei

Brian Leiter (U Texas) are un extras din "Introducerea" pe care a scris-o la The Future for Philosophy (Oxford University Press, 2004), ce merita o lectura si din partea noastra, aici.

Hermeneutica Dreptului-contributii Romanesti

Domnul Profesor Valerius M.Ciuca de la Universitatea din Iasi ne anunta o contributie interesante pe aceasta tema, pe care o puteti gasi aici si aici.
Mesajul de introducere il aveti mai jos:

Pentru cei interesati de noi metodologii de cercetare
juridica si de aplicatii practice pe seama unor
interpretari controversate, ori pentru cei ce
investesc in hermeneutica juridica mai multe sperante
decat in descriptivismul normativist ce formeaza
maniera comuna de tratare a problemelor juridice in
ultimul secol, recomand o privire critica asupra unei
metodologii pe care am slefuit-o in timp, pornind de
la acelea ale postglosatorilor bartolisti (descrisa de
Ph. Malaurie)si exegetilor. Este o metodologie pe care
am denumit-o "scoala dreptului organic" datorita
incercarii de combinare, pe parcursul a sapte trepte
metodologice, a exigentelor hermeneuticii
comparativ-istorice cu cele proprii exegezelor noastre
postmoderne si, fireste, cu cele ale inventologiei
juridice.

Veti putea gasi cateva liminare explicatii in prefata
unei carti publicaea anul trecut - "Lectii de drept
privat comparat. O introducere in hermeneutica
organica a dreptului privat comparat", Ed. Axis a
Facultatii de Filosofie a Univ. "Al.I.Cuza" din Iasi,
sau, intr-o forma abreviata, in aceste site-uri:

Hermeneutica Dreptului

Hermenia

Succes in noul an academic! Cu respect, Valerius M.Ciuca

P.S. Tot pentru cei interesati (si cunoscatori de engleza), o lista cu articole despre acest subiect in engleza o puteti gasi aici, o lectura aici, si in sfirsit, citeva explicatii aici

Franta si Romania reintaresc legaturile lor privilegiate

Un articol din Le Monde de astazi, pe care am crezut ca merita sa il reproduc mai jos in intregime:

La France et la Roumanie renforcent leurs liens privilégiés

Alors que plusieurs patrons français ont signé des contrats avec des entreprises roumaines, des avancées ont été enregistrées sur le dossier très sensible des adoptions d'enfant.

Le gouvernement français a une nouvelle fois manifesté son soutien à Bucarest lundi 18 octobre, à l'occasion du voyage sur place du premier ministre français, Jean-Pierre Raffarin. "La France est aux côtés de la Roumanie (...). Nous pensons qu'il est possible d'obtenir la fin des négociations d'adhésion en décembre et la signature du traité d'adhésion au début 2005", a insisté M. Raffarin, lors d'une conférence de presse avec son homologue, Adrian Nastase.

Paris, qui a déjà envoyé des conseillers à Bucarest pour aider à la modernisation du système judiciaire roumain, va notamment renforcer sa coopération technique dans le domaine de la réforme de l'Etat et des infrastructures, a-t-on indiqué dans l'entourage de M. Raffarin.

Le 6 octobre, la Commission européenne a maintenu l'objectif d'une adhésion de la Roumanie et de la Bulgarie à l'UE au 1er janvier 2007. Elle s'est toutefois montrée prudente sur la possibilité de conclure les négociations d'adhésion avec Bucarest d'ici à la fin de l'année. L'adhésion de ces deux pays pourrait en être retardée d'un an, à janvier 2008, s'ils ne sont pas prêts à temps, Bruxelles jugeant notamment que la corruption reste trop répandue en Roumanie.

Une fois dans l'UE, la Roumanie, pays très francophile, constituera un allié privilégié pour la France à l'est de l'Europe. "Dans une Europe à 27, aucun pays ne peut prétendre avoir à lui seul de l'influence. Il faut dégager des alliances, construire des partenariats", a souligné le premier ministre français.

Dans ce contexte, MM. Raffarin et Nastase ont présidé le premier séminaire inter-gouvernemental franco-roumain, un format traditionnellement réservé aux partenaires privilégiés de la France comme l'Espagne, le Portugal ou la Russie.

A l'heure des privatisations dans l'économie roumaine, les patrons français qui accompagnaient le premier ministre ont réussi à décrocher plusieurs contrats. GDF a pris le contrôle de 51 % du groupe gazier Distrigaz Sud pour quelque 300 millions d'euros. Le groupe de BTP Vinci a décroché un contrat de 480 millions d'euros pour un tronçon d'autoroute et Alcatel de 60 millions d'euros pour la signalisation des chemins de fer roumains.

DOSSIERS D'ADOPTION GELÉS

M. Raffarin a obtenu par ailleurs la création d'une commission internationale afin d'examiner les dossiers d'adoptions internationales d'enfants roumains bloqués par un moratoire roumain depuis 2001.

Des centaines de dossiers - dont 130 déposés par des Français, parmi lesquels 30 très douloureux, selon Matignon - sont gelés alors que les parents adoptifs ont noué des contacts avec les enfants. "Nous sommes très sensibles à la douleur des familles. J'ai vu des hommes et des femmes déchirés par cette rupture", a expliqué M. Raffarin.

M. Nastase a rappelé que la Roumanie avait décidé ce moratoire sur les adoptions internationales parce qu'elle était devenue un "point d'intérêt" pour les trafics d'enfants. Il a concédé toutefois qu'il demeurait des "situations délicates" et qu'il fallait les "résoudre d'une manière humanitaire".

Les travaux de la commission, qui devrait voir le jour dans les prochaines semaines et examiner les dossiers avant la fin 2004, seront supervivés par une organisation internationale "respectée" du type Unicef, a-t-on expliqué dans l'entourage de M. Raffarin.

Cette décision est toutefois supendue aux élections générales de novembre en Roumanie. M. Raffarin a assuré avoir obtenu des garanties sur la mise en place de la commission, du côté de l'équipe en place comme de l'opposition. Avec AFP

Desigur, cele de mai sus pot fi comentate in fel si chip, dar ma voi opri doar la justitie, mai precis la un posibil raspuns la intrebarea de ce ar fi indicata in continuare copierea sistemului francez la noi (sprijinul francez in domeniul justitiei e binevenit dealtfel, caci francezii sint ani lumina inaintea noastra in domeniu si orice ajutor e acum mai mult decit necesar, si, oricum nu se cauta "in dinti.") Raspunsul, tot intr-un articol din Le Monde....

L'Union syndicale des magistrats dénonce le "favoritisme" des primes

L'organisation a reçu Dominique Perben lors d'un congrès très tendu.

Valence de notre envoyée spéciale

L'indépendance des juges, toujours à défendre, était le thème officiellement choisi. Mais c'est aussi sa propre indépendance que l'Union syndicale des magistrats (USM, modérée), organisation majoritaire du monde judiciaire, a dû défendre lors de son congrès de Valence (Drôme). Celui-ci s'est tenu vendredi 15 et samedi 16 octobre et fut l'un des plus tendus de l'histoire de l'USM. Hostile à la direction choisie depuis deux ans, qui est très critique vis-à-vis de la politique du garde des sceaux, Dominique Perben, une partie des adhérents de l'USM a tenté de faire exploser l'équipe dirigeante.

L'opposition, conduite par des magistrats détachés au ministère de la justice ou en poste au tribunal de Paris, a notamment visé Nicolas Blot, secrétaire général du syndicat. M. Blot, ex-membre du parquet de Paris, n'a jamais ménagé la gestion du procureur, Yves Bot. La tentative a été vaine. La quasi-totalité des opposants ont été exclus du conseil national et Dominique Barella, le président de l'USM, a été, sans difficulté, réélu pour deux ans.

Dans un contexte de crise de confiance en la justice et de difficultés matérielles persistantes, c'est l'instauration de la "prime au mérite" qui a cristallisé le débat sur l'indépendance des magistrats. Car la prime, distribuée depuis le mois de septembre, a littéralement semé la zizanie dans la magistrature.

"Les 31 organisations syndicales de l'Association européenne des magistrats ont adopté une délibération contre le principe des primes modulables, estimant qu'il s'agit d'une intrusion de l'exécutif dans la sphère judiciaire", a rappelé le président de l'USM, vendredi, devant M. Perben. Attribuées par les premiers présidents et les procureurs généraux des cours d'appel, les primes représentent théoriquement jusqu'à 15 % du salaire (jusqu'à 350 euros par mois).

Au vu de la première distribution, les pratiques divergent à l'extrême, et ce dans une grande opacité. L'USM dénonce un "favoritisme clanique". Le procureur général d'Aix-en-Provence, Gabriel Bestard, a ouvertement pris acte de ses différends avec le procureur de Nice, Eric de Montgolfier, en lui attribuant un maigre 4 %. Tandis que le procureur de Paris a soulevé la polémique en accordant 8 % à Fabrice Burgaud, juge d'instruction de l'affaire d'Outreau, désormais en poste au parquet antiterroriste. "A Paris, les magistrats de la section commerciale ont touché 4 % au lieu de 8 % en moyenne, et personne n'a compris pourquoi", précise M. Blot.

DIALOGUE DE SOURDS

Partout les recours hiérarchiques se multiplient. "Ce qui nous a le plus heurtés, c'est l'absence de motivations des chefs de juridiction, nous n'admettons pas ce taux qui tombe ex abrupto", a témoigné un magistrat du ressort de la cour d'appel de Rennes, où une trentaine de recours ont déjà été transmis à la chancellerie. Un jeune substitut de Sens, vivement applaudi, a lancé au ministre : "J'ai traité 4 791 procédures en un an, sans compter ma présence aux audiences, au tribunal de commerce, à la commission d'indemnisation des victimes d'infractions, etc. : quelle est la place pour la faute, la responsabilité, et le rendement ? Mes 8 %, est-ce que je les mérite ?"

En guise de réponse, le ministre de la justice a dressé un portrait du "magistrat du XXIe siècle" : celui-ci, a dit M. Perben, sera un "magistrat professionnel" (par opposition aux juges de proximité, dont l'USM a une nouvelle fois demandé la disparition), "humain et responsable" (par référence à l'affaire d'Outreau). Mais l'échange avec les magistrats fut en réalité un dialogue de sourds. Face aux mises en cause répétées des juges, le président de l'USM s'est pourtant tourné vers la hiérarchie judiciaire. "Où sont les procureurs généraux quand il faut expliquer à nos concitoyens le sens des poursuites et de l'accusation, ou les raisons d'une intervention dans une école ?" Pour M. Barella, les hiérarques, "incapables de conduire une pédagogie publique, incapables d'assumer la responsabilité d'actes pris sous leur autorité, ne rendent service ni à nos concitoyens ni aux magistrats. Leur activité serait-elle seulement d'éditer des camemberts sur la productivité ?"

En arrière-plan, les problèmes de moyens continuent de peser sur le quotidien d'une majorité de magistrats. Le président du tribunal de Montluçon, Michel Le Pogam, a précisé : "C'est la première année que je dois distribuer l'ensemble des crédits de fonctionnement dès le mois de septembre, sans aucune réserve." "La marée montante des affaires pénales est en train de submerger les tribunaux", a confirmé M. Barella. Pour débattre de cette crise de la justice, l'USM organisera en novembre des débats régionaux publics.Nathalie Guibert

Craigslist

Sub titlul "Honouring nerd values" the Economist are un articol despre fenomenul social care este craigslist. Eu personal am o opinie "amestecata"(ma refer la valoarea informatiilor) despre ce gasesti acolo, dar nu il consider din aceasta cauza mai putin interesant.

Familia Keohane la Princeton

The Daily Princetonian ne anunta ca:

Internationally renowned professors Nannerl and Robert Keohane will join the Wilson School faculty next year, the University announced Thursday

Intregul articol aici, iar mai multe detalii aici

Pentru bucuresteni-continuare

In continarea postingului mai vechi cu titlul de mai sus,un articol despre noile proiecte ale Bucurestiului in Ev Zilei.Comparati, daca aveti timp, ce zic oamenii acestia cu ce spune omul acela...

Din nou despre Regatul Academic (romanesc)

O discutie interesanta despre acest regat este in curs de desfasurare pe lird.

La baza ei se afla proiectul de mai jos, anuntat in Evenimentul, pe care il redau integral:

Se cloceste un SRL universitar
Simona Gheorghe
Vineri, 15 Octombrie 2004

Consortiul format din Universitatea Bucuresti si “Titulescu”, bazat pe interesele unui grup de profesori cu functii de conducere in ambele institutii

Studentii de la Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti au intrat ieri in greva japoneza. Ei nu sint de acord ca institutia in care invata sa formeze un consortiu cu Universitatea particulara “Nicolae Titulescu”. Pe de-o parte, rectorul Universitatii Bucuresti sustine ca aceasta alianta ar aduce avantaje administrative si financiare, pe de alta parte, studentii si o parte din profesori spun ca nu vor sa fie pusi pe picior de egalitate cu o institutie particulara, al carui rector este deputat PSD.

“Am muncit un an de zile ca sa intru la aceasta facultate, dar mai ales la aceasta universitate. Am dat examen. Nu vreau ca intre mine si un student de la o universitate particulara, care a intrat la facultate pe baza mediilor din liceu, sa fie pus semnul egal”, spune Serban Semeniuc, student in anul II la Facultatea de Drept. El a protestat ieri, alaturi de colegii sai, fata de formarea unei aliante intre Universitatea Bucuresti si Universitatea “Titulescu”.
Conducerea Universitatii Bucuresti a elaborat deja un proiect de contract pe care ar urma sa-l incheie cu universitatea particulara. Proiectul a fost dat fiecarei facultati pentru a fi discutat in consiliile profesorale, dar s-a ajuns la concluzia ca profesorii de la Facultatea de Drept sint cei in masura sa puna la punct detaliile acestui contract. Astfel ca, in prezent, acestia refac proiectul de asociere, urmind ca saptamina viitoare sa-l dea spre dezbatere fiecarei facultati ca, apoi, senatul universitar sa decida daca Universitatea Bucuresti se asociaza sau nu cu universitatea particulara. In timp ce Universitatea Bucuresti ar putea beneficia de spatiile Universitatii “Titulescu”, studentii acesteia din urma s-ar putea transfera fara nici un fel de examen sau si-ar putea da licenta la universitatea de stat. Atit la Universitatea Bucuresti, cit si la cea particulara predau membri ai partidului de guvernamint, printre ei numarindu-se chiar premierul Adrian Nastase.

Rectorul Ioan Mihailescu: “De un an purtam negocieri cu Universitatea “Titulescu”

Credeti ca formarea consortiului universitar este un transfer de prestigiu dinspre Universitatea Bucuresti spre Universitatea “Titulescu”?
Ca in orice asociere, ambele parti trebuie sa cistige ceva. Asocierea universitatii private cu Universitatea Bucuresti este in mod evident un cistig de prestigiu pentru Universitatea “Titulescu”. Dar nu e o pierdere de prestigiu pentru universitatea noastra. Putem transfera, avem destul prestigiu pentru a ajunge sa-l dam si altora.
Dar in Bucuresti nu ati gasit o alta universitate privata care sa va faca o oferta mai avantajoasa?
Din ceea ce este apreciat pe piata educationala bucuresteana ca fiind cele mai bune universitati particulare, primele doua s-au oferit sa faca parte din consortiu. Mai este o alta universitate prestigioasa care ar vrea sa intre, Universitatea Romano-Americana, patrimonial sta bine, dar vine cu un credit mare care trebuie rambursat, ceilalti parteneri luati in discutie fiind degrevati de datorii.
A influentat cumva partea politica fomarea acestui consortiu, stiut fiind ca multi profesori, atit de la Universitatea Bucuresti cit si de la Universitatea “Titulescu”, sint membri PSD, inclusiv premierul Nastase?
Este posibil, foarte posibil, nu pot sa probez, diferentierile dintre sustinatorii si adversarii formarii acestui consortiu coincid si cu o anumita orientare politica. Avind in vedere ca sintem si in perioada electorala, consortiul a devenit fara vrerea noastra si o disputa politica.
Dar cine a venit cu propunerea concreta de a forma alianta?
A aparut legea, dar eu am inceput discutiile pentru consortii cu mult inainte de aparitia legii, adica de un an de zile purtam negocieri.

Corneliu Liviu Popescu: “Universitatea Bucuresti are 140 de ani vechime, “Titulescu” doar citiva”

Corneliu Liviu Popescu este conferentiar doctor la Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti. In momentul in care a vazut proiectul de asociere intre cele doua universitati si-a dat demisia din consiliul profesoral al Facultatii de Drept.
Cum vedeti formarea unui consortiu intre universitatea in care lucrati si o alta particulara?
Este o noua faza in care a ajuns degradarea invatamintului superior juridic romanesc in general. Vorbim de multi ani de infiintarea fara discernamint a unor universitati de stat, dar si de acordarea unor titluri stiintifice de doctor si de grade de profesori universitari foartor multor nonvalori. S-au pierdut reperele valorice, asistam la o dictatura a mediocritatii universitare.
Ce v-a determinat sa va dati demisia din consiliul profesoral atunci cind a fost adusa in discutie formarea acestui consortiu?
Sint doua lucruri, ambele au valoare de principiu. Facultatea de Drept, are 145 de ani vechime, iar Universitatea Bucuresti are 140 de ani vechime. Sintem considerati prima universitate a tarii. Ma intreb, noi pentru a exista si a ne dezvolta chiar avem nevoie sa ne asociem cu diferite universitati infiintate de citiva ani? E vorba de prestigiul academic.
Credeti ca universitatea particulara cu care se va asocia Universitatea Bucuresti urmareste sa-si sporeasca prestigiul prin formarea acestui consortiu?
In mod categoric. Pe mine nu ma intereseaza ca e de stat sau e particulara, pozitia mea este de principiu. Daca sintem prima universitate a tarii trebuie sa intram intr-o cooperativa cu altii? Ce avem noi de cistigat? Am vazut afirmatii ca o sa beneficiem de sali de seminar. Chiar intr-o astfel de situatie disperata sintem sa ne vindem prestigiul pentru citeva spatii? De foarte multa vreme, guvernele acestei tari in loc sa finanteze corespunzator universitatile de traditie s-au apucat si au infiintat nenumarate universitati de stat prin tot felul de catune.
Ce alt argument mai aveti impotriva acestei asocieri?
Mi se pare absolut contrar spiritului a ceea ce ar trebui sa insemne consortiul academic infiintarea unei astfel de structuri asociative intre universitati care au specializari concurente. Eu vad un consortiu pentru universitati care au specializari complementare pentru a se ajuta reciproc, dar nu cum sintem noi si cu Universitatea “Titulescu”. Sintem in concurenta pentru aceiasi potentiali studenti, ori sintem in concurenta ori facem cooperativa impreuna. E absurd. Mai este un lucru deranjant. Sint nu foarte putine cadrele didactice membre in consiliul profesoral al Facultatii de Drept din Universitatea Bucuresti care in acelasi timp sint si cadre didactice la Universitatea “Titulescu”, ba mai mult, au functii de conducere acolo.
Va referiti mai ales la Ion Neagu, rectorul de la Universitatea “Titulescu”?
Nu numai, sint mai multe cadre didactice aflate intr-o astfel de pozitie. Nu vi se pare ca este un conflict de interse vadit ca ei sa ia parte la deciziile privind universitatea de stat?

care a generat protestul studentilor de la facultatea de drept a universitatii Bucuresti, si, printre multe replici interesante, una memorabila a lui Ionut(memorabila in sensul ca surprinde toata mizeria invatamintului de specialitate romanesc), pe care o reproduc de asemenea integral:

Eu unul inca nu m-am prins de ce este atat de revoltatoare pentru unii ideea acestui consortiu. Reputatii (indoielnice) si sedii (marete), profesori (ubicui) si strudenti (fomisti), pot foarte bine sa formeze un "consortiu" - cu atat mai
mult cu cat termenul "consortiu" nu bate cu nici o institutie juridica cunoscuta in dreptul romanesc, tot astfel cum nici "militantul" palestinian sau irakian nu reprezinta o institutie juridica in dreptul international, titulara de drepturi si obligatii.

Stiu doar ca am terminat (cu) Dreptul "la stat" in 1998 - perioada in care putine universitati private apucasera sa ridice capul din cenusa cu sedii ceva mai osebite, nu ca acum. Am terminat cu o imensa deziluzie legata de mediul
universitar bucurestean "de stat". Ca mielul bland am intrat la cursurile tuturor profesorilor, si nu numai la cele ale profesorilor la care nimerisem, cu grupa si seria mea. Am contemplat astfel dezastrul de la un capat la celalalt.
In tot acest timp am comparat profesorii si invatamantul nostru cu profesorii si cursurile de la Colegiul Francez, pe care le-am urmat cu un entuziasm si daruire demne de urmari mai generoase, iar comparatia nu a putut decat sa-mi adanceasca depresia.

Nu i-am inteles pe cei care vorbesc in numele corpului didactic universitar de "la stat". In fond, toate numele mari sunt mai mult sau mai putin intalnite deoportiva la stat cat si la universitatile private. Dezastrul in invatamant s-a propagat de la stat la privat si nu invers, si nu intamplator, si nu prin studenti ci prin profesori! As zice chiar ca unii si aceiasi profesori isi dau mai degraba silinta la universitatile private, unde fac un ban adevarat, decat la universitatile "de stat" unde prefera frecatul mentei si academismul de principiu. I-am inteles partial doar pe acei studenti "de la stat" care sunt mandri ca au stat cu burta pe carte ca sa intre acolo unde pana la urma au intrat. Da, in meschinaria lor, aceia au macar un motiv si o cauza de aparat: au putut si au luat "la stat" (so what?). Ce si cata Istorie si Gramatica si Economie au invatat ei, ramane de vazut. Ei sunt merituosi in ochii lor proprii si ai familiilor lor sarace!

Nu spun ca studentii si absolventii de la scolile private nu sunt intr-adevar MAI PROSTI, MAI LENESI si MAI BANOSI, aflati in cautarea unor diplome pentru ca se stiu oricum eligibili pentru anumite locuri de munca aranjate de clanurile bogate de care apartin. (Asa or fi, daca tot ne place sa credem in invatamantul "de stat"!).

Dar sunt convins ca studentii si absolventii "de stat" sunt niste mari VANITOSI,si niste mari FRAIERI in acelasi timp: nu i-am auzit protestand atunci cand se calcau in picioare la admitere pe cate 4-500 de locuri la Drept "la stat", cu burtile vinete de atata invatatura tembela pe grile sau in alt mod de verificare abia inventat. La admitere "la stat" nu ii deranja spiritul defunct ingineresc de turma, desi locurile de munca in profesiile juridice deveneau tot mai rare. Si nu ii deranja prea tare nici faptul ca erau deja inscrisi si admisi (!) la cate una-doua "particulare", nu care cumva sa ii ocoleasca studentia chiar in anul sorocit pentru debut, din cauza marsavei concurente! Nu mi-am uitat colegii si colegele de la stat care (intrucat tot nu plateau cursurile, cum faceau cei de la privat) faceau sesiune de sesiune cheta pentru ca sa dea SPAGA DE GRUP unor mari dascali. Nu am uitat nici figurile unor colegi, si mai ales ale unor colegi straini, care nu puteau fi vazuti in NICI O sesiune de examinare, si
totusi promovau inexplicabil an de an... Nu am uitat nici legendele despre studente curve ajunse in patul unor profesori (majoritatea acestor istorii confirmandu-se, printre picaturi, abia ani mai tarziu). Nu am uitat nici anumite cazuri de prostie si impostura notorie care s-au realizat remarcabil si uimitor in magistratura, avocatura, notariate si ministere. Nu am uitat nici jeepanele unor alumni ce parcau cu tupeu chiar pe treptele de la Drept, de nu mai aveau loc jeepanele unor venerabili profesori.... Nu am uitat nici cursurile de pomina ale unor profesori precum Bulai, (unde din doua serii - cca. 340 studenti - abia ramaneau dupa o luna vreo 4-5 figurante sa-l asculte balmajind interminabil infractiuni peste infractiuni, - intrerupt doar ocazional de Liviu Popescu, seminarist fundamentalist, acum profesor, care il implora sa ii cedeze lui amfiteatrul si sa se mute intr-o sala de seminar, cu patachinele dupa el, of course, ca el nu are unde baga 2 (doua) grupe de studenti veniti in masa la singurul seminar interesant din facultate - dar am uitat tot dreptul penal pe
care NU AM AVUT de la cine sa-l invat, pentru ca nici seminaristul Sima, parca?, nu era mai breaz si venea cu miros de birocrat umil de la parchetul unde zice-se
lucra). Nu i-am uitat, desi am incercat sa-i uit pe: prof. Muraru (vorbind plat si neinteresant despre vraja parlamentara si despre Constitutie, pe atunci totusi o noutate, cu atat mai mult noua unor studenti de anul I), pe Nicu Popa (batand apa in piua complet aberant despre TGD, numai pentru ca asistentul Eremia sa abereze si mai mult spunand ca respectivul curs de TGD este cel mai valoros din tara!!!), pe Molcut si Oancea (strambandu-se la noi ca la scoala de popi sa scriem tot catehismul de mana, "ca din aia o sa ne intrebe la examen si nu din cursul tiparit" - ce jmecheri erau ei! reeditau anual costisitoare cursuri de Roman si ISDR, vechi de cand lumea, dar pastrau clenciuri pentru cand "predau" ca sa fie amfiteatrele pline de oameni tacuti, cu pixurile in mana si privirile in coala, ca la un instructaj de circulatie rutiera), pe conul Iorgu (atasat ombilical de Constitutia din 91 vorbind despre ORICE ALTCEVA POLITICA decat cursul lui indigest de drept administrativ bricolat din decupaje si traduceri), pe "regretatul Beleiu" (care de ocupat ce era cu drumurile la Alba Iulia si pe unde mai era rector, ajungea sa ne predea Introducerea lui de pomina in Dreptul Civil timp de 10 minute din sfasitul primei ore de curs, dupa care dadea pauza si mai relua cursul pentru alte 10 minute la sfarsitul celei de a doua ore - si asa a tinut-o un an intreg 1994-1995! - pentru ca mai tarziu un coleg de facultate intrat cu pile in magistratura sa se jure ca el nu auzise de prescriptia extinctiva in facultate, fapt absolut real!) pe marele Saguna
(tinand un curs minimalist de drept financiar de ne mai miram si astazi unde dracu au facut scoala functionarii din Administratiile financiare si Garda) pe dumnezeiestii mahomezi Ciobanu si Boroi (terorizand anul patru cu procesualul civil, plin de chichite, termene si enumerari, imposibil de asimilat in contextul in care studentii nu vedeau si nici nu redactau de proba macar 1 (o) actiune in justitie, nu luau contact cu 1 (o) hotarare judiciara dintr-un dosar oarecare, nu invatau sa ridice 1 (o) singura exceptie, nu comentau 1 (o) decizie a casatiei - bine ca stiau sa clasifice actiuni, nulitati, exceptii, prescriptii, era de ajuns pentru a perpetua dezastrul din justitie). Sa mai zic de cursurile de dreptul mediului (Marineasca), international public (Nastase, Besteliu), dreptul muncii (Athanasiu, Moarcas) si de alte prelegeri schioape lecturate pe un ton egal din foi manuscrise insirate pe catedra, in timp ce studentii isi subliniau in timp real pasajele respective pe cursul tiparit, urmate de seminarii inofensive dar inepte tinute binevoitor de colegi de-ai nostri studenti mai mari cu un an? Mai bine tac! Sau mai bine zic ceva de
cursul de dreptul transporturilor despre care imi aduc foarte bine aminte un singur lucru: era tinut de fratele lui Ilarion Ciobanu, actorul, si m-am dus si eu sa vad daca seamana cu petrolul, dolarii si ardelenii... :))

Aceste amintiri mi-au inlaturat orice uimire sau curiozitate ulterioara legata de imposibilele si jenantele decizii ale Curtii Constitutionale, de fripturismul admiterii la INM, de precaritatea profesionala si fragilitatea morala a judecatorilor, de voluntarismul si impostura functionarilor publici, de tupeul colosal al legiuitorilor de zi(parlamentari) si de noapte (guvernanti), de monstruozitatea obiceiului balcanic, al nostru al tuturor, de a reinventa
dreptul cu fiecare speta, in lipsa oricaror jaloane jurisprudentiale autentice.

Printre atatea triste amintiri, trebuie sa zic totusi o vorba de bine despre prof. C.Barsan (dusul), V. Stoica (opusul), F.Deak (mortul), I.Filipescu(coptul) si asistentii lor, care spalau cum puteau si ei obrazul livid al facultatii la catedra de civil, tot astfel cum o facea si talibanul de Corneliu Liviu Popescu, (nebunul si idealistul), la catedra de drept public. Dar la atat se limiteaza amintirile placute din facultate.

Ei, si atunci? Daca m-ati intreba pe mine in legatura cu "ideea bizara" a unui consortiu universitar intre Universitatea Bucuresti si Universitatea Titulescu, as gasi-o chiar nimerita si as fi cel putin mirat sa aud de prestigiul pe care UB, vezi doamne, l-ar pierde - macar in privinta omnipotentelor si omniprezentelor facultati de drept.

Sa se fi schimbat atat de mult IN BINE "la stat" lucrurile in ultimii ani?

Dupa cele de mai sus din Regatul Academic al dreptului romanesc poate este bine sa punem lucrurile si putin in context. Iar despre ce context mai bun poate fi vorba, decit acela din articolul de mai jos din Adevarul, despre brain-drain-ul romanesc, intitulat sugestiv : Intoarcerea acasa a creierelor - un vis irealizabil? , din care am selectionat urmatoarele:

Romania are, conform Institutului National de Statistica, peste 30.000 de cercetatori. Acestia activeaza in cele 66 de institute ale Academiei Romane, in cele 90 de institute si statiuni agricole, in cele 38 de institute nationale de cercetare, in cele 40 de societati comerciale cu profil de cercetare si in cele aproximativ 20-25 de SRL-uri de cercetare. In total, Romania dispune de 259 de institutii in care se realizeaza cercetare stiintifica, la care se adauga cercetarea efectuata in universitatile acreditate. Exceptand institutele Academiei Romane, care are buget propriu, toate celelalte sunt finantate prin MEC, pe baza de competitie. Anul acesta, activitatii de cercetare, bugetul de stat i-a alocat 3.100-3.200 miliarde lei. Daca am simplifica la maximum lucrurile, am putea trage concluzia ca fiecareia dintre aceste institutii i-au revenit in jur de 13 miliarde pe an. E mult, e putin? Poate pentru un SRL - in lumea mare nu exista SRL-uri de cercetare, dar la noi, da - suma este suficienta. Pentru un laborator serios, competitiv international, judecati dv. cat inseamna, stiut fiind ca in lume sunt alocate celor mai performante laboratoare sute de mii de miliarde euro sau dolari. Sigur, acestor fonduri bugetare, gestionate de MEC, li se adauga si granturile de cercetare si fondurile extrabugetare. Procentual, Romania aloca 0,8% din PIB cercetarii, in conditiile in care tari vecine noua aloca chiar si 2% din PIB.

..........

O problema extrem de importanta a cercetarii o reprezinta migratia creierelor. Desi nu exista statistici recente, conform ultimului studiu efectuat in perioada 1988-1994, in doar 24 de institute si in 10 universitati, mobilitatea profesionala in aceasta perioada a reprezentat 15,8% din totalul expertilor existenti la inceputul perioadei. 20% au emigrat spre alte tari. Dupa anul 2000, nu exista nici un studiu efectuat special pentru cercetare. Din datele neoficiale insa, se apreciaza ca peste 60 la suta dintre cercetatorii de valoare se afla acum definitiv sau temporar in strainatate. Cert este ca dintre toti cercetatorii romani, doar 10% sunt cunoscuti la nivelul cel mai inalt mondial, publicand in reviste prestigioase si fiind in baza de date I.S.I. (Institutul mondial ce este recunoscut ca for care realizeaza ierarhizarea stiintifica). Din cei 10%, majoritatea activeaza acum in afara tarii.

Pentru intoarcerea acasa a creierelor, Institutul Cultural Roman a organizat o conferinta internationala, la care au participat 62 dintre cei mai importanti cercetatori tineri pe care-i are in acest moment tara.
........
I-am rugat sa ne raspunda la trei intrebari: Credeti ca cercetarea romaneasca mai are sanse? In ce conditii v-ati intoarce? Care sunt domeniile in care exista sanse pentru a ne impune la nivel mondial? Iata o parte a raspunsurilor.

Vin cu propuneri concrete
Sunt Mihai Dumitru Barboi, de la Institutul European de Membrane din Montpellier, Franta. Am 35 de ani si sunt conducator de grup la acest institut. Am plecat din tara in 1998, ca doctorand al laureatului Nobel, Jean Marie Lehn si apoi asociat postdoctorand, obtinand un post permanent la CNRES in Franta. Sunt convins ca in Romania exista personalitati stiintifice extraordinar de importante si bine reprezentate la nivel international. Acestea trebuie reunite pentru a face o oglinda a societatii, si nu pentru a fi diluate intr-un mediu, care, cel putin acum, pare a fi pe cale de disparitie. Revitalizarea stiintei romanesti se poate face, avand ca punct de plecare tocmai aceste personalitati. Romania trebuie sa se adapteze la conditiile aderarii la U.E. pentru ca dupa toti indicii pe care-i publica comunitatea europeana trebuie sa urcam, in Romania de la zero si ceva la trei la suta. Cercetarea va avea un rol important si trebuie sa valorificam aceste sanse oferite de comunitatea europeana. Am venit cu propunerea de a infiinta un institut national de cercetare care sa participe, intr-o retea europeana la programele SUPRACOMBINAT si PROMATINTER (n.r. - programe ce se desfasoara dupa o metodologie noua interdisciplinara situata la interfata intre chimie, fizica, biologie pentru crearea unui grup international de cercetare in domeniul chimiei, biochimiei, nanotehnologiei), pentru ca prin reunirea fortelor specialistilor din aceste trei domenii sa se poata patrunde in domeniile de varf. M-as intoarce in Romania de tot, dar pe un teren fertil. Acum, imediat, ma voi intoarce partial pentru a ajuta cat se poate concret pentru crearea institutului. ........

N-am vrut sa plec niciodata definitiv
Nu mi-am propus niciodata sa plec definitiv din tara. Am fost 5 ani in afara, un an in Franta, dupa aceea in Germania si Canada, cate doi ani. Nu am vrut sa plec, pentru ca am crezut ca se poate face si la noi cercetare, dar in anumite conditii. In conditiile in care poti identifica ceea ce poti sa faci, dar ceea ce faci sa fie interesant, sa fie un domeniu major, si crezand ca ai gasit ceva important, poti sa duci la capat, intelegand ca asta se poate face numai prin colaborari internationale. ...... Cred ca cercetarea romaneasca s-a si impus in cateva domenii, nu numai ca are sanse. Dar mi-e greu sa spun ca ne-am impus in zonele de cea mai inalta performanta cu putinta, pentru ca as exagera. Dar sunt laboratoare in universitatile Iasi, Cluj, Bucuresti, in institutii ale Academiei in care, cateva insule sunt performante: chimie organica si supramoleculara. Din pacate, sunt prea putine. Rezultatele lor sunt numai prin colaborarea cu institutii din strainatate. Situatia este dramatica la noi, pentru ca, statistic vorbind, contributia Romaniei la productia stiintifica mondiala este extrem de mica, si asta datorita faptului ca nivelul mediu al cercetarii din tara este foarte scazut. prof. univ. Marius Andruh sef Catedra Chimie, Universitatea Bucuresti, membru corespondent al Academiei
.................
Posturi vacante exista in universitati. Pot fi folosite. La noi, universitatile mari si mici au dus o politica gresita, aceea de a-si promova propriii oameni. Dupa primul razboi, cand s-a infiintat Universitatea din Cluj, au cautat si l-au adus pe Babes, pe Racovita, au adus din tara, de la Iasi. S-a infiintat o universitate nu prin promovarea unor profesori de liceu, care oricat ar fi fost de buni nu puteau sa realizeze ce au realizat acesti oameni. Acum noi promovam de la nivelurile inferioare la superioare oameni de la aceeasi universitate si nimeni nu se gandeste sa caute in jur, nu nume, pe cineva mai bun decat conferentiarii pe care ii are din care promoveaza pe unul. Cautarea calitatii nu este suficient promovata in universitatile romanesti. Acestea nu se pot face fara fonduri, ci printr-un efort de vointa.
.........
"Ma voi intoarce in Romania in momentul in care voi percepe ca societatea romaneasca, exprimata prin clasa noastra politica si societatea civila, a inteles rolul invatamantului si cercetarii in dezvoltarea sociala si economica a Romaniei. Savantul german Rudolf Mopbauer, laureat al Premiului Nobel pentru fizica in 1961, spunea: "O societate care-si permite sa neglijeze promovarea celor mai talentati membri ai sai pentru educarea mediei generale actioneaza inevitabil catre raul tuturor". Asta s-ar traduce prin aceea ca suntem prea saraci pentru a ne putea permite o cercetare de varf in toate domeniile. Asta este valabil si in export, si in cultura". Dr. Dragos Ciuparu, din 1999 profesor cercetator la Yale University
Deocamdata, nu
Sunt Sebastian Buhai, 25 de ani, ultimul an de doctorat economie-econometrie..... Evident, sunt interesat de pozitii temporare, periodice colaborari, dar multe trebuie sa se schimbe. Avem acelasi sistem ermetic, ierarhic, gerontocrat; e o rezistenta la cultura, se practica un "ignoribimus" nebun. Deci, pe scurt, cred ca mai multe se pot face pentru Romania din afara, decat din interiorul tarii.
.......
Acum, nu m-as intoarce.... Daniel Funeriu, director de proiect la National Institute of Advanced Industrial Science and Technology, Japonia.
Schimbarea legislatiei este esentiala
Sunt Mihai Gartu..... M-am intors, dar nu stiu pentru cat timp.... Dr. Tudor Luchian, conf. univ., Facultatea de Fizica (Iasi)

Ca orice roman ma intreb si eu: oare ce ii tine pe oamenii astia "afara"?

Citeva critici aduse modificarilor legii dreptului de autor

De curind Legea Dreptului de Autor a fost supusa la numeroase modificari rezultate in Legea nr. 285 din 23 iunie 2004 .Modificarile reflecta clar lobby-ul facut de organismele de gestiune colectiva, dar si de alte asociatii sau grupuri de presiune ale titularii drepturillor de autor. Cum legea afecteaza in mod evident in mod direct unele din chestiunile care ne privesc pe toti, cred ca macar o perioada de consultare publica ar fi fost necesara, ca si explicarea unor termeni care au aparut in noua lege. Aceasta pentru a nu mai vorbi ca s-au introduc unele articole de lege similare cu dispozitii criticate virulent in alte legislatii, fara a se face niste adaugiri esentiale si utile. Dar evident ca nu s-a facut nimic. Asa cum nu se face nici pentru promovarea dispozitiilor pozitive din noul act normativ ( desi ORDA are aceasta atributie) .

Gasiti noua lege in domeniul dreptului de autor, practic, pe site-ul Legi-Internet la www.legi-internet.ro\lgdraut.htm Chestiunile care s-au modificat sunt scrise cu caractere italice.
Sa facem insa o scurta trecere in revista a unora din modificarile pe care le aduce noua lege si pe care eu le consider importante

Vezi detalii la http://legi-internet.ro/blogs/index.php?title=citeva_critici_aduse_modificarilor_legii&more=1&c=1&tb=1&pb=1



Legea adoptata dovedeste inca o data, daca mai era cazul, ca un act normativ fara o dezbatere publica adecvata poate fi un pas inapoi, chiar prin copierea unor acte normative adoptate la nivel european, american sau global.
Si atunci, ce ne rezerva viitorul ?
Cred ca in lipsa unor actiuni din partea acelei parti din societatea civila cu interes in domeniu riscam sa ne aflam la mina unor presiuni inerente din partea industriei din domeniu, a grabei politicienilor de a adopta cu nesat orice act normativ impus de diverse organisme internationale.

Cred ca trebuie sa privim cu mai multa atentie ca balanta dintre drepturile pe care le au creatorii de opere si limitele pe care le admite legea sau nu se transforme doar in monopoluri nejustificate ale unora pe seama altora.

Si mai cred ca trebuie sa nu uitam atunci cind cream ceva sa legam scopul operei - de a obtine un cistig financiar, a promova o idee, a expune o parte din cunostiinte ori altul - numai de o parte din drepturile pe care ni le da Legea dreptului de autor si sa alegem cea mai portivita licenta. Sau altfel spus - nu totdeauna Toate Drepturile Rezervate este cea mai buna optiune.
Vezi si proiectul Creative Commons - una din ideile revolutionare in domeniu Dreptului de Autor pe Internet

Pe cale de consecinta renunt de buna voie la orice drept de care mi-l acorda Legea Dreptului de Autor cu privire la prezenta creatie si va las posibilitatea de a-l copia, citi, raspindi, vinde, inchiria, imprumuta, exporta, proclama, comenta, traduce, adapta, radiodifuza, transmite prin cablu, ironiza, sterge, inrama sau orice altceva.

Bogdan Manolea
www.legi-internet.ro
Bucuresti 17 10 2004

Articolul poate fi gasit si comentat la http://legi-internet.ro/blogs/index.php?title=citeva_critici_aduse_modificarilor_legii&more=1&c=1&tb=1&pb=1