Despre Romania ca loc al absentei, si despre sistemul judiciar ca loc al absentilor si absentei

Plecind de la faptul ca Romania pare un loc al "absentilor" si "absentelor" [1], de la constatarile unor diverse rapoarte despre sistemul judiciar romanesc, care arata ca cel putin 25% dintre magistrati lucreaza prin csm, prin ministere, ori prin diverse alte locuri in care au foarte putin de a face cu cele ce constituie profesia de magistrat[2] , si de la diverse constatari empirice personale, fara pretentie de sistematizare, in pot inchipui in Romania zilelor noastre un proces al justitiabilui "absent"[3] , "ajutat" in mod romantic de avocatului "absent"[4] , dublat eventual de procurorul "absent" [5], triplat de al magistratului "absent" [6]....


Pare Kafkian? Oare?
Sau mai degraba e ceva se intimpla pe scara larga in Romania, si care, cred ca tine de superficialitatea noastra societala si de modul in care vedem "dreptulu",obligatiile, si regulile in sens mai general?....

[1] Presa abunda din cind in cind de istorii despre impactul parintilor plecati, de exemplu, asupra copiilor sau celor ramasi acasa. Citindu-le, ai impresia, probabil nu chiar atit de indepartata de adevar, ca lumea multor copii in Romania este construita in jurul absentei parintilor. Ma gindesc ce se va intimpla oare la maturitate cu acei copii? Cum isi vor construi ei lumea? In jurul absentei? ori absentelor? in jurul unei prezente? a carei prezente? Si cred ca trebuie sa suferi putin de "autism" social, ca sa nu fii ingrijorat de ce se va intimpla in viitor cu acei copii....
Istoriile respective nu sint singulare. Vorbim de exemplu despre necesitatea construirii de sosele, ori infrastructura. Insa soselele si infrastructura lipsesc. Lipsesc companiile care sa le faca, lipsesc si muncitorii, plecati dupa regula "labor"-ului, in tarile europene-in special-capabile de a le oferi salarii mai mari pentru munca lor. Prin urmare avem si la acest capitol o istorie a Romaniei scrisa prin absente.
Un alt exemplu, poate fi acela al paralemtarilor, ori si mai bine, al parlamentarilor care se intimpla sa fie si "profesori" de drept....Oare de cite ori cineva a avut un curs, la care "asistentul" a tinut locul "profesorului",care avea un conflict cu programul parlamentar exact in acel moment, si care intimplator nu se afla nici la parlament, ci intr-o discutie cu familia si citiva "investitori" straini, care voiau sa il invite pe bietul om sa viziteze o scoala straina? Pare atit de absurd scenariul? Nu e mai degraba construita instructia noastra universitara in baza unor asemenea absente?
In sfirsit, si cu acest exemplu inchei, pentru ca sint prea multe exemple despre care am putea vorbi-avem in Romania o recunoastere a raului facut de comunism ,fara a fi insa capabili in nici un fel a descoperi "raii" care l-au facut. Prin urmare, pina si raul, in Romania, este o chestiune legata de absenti si produsa de absenti, in alte cuvinte este un produs al absentei.

[2] avind in vedere numarul celor in astfel de posturi, chestiunea "absentelor" devine una importanta pentru profesia respectiva.

[3] care nu are nici o idee legata de modul cum functioneaza sistemul judiciar, nici vreo idee de ce doreste cu ardoare sa isi promoveze o actiune proprie in instanta, alta decit "sa ma razbun pe nenorocitii aia", ori "sa fac pe placul familiei", ori "are dreptate genialul mitica atunci cind mi-a spus sa fac musai asta" ....

[4] adica de cel aflat asemeni majoritatii colegilor sai de suferinta in ale profesiei cu mintea la bani, sau pur si simplu in alta parte, sau neavind habar de "dreptulu" cauzei in care participa la dorinta clientului sau...

[5] "procuratorul" care intimpina aceleasi probleme cu ale avocatului de mai sus,cele legate de bani fiind mai adesea inlocuite de ce va gindi seful in materia respectiva....

[6] care are exact aceleasi probleme ca ale avocatului ori procurorului, ori nu participa la sedintele care conteaza, dupa ce a participat la toate celelalte si are o idee vaga despre ce inseamna cazul....