Dan Puric despre vremurile noastre

Citeva ganduri superbe ale lui Dan Puric, reconfortant si surprinzator ca intotdeauna.

Ordonanta 50/2010 a fost "votata"?

Potrivit stirii de aici, vestita deja OUG 50 a fost votata in forma dorita de banci, cu eliminarea obligativitatii refinantarii din partea institutiilor de credit. Potrivit aceleiasi stiri, reactia la "cald" a "beneficiarilor" activitatii barlamentare (cei adevarati, adica bancile si institutiile de credit, cred ca sunt ok cu cele intimplate) simt cam asa:

"

Sunt profund dezamagita de atitudinea deputatilor romani in privinta adoptarii, in forma actuala, a OUG 50/2010! O lege pentru protectia consumatorilor, de o importanta covarsitoare pentru 4.5 milioane de romani care au peste 8 milioane de contracte de credit la banci, ajunge sa fie intoarsa impotriva celor pe care ar trebui sa ii protejeze!", a declarat pentru HotNews si Violeta Vasilioglu, liderul grupului de clienti nemultumiti de serviciile BCR. Vasilioglu i-a mai cerut sefului statului sa nu promulge viitoarea lege"

In fine, si avand in vedere toata brambureala discutiilor pe marginea acestei legi, precum si vrajeala anuntata aseara cu "uite" scrisoarea care ne poate paste un "infringement" (apropos, eu unul nu am gasit acea scrisoare postata nicaieri pe net, ca sa sa imi dau si eu seama despre ce este vorba in ea), eu unul astept sa treaca ceva timp si sa apara postat pe site-ul camerei toata fisa acestei ordonante, pentru a vedea avizele, etc.

Pe urma ma gandesc sa fac o discutie ceva mai lunga, eventual de drept comparat asupra a ce s-a intimplat la noi in legatura cu reglementarea respectiva. Evident ca orice masura intreprinsa de guvern, ori votul din parlament trebuia sa aiba la "baza" un asemenea studiu (unul de drept comparat, si unul sociologic si economic, pentru a vedea cum "stam" de fapt si ce vrem sa reglementam de fapt), si dupa cum merg lucrurile de regula in Romania, asemenea studii nu s-au facut.

Revolutia Romana. 21 de ani.

Comemoram (sau celebram? Eu zic ca este o comemorare a memoriei victimelor, dublata de o celebrare ca am “scapat” datorita sacrificiului lor de cel mai nenorocit regim posibil) inca un an de la Revolutia Romana, de la care se implinesc 21 de ani (ca descendent de banatean, evident ca comemorarea mea incepe pe 16; ca bucurestean “iesit” pe 21, evident ca se incheie aici; ce a fost dupa, nu mai e sigur revolutie sau altceva).

Nu cred ca are sens sa facem vreun “bilant” al anului care s-a scurs, pentru ca este si mai nenorocit si mai lipsit parca de sperante decat cei 20 de dinaintea lui. Oricum nu am aflat in el nimic din ce stiam (sau nu stim) despre revolutie, si (si) din acest punct de vedere nu e nici o mare diferenta fata de cei anteriori. Probabil ca ne-am pus prea mari sperante ca se va schimba mare lucru imediat dupa revolutie, si cu atat mai amara a fost distanta dintre asteptari si realitate. Dar schimbarile sint pe ceea ce istoricii numesc “long duree”, cele mici, cele “incrementale” de care avem parte in viata noastra sint aproape inobservabile, si de aici senzatia dureroasa ca viata (poate) trece fara mari schimbari.

Insa ca de fiecare data din an cand ma gandesc la acele momente, pot spune ca vad schimbarea, sau vreau sa o vad. Nici nu imi pot inchipui cum ar fi aratat viata noastra daca regimul odiosului si al sinistrei (cei cu el, nu cel cu insi de rangul 2 din aparatul de “partid si de stat” de care am avut parte dupa) ar fi continuat cum il stiam (Coreea de Nord e un posibil exemplu al unui asemenea contrafactual), si nici nu doresc sa o fac.

Sigur, trasaturile suparatoare ale regimului lor au iesit tot timpul la suprafata “dupa”, iar amestecul de prostie, mediocritate, tupeu si imbecilitate care ne rasfata din paginile tabloidelor sau de pe sticla “tembelizoarelor”, prostia si agresivitatea cotidiana a semenilor, si haosul urban care ne izbeste la tot pasul pot crea impresia ca “rien ca change”. Insa ceea ce vedem acum, oricat de non sensic ar parea, este cu totul diferit de ceea ce puteam vedea acum 21 de ani. “Gri”-ul de atunci a disparut, sau ma rog, daca il mai vedem acum, are cumva o cu totul alta natura. Si pana si haos-ul de acum are alta natura decat haos-ul de atunci. In plus, si aici este o diferenta fundamentala, nimic nun e retine acum sa incercam imediat in alte locuri implinirea oricarui vis pe care l-am putea avea (atunci, intre noi si asemenea vise se interpuneau gloantele patriei “dulci ca si mierea” si interpunerea era a nabii de reala). Iar daca tinjim dupa ordine, viata cu rost, si alte lucruri din aceastea care ne par incontinuu refuzate, acum spre deosebire de atunci cand vorbeam despre una fizica si dureroasa rau de tot, bariera tine doar de mintea noastra si de capacitatea noastra de a face mai buna lumea in care traim.

Ca sa pun o concluzie totusi, toate aceste diferente le datoram faptului ca unii mai curajosi sau mai putin norocosi decat noi au iesit atunci in strada punand jos un regim ce parea etern. Si cred ca aceastor oameni, in aceste zile le putem spune cu tot regretul pe care il avem ca nu mai sunt alaturi de noi:

Binecuvantata sa va fie memoria, si binecuvante jertfa si curajul vostru.
Dumnezeu sa va tina in Palma si Dreapta sa, acolo unde se duc toti eroii.
Cat vom trai, veti fi mereu alaturi de noi, in mintea si in inimile noastre. Amin!

Baias despre "mica Reforma"

Flavius Baias are aici un comentariu legat de asa zisa "mica reforma" a governului Romaniei.

In ce ma priveste sunt multe de spus, dar impresia mea este una singura. In trecut, aveam o idee destul de clara despre diferitele faze ale unui proces, si lucrurile acestea, desi nu musai exprimate expres in cod, inspirau masiv codul (cand exista o anume practica si cutuma nici nu e nevoie sa o spui musai expres, faci doar referire la ea. Daca ea insa dispare, dispozitiile din cod nu mai au sens pentru cei habar nu au de ea). In prezent oamenii nu mai au habar de asa ceva, si referirile mai vechi ale lui Boc la procese ca la America sunt absolut hilare din aceasta privinta.

Doi, ai nevoie nu doar de o intelegere oarecare a managementului unui proces (si a fazelor sale), ci si de resurse, care in zilele noastre si cel putin la instantele mari (risipa de resurse ale sistemului judiciar este un subiect prea amplu pentru a-l putea dezbate aici) lipsesc cu desavirsire, deci este indoielnic cu ce resurse s-ar putea face acea reforma, chiar daca ar exista componentele (cultura juridica, intelegerea clara a procesului,etc) care sa o faca posibila.

Trei, procesul in general se face nu doar de un singur actor (instantele de pilda) ci si de auxiliarii justitiei (avocati, consilieri,etc). Daca acestia nu inteleg nici ei procesul, ori au interese contra (de pilda pot avea interesul de a trena depunerea actelor dintr-un proces, din varii motive), este de dezbatut cata reforma s-ar putea face in final, chiar daca instantele ar indeplini toate cerintele acelei reforme, si judecatorii ar fi complet convinsi de utilitatea sa.

In alte cuvinte, si ca o minima concluzie, reforma de orice fel depinde de mult mai mult decat de o "lege" oarecare, scrisa de oameni care oricum nu inteleg foarte bine toate detaliile (sa le spunem sociale) de care depinde procesul, sau jocurile si combinatiile pe care actorii din proces le pot face. Dar ca de obicei, lucrurile respective sunt ignorate complet de sublimul nostru "legiuitore".

In Memoriam, Rodica Tapalagă

Potrivit stirii de aici, actrita Rodica Tapalagă nu mai este printre noi. Dumnezeu sa o odihneasca!

Procurorul general al Statului Arizona urmareste Bank of America pentru fraude legate de ipoteci

Ca tot vorbeam recent despre ordonanta 50, lipsa de reglementari de la noi (vis a vis de drepturilor consumatorilor) si de prosteala in materie de reglementari, si de ceea ce este la altii, mi s-a parut interesant stirea publicata de Jurist aici (gasiti si "actiunea" depusa de procurorul general, si actiuni facute de altii, pentru ca actiunile privitoare la fraudele bancilor sunt mai coordonate acolo). Problema acolo a fost legata de "refuzul" bancii de a aduce la cunostiinta clientilor modificarile creditelor ipotecare pe care banca le adoptase ca urmare a presiunii autoritatilor statale (impresia mea este ca discutia la noi este un soi de specie a acestui soi de discutii), si de asemenea in inducerea in eroare a clientilor privitor la asemenea conditii. Cum spune avocatul general (ma rog procurorul general ca sa fie clar despre cine e vorba):

Bank of America a fost cea mai inceata dintre toate bancile in a incerca atenuarea efectelor pierderilor (clientilor) ca raspuns la criza imobiliara devastatoare. Banca a arat un dispret total fata de efectele devastatoare ale practicilor sale privitoare la credite in raport cu toti indivizii care au apelat la serviciile si cu intreaga economie luata in ansamblul ei...

Textul de mai sus pare oare familiar pentru imprumutatii din Romania?