Despre politici anticoruptie, politicieni, populisti si Uniune(a Europeana)

Revista 22 are, ca de obicei, citeva (excelente) comentarii despre cui deservesc politicile anticoruptie promovate de Ministerul Justitiei, si furia populistilor provocata de aceste politici, si impotrivirea lor.

Din cuprins...

-Comentariul Rodicai Palade intitulat: Politicieni, cand doriti sa scapati de Monica Macovei? , in care domnia sa observa ca:

Dupa datina locului, pe langa averi (sau tocmai datorita lor), baronii mai au si un cuvant greu de spus in politica.

Un interviu cu Monica Macovei sub titlul:Trebuie sa pazim cu incapatanare ce am obtinut pana acum , in care aceasta rasunde la intrebarea :Ce sansa are lupta impotriva coruptiei daca proiectele de lege in materie sunt blocate in parlament? astfel (citam):
Este ingreunata. In plus, in cele mai multe cazuri, daca va uitati cu atentie din ce cauza au picat aceste proiecte in parlament, nu vedeti nici o motivare. Nu s-au invocat nereguli de fond, pur si simplu nu au votat sau nu a fost cvorum. Cand a picat Ordonanta de Urgenta privind infiintarea DNA in Senat, nimeni nu a luat cuvantul sa spuna ce nu-i place la acest proiect. Nu s-a discutat nimic. Ulterior au venit cu obiectii, care pareau mai degraba sa justifice votul negativ sau absenta de la sedinta. Mie imi este foarte clar ce am de facut, ca initiator, ca lupta impotriva coruptiei sa aiba sanse de reusita. Nu am niciodata pretentia ca proiectele sunt perfecte, ci intotdeauna am fost dispusa la dialog. Dar trebuie ca acest dialog sa aiba loc. Trebuie ca cei care nu voteaza o lege sa si spuna de ce o fac, sa discutam.

-Seria de intebari puse de Maria Bercea citorva comentatori politici, sub titlul: Cine si de ce franeaza lupta cu coruptia . Citam din raspunsuri:

Cristian Ghinea

Intrebarea 1). De ce credeti ca s-au acumulat nemultumiri fata de Monica Macovei, formulate atat de premier, cat si de liderii UDMR, totul in contextul in care presedintele Basescu a respins propunerea facuta de ea pentru procurorul sef al parchetelor militare?

Din raspunsul d-lui Ghinea:
Monica Macovei vine de pe alta planeta, e din alta lume pentru ei. Pentru ei, anticoruptia e o chestie de negocieri si de pret: pe cine mai agatam saptamana asta, ce pion sau tura mai sacrificam sa aratam la UE ca muncim?
Intr-o viata politica in care totul se negociaza si are un pret, Monica Macovei a venit cu o logica de gospodina care isi sufleca manecile si face ce trebuie facut. Asta i-a derutat total, pentru ca in logica Macovei sunt total depasiti de situatie. S-a facut Agentia de Control al Averilor, pe care guvernul (nu Macovei personal) a promis-o la UE din septembrie? Nu s-a facut. De ce? Pentru ca vicepremierul de la UDMR a sabotat proiectul. Nu ai ce negocia aici, e ca un adevar stiintific. Nu s-a facut din aceasta cauza, asa cum hartia de turnesol se coloreaza ca urmare a unei reactii chimice. In acest context, as intoarce intrebarea dvs.: de ce s-a suparat Macovei pe UDMR? A avut dreptate sa se supere? Evident ca da. Au sabotat pe banda proiectele legislative trecute prin guvern. De ce? Putem sa banuim doua cauze:
1) Pentru ca oligarhia maghiara a profitat de nevoia pacii interetnice pentru a se imbogati. Trebuie sa spunem asta raspicat: Verestoy Attila domina politica, afacerile si presa din judetul sau, cam cum domina Marian Oprisan Vrancea pe vremea guvernului PSD. Si nu e singurul de acest fel. Kelemen Hunor - un fel de om scos la inaintare de Verestoy in diverse afaceri (vezi articolul din EVZ Presa de limba maghiara scrie cum canta Verestoy din 4 aprilie) si un fel de Vanghelie al UDMR - a spus "daca Macovei era treaza", ceea ce arata o imensa marlanie. Marginalizandu-si prin mijloace administrativ-legale concurenta, prezentandu-se ca singura sansa de a avea maghiari moderati cu care sa negociem, UDMR reproduce treptat-treptat toata hotia si mojicia politicii de la Bucuresti. Macovei ar trebui sprijinita acum de societatea civila maghiara, satula sa aleaga intre corupti si radicali.

Intrebarea(intrebarile) 2. Credeti ca misiunea Monicai Macovei s-a incheiat odata cu obtinerea unui raport favorabil din partea Comisiei Europene? A fost utilizata credibilitatea ei doar pentru o imagine pozitiva a tarii in afara?

Raspunsul d-lui Ghinesa:
Din pacate pentru politicienii români, raspunsul la prima intrebare e "nu". Macovei a ajuns un fel de Gorbaciov al Romaniei, fiind sprijinita mai mult din afara decat dinauntru. Comisia Europeana e sprijinul sau politic, asta rezulta clar din toate declaratiile de la Bruxelles (Frattini spunea acum doua zile ca Romania datoreaza foarte mult ministrului Justitiei). De ce o sustine Comisia, neoficial, atat de puternic? Pentru ca Macovei, cu logica de gospodina care face ce spune, a aratat acolo ca e mai buna decat ministrii trecuti care veneau cu gargara, promiteau mult si nu faceau nimic, apoi incercau sa negocieze. Si cum s-a decis deja ca monitorizarea Romaniei va continua 3 ani dupa 2007, s-ar zice ca mai e nevoie de Macovei.
Raspunsul la a doua intrebare este "Da, din pacate".
Aici as sublinia pozitia ambigua a presedintelui Basescu, care are aerul ca s-a plictisit de aerele de oengista dura ale ministrului. Respingerea propunerii pentru parchetele militare, fara nici un fel de justificare (practic, omul ala e condamnat fara sa stie de ce, doar pentru ca fata sa nu place la CSM). Basescu e mai degraba rece cu Daniel Morar, care a initiat cele cateva cazuri care salveaza Romania in monitorizarea Comisiei, in schimb isi manifesta amorul fata de Botos. Si daca Parchetul functiona prost pe vremea PSD, as paria ca seful Parchetului din acea vreme avea si el o contributie la asta. Fata de Macovei, Basescu da acum semnalul ca "fiecare e pe cont propriu" si asta nu e bine, cata vreme numirea Monicai Macovei acolo i se datoreaza in intregime. Mentinerea sa in functie ar face mai multe impotriva "sistemului ticalosit" decat toate declaratiile presedintelui. Aceasta va fi hartia de turnesol pentru Traian Basescu si vom vedea daca e doar un alt politician care tine cont de oferta si de pret sau chiar vorbeste serios.

Cristian Pirvulescu

-Intrebarea 1. De ce credeti ca s-au acumulat nemultumiri fata de Monica Macovei, formulate atat de premier, cat si de liderii UDMR, totul in contextul in care presedintele Basescu a respins propunerea facuta de ea pentru procurorul sef al parchetelor militare?

Din raspunsul dlui Pirvulescu.
Campaniile anti-Macovei sunt ciclice. Ele urmaresc compromiterea unui ministru incomod, pentru a usura debarcarea sa. Nimic nu a fost precupetit; atacurile din media au alternat cu cele politice, iar Curtea Constitutionala si CSM, apoi organizatiile "profesionale" ale magistratilor au dat dimensiunea conflictului. Si daca efectele publice au fost modeste, la nivel politic atacul combinat al opozitiei cu formatiunile majoritatii, mai putin PD, a fost permanent. Fara sprijinul opiniei publice si al Comisiei Europene, Macovei ar fi fost inlaturata de mult. Acuza, reiterata cu insistenta, accentueaza asupra relatiei tensionate a ministrului cu parlamentul. Monica Macovei este prezentata fie ca un personaj dictator, fie ca o persoana dificila, incapabila sa negocieze. Caci formatiunile parlamentare asta vor: sa negocieze conservarea sistemului. Pentru a justifica reactia, este reluata formula magica: Romania este o democratie parlamentara.
Intre democratie si oligarhie nu e decat un pas, iar partitocratia romaneasca nu isi poate ascunde natura oligarhica. Sub pavaza parlamentarismului, partitocratia striveste orice incercare de reforma. "Sistemul" se apara. In consecinta, masurile pentru combaterea coruptiei sunt stopate.

Intrebarea 2. Credeti ca misiunea Monicai Macovei s-a incheiat odata cu obtinerea unui raport favorabil din partea Comisiei Europene? A fost utilizata credibilitatea ei doar pentru o imagine pozitiva a tarii in afara?

Din raspunsul dlui Pirvulescu:
Fara sprijin politic, ministrul Justitiei pare o victima sigura. Chiar daca tonul optimist al europenilor in privinta capacitatii Romaniei de a realiza reforma statului de drept i se datoreaza, politicienii vor sa o inlature. Se pregateste executia politica a intrusului. Dupa Raportul de monitorizare ar fi un moment oportun, cu ocazia primei remanieri. Planul se loveste insa de aproape sigura continuare a monitorizarii Romaniei si dupa aderare. In acest context, Franco Frattini, comisarul european pentru Justitie, declara intr-un recent interviu la BBC ca Romania a facut un progres imens datorita angajamentului ministrilor Justitiei si Internelor si e important ca reformele privind eradicarea coruptiei si independenta magistratilor sa continue. Si cum Comisia Europeana o sustine pe Macovei, solutia debarcarii nu este, pentru moment, fiabila.

Intrebarea 3. Cum apreciati lupta impotriva coruptiei, in contextul actualului blocaj legislativ?

Raspunsul d-lui Pirvulescu:
Lupta impotriva coruptiei a avut sustinerea opiniei publice si a UE. In situatiile dificile, precum in cazul blocarii DNA, UE a avut un rol important. In raportul misiunii de monitorizare din martie 2006, expertii europeni constatau fragilitatea sprijinului politic in lupta impotriva coruptiei. Probabil concluzia se va regasi si in Raportul de monitorizare din mai. Sub presiunea constanta a presei si opiniei publice romanesti, dublata de cea a Comisiei Europene si a grupurilor politice din Parlamentul European, din ce in ce mai active in Romania, lucrurile vor putea evolua. Partidele nu pot sa blocheze, ci doar sa limiteze impactul reformelor. Tactica lor este reactiva, chiar daca forta de care dispun ramane importanta. Echilibrul politic fragil, lupta pentru controlul puterii limiteaza efectul aliantelor transpartinice impotriva legilor si actiunilor anticoruptie. "Sistemul" va reactiona in continuare si, cum nimic nu se obtine fara confruntare, pentru fiecare masura anticoruptie se va da o lupta. Dar, fata de 2004, atat legislatia, cat si practica anticoruptie au progresat.

Sorin Ionita

Intrebarea 1. De ce credeti ca s-au acumulat nemultumiri fata de Monica Macovei, formulate atat de premier, cat si de liderii UDMR, totul in contextul in care presedintele Basescu a respins propunerea facuta de ea pentru procurorul sef al parchetelor militare?

Din raspunsul d-lui Ionita:
Nemultumirile nu au aparut acum, ele au fost acolo de la inceput, dar situatia a devenit dramatica din momentul in care s-a vazut ca Monica Macovei nu vrea sa ia piciorul de pe acceleratie dupa ce ni s-a spus ca ok, vom intra in UE in 2007. Si, mai ales, pentru ca majoritatea parlamentarilor (si ministrilor) sperau ca si aceasta ofensiva anticoruptie va fi la fel ca cele dinainte: promisiuni, strategii, eventual legi, dar nimic pus in practica. Or, acum exista amenintarea reala ca institutiile noi, precum DNA, chiar sa muste. Iar justitia sa devina chiar independenta de politic, ceea ce ar fi o noutate in istoria moderna a Romaniei.

Intrebarea 2. Credeti ca misiunea Monicai Macovei s-a incheiat odata cu obtinerea unui raport favorabil din partea Comisiei Europene? A fost utilizata credibilitatea ei doar pentru o imagine pozitiva a tarii in afara?

Raspunsul d-lui Ionita
Multi asa spera, ca asta sa fi fost targul: vine Monica si tine umbrela pana in mai-iunie 2006, ne baga astia in UE, pana atunci stam toti cu capul la fundul apei si ne tinem respiratia, iar cine cade pana atunci, asta e, pierderi colaterale, dar dupa aia gata cu gluma, liniste, ne vedem de afaceri ca inainte. Sincer, cred ca aceasta viziune tip Hrebenciuc-Verestoy asupra integrarii europene e un pic naiva si ca ce vor ei nu se va mai putea in viitor. Dar probabil si ei cred despre noi acelasi lucru, ca suntem naivi. Ramane sa vedem cine a avut dreptate.

Intrebarea 3. Cum apreciati lupta impotriva coruptiei, in contextul actualului blocaj legislativ?
Din raspunsul d-lui Ionita
Nu e blocaj legislativ, masina de vot merge. Ea s-a oprit doar pe tema anticoruptie. Adica s-a intrat in normal, in sensul ca anul 2005, cand s-a mai putut face cate ceva, a fost anormal.

Iosif Boda

Intrebarea 1 . De ce credeti ca s-au acumulat nemultumiri fata de Monica Macovei, formulate atat de premier, cat si de liderii UDMR, totul in contextul in care presedintele Basescu a respins propunerea facuta de ea pentru procurorul sef al parchetelor militare?

Din raspunsul dlui Boda:
Am senzatia ca Monica Macovei a cazut cumva... intre partide. Avand sustinerea PD, dar nefiind membra a acestui partid, ea nu are sau nu are intotdeauna "apararea politica" de care ar avea nevoie. Or, confruntarea in interiorul Coalitiei de guvernare si, mai ales, al Aliantei o transforma intr-o tinta de atac pe care ceilalti o considera mai expusa si mai vulnerabila. Succesele ei in reforma justitiei si in crearea cadrului institutional mai favorabil luptei impotriva coruptiei, recunoasterea pe care a dobandit-o de la forurile europene trezesc destule invidii, individuale si de partid.Nu este mai putin adevarat ca d-na Macovei nu tine cu dintii nici de functie si nici nu are o abilitate deosebita (sau nu este interesata sa-si foloseasca abilitatile) pentru a obtine si simpatia si acordul parlamentarilor pentru proiectele ei legislative.

Intrebarea 2. Credeti ca misiunea Monicai Macovei s-a incheiat odata cu obtinerea unui raport favorabil din partea Comisiei Europene? A fost utilizata credibilitatea ei doar pentru o imagine pozitiva a tarii in afara?

Raspunsul dlui Boda:
Nu stiu daca Monica Macovei a avut sau, mai degraba, si-a asumat o misiune. Cert este ca, sub ministeriatul domniei sale, initiativele sale legislative, reforma promovata de ea (ca, de altfel, si de ministrul Vasile Blaga) au cantarit greu la Bruxelles si au produs schimbari serioase in modul in care este Romania perceputa. Convingerea mea este ca d-na Macovei mai are destula treaba in guvernul Romaniei. Ar fi nevoie de un gest din partea PD, ca si a presedintelui tarii, pentru a reconfirma in forta sprijinul si increderea care i se acorda.
O formulare de genul "credibilitatea ei a fost utilizata pentru obtinerea unei imagini pozitive a Romaniei in afara" nu cred ca acopera realitatea. Monica Macovei nu a avut nu stiu ce notorietate si nici credibilitate inainte de a fi ministru. Ea si-a castigat, pe drept, credibilitatea ca ministru si a transferat aceasta credibilitate si asupra functiei sale, si, in parte, si asupra echipei guvernamentale.

Intrebarea 3. Cum apreciati lupta impotriva coruptiei, in contextul actualului blocaj legislativ?

Raspunsul d-lui Boda.
Nu cred ca avem un blocaj legislativ in ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei. Nu contest ca aceasta legislatie poate si trebuie sa suporte, inca urgent, modificari. Ele sunt pregatite in buna parte si in stadii diferite de discutie. Mecanismele care duc un caz din faza de cercetare pana in fata instantei sunt insa extrem de greoaie. Poate ca (cel putin asta este senzatia mea) parchetele si, uneori, si instantele sunt cele mai conservatoare zone ale societatii romanesti. E prea mult spectacol si actul de justitie e administrat de prea multe ori prin presa. Daca nu cumva, in anumite cazuri, chiar de instante media si instante politice!

Sebastian Lazaroiu

Intrebarea 1. De ce credeti ca s-au acumulat nemultumiri fata de Monica Macovei, formulate atat de premier, cat si de liderii UDMR, totul in contextul in care presedintele Basescu a respins propunerea facuta de ea pentru procurorul sef al parchetelor militare?

Din raspunsul dlui Lazaroiu:

Nemultumirile fata de Monica Macovei s-au manifestat fatis inca de anul trecut si au venit in special din partea partidelor politice cu reprezentare parlamentara. Era firesc sa se intample asa, cata vreme doamna ministru a initiat proiectul de schimbare a declaratiilor de avere pentru demnitari. Nu sunt multi parlamentari care nu au nimic de ascuns si nu sunt multi parlamentari care nu vor avea nimic de ascuns la incheierea mandatului. Declaratiile de avere ii obliga pe multi sa inventeze noi metode de a-si ascunde castigurile ilicite. Or, evident, multi parlamentari nu mai inteleg de ce au mai investit bani pentru a ajunge pe liste. Aici vorbim si de parlamentarii aflati in partide la putere, si de cei din opozitie. Poate doar PD si-a aratat sprijinul fata de doamna ministru, dar justificat, pentru ca a fost nominalizata de acest partid. In plus, Monica Macovei a deranjat si prin cererea de perchezitie a domiciliului presedintelui Camerei Deputatilor. Atunci s-a vazut cel mai bine cum parlamentarii au incercat sa evite precedentul.


Intrebarea 2. Credeti ca misiunea Monicai Macovei s-a incheiat odata cu obtinerea unui raport favorabil din partea Comisiei Europene? A fost utilizata credibilitatea ei doar pentru o imagine pozitiva a tarii in afara?

Raspunsul d-lui Lazaroiu:
In justitie mai sunt multe de facut. Tema justitiei a pierdut din vizibilitate prin introducerea unor alte teme, probabil false pentru aceasta perioada: lustratia, anticomunismul, fosta Securitate. Aici se produce o ruptura si un paradox. Societatea civila, prin organizatiile mai reprezentative si mai cunoscute, o sustine neconditionat pe Macovei. Acesta este si atuul ei. Pe de alta parte, aceleasi organizatii au cazut in capcana intinsa de unele partide la putere, care au reusit sa deturneze temele centrale: justitia si coruptia. Societatea civila urmareste mai multe obiective si cade usor prada manipularilor politicienilor. Problema pentru Macovei nu este daca va mai ramane sau nu in functie dupa Raportul de tara. Problema ei este ca batalia cu coruptia si reforma in justitie vor fi permanent blocate mediatic de chestiunile minore legate de lustratie si Securitate. In spatele acestei strategii, se ascund interesele partidelor care isi doresc conservarea ambiguitatilor institutionale din justitie.

Intrebarea 3. Cum apreciati lupta impotriva coruptiei, in contextul actualului blocaj legislativ?

Din raspunsul d-lui Lazaroiu:

Pare din ce in mai clar ca tot ce s-a intamplat la inceputul acestui an a fost un circ ieftin, poate chiar cu complicitatea reprezentantilor europeni. Altfel e greu de explicat cum acesti reprezentanti nu-si mai manifesta ingrijorarile fata de blocajul legislativ in privinta coruptiei. Este greu de inteles cum un inalt oficial european spune ca in Romania e nevoie de stabilitate politica anul acesta, cand este mai mult decat evident ca unele partide aflate la putere vor acum sa blocheze reformele din justitie si demersurile anticoruptie. Stabilitatea politica nu va fi decat un consens intre unele partide la putere si cele din opozitie, pentru ingroparea definitiva a
marilor dosare.

Ce sa mai spunem? Politicienii nostri, doar adopata o retorice populista, lipsita de orice continut. Ei nu au "politici"; au doar interese si dorinta de a-si mentine puterea/privilegiile. Puterea nu foloseste, in cazul lor, promovarii unor politici bune, ci doar "politicile" de conjunctura promovarii puterii insesi si, pentru unii dintr ei(ori pentru majoritatea lor) a diferite privilegii care vin odata cu puterea. Iar in "jocul" asta, una ca MM care promoveaza politici de dragul good governance, sint de acord ca nu poate fi decit precum musca in laptele politicienilor.

Cum transforma blogurile doctrina legala

Berkman Center for Internet & Technology de la Harvard University a tinut saptamina trecuta intr-o zi mai speciala pentru mine o conferinta cu un titlu interesant si pentru noi: Bloggership: How Blogs Are Transforming Legal Scholarship? Am hotarit sa condensez informatia despre aceasta postata aici si aici intr-un singur mesaj, cu speranta unei mai largi distributii a mesajului respectiv.

In sfirsit, cred ca este potrivit sa abordam indirect ce s-a discutat la conferinta Berkman, plecind de la “realitatea” si citeva dintre problemele noastre, pe care sa le ilustram eventual cu opinii/cazuri similare prezentate la conferinta Berkman.
Recent am avut un mic schimb cu Bogdan despre blogosfera juridica romaneasca. Si eu si el am dori mai multa participare la blogurile pe care le scriem, ori, daca nu mai multa participare la schimburi, cel putin mai multi bloggeri. In definitiv, 1) mai multa participare la posting-uri raspunde nevoii oricarui blogger (in definitiv, de ce scriem, daca nu pentru public, pentru a provoca dezbaterea unei idei sau alteia), iar 2) mai multi bloggeri permit, arguendo, schimbul util de idei, maresc,(din nou arguendo), numarul subiectelor discutate, samd.
Ori, din experienta mea cel putin, participarea la dezbateri este foarte aproape 0 % absolut, in timp ce numarul de bloggeri dedicati exclusiv dreptului este in jur de 4(patru) potrivit acestui tabel al Timsoft , desi probleme de drept sint abordate de multe alte bloguri romanesti, iar numarul bloggerilor si blogurilor dedicate dreptului cu siguranta ca este(poate fi) mai mare.
Discutind cu Bogdan despre slaba participare si numarul restrins de bloggeri cu interese legate de drept, am adus doua argumente “sistemice” pentru existenta acestei stari de fapt.

a) (Impresia pe care o am este ca) in Romania majoritatea “internet surfer-ilor” este consumatoare de informatie, nu producatoare de informatie. (imi bazez aceasta observatie pe ceea ce stiu din “metodele de cercetare” pe care le-am observat in anii de studentie in Ro, pe observatii legate de vizitatorii propriului meu blog, a modului cum ajung acolo, si ce gen de informatie cauta acolo, si pe observarea comentariilor din diverse bloguri.) Aceasta afirmatie este legata de producerea de informatie este partial temperata de producerea de informatie care are totusi loc pe listele de discutii ale yahoo (in special, ori google, ori msn, ori diverse alte situri) si sint produse in urma diverselor discutii care au loc acolo.

b) Pentru ca argumentabil, diverse site-uri si liste de discutii produc discutii, desi acesta nu este cazul blogurilor, explicatia probabil trebuie cautata in doua canale diferite (ca sa spun asa) pe care le “urmaresc” si le provoaca listele de discutii (ale yahoo, ori website-urile) in raport cu bloggurile si in (probabil) asteptarile diferite pe care le au oamenii de la listele de discutii in raport cu blogurile (de asemenea o explicatie “culturala” poate fi acceptata, oamenii nu se simt pur si simplu confortabil cu “lipsa de intimitate” a blogurilor, si se simt mai bine ori mai confortabil cu cvasi-intimatea listelor, pe care o poate da frecventarea repetata a acestora, si obisnuinta cu ceilalti mebri. Mentalul colectiv si cercul de “relatii” e puternic la urma urmei in Romania).

c) revenind la primul argument, consumul nu producerea de informatii, cred ca mai exista de asemenea o bariera pentru producerea informatiei (sau a comentariilor) pe blog. In definitiv, scrierea la un blog (postinguri ori comentarii) este destul de "time consumming", deci presupune o investitie semnificativa de timp. Iar "reward-ul", recompensa pentru aceasta investitie, este (in cel mai bun caz) destul de limitata. Acceptarea academica nu rezulta din contributii la bloguri, ci din contributii la reviste de specialitate. In plus, publicind liber pe net ideile tale, oricine le poate copia si atunci nu mai sint noi. Mai mult, activitatea pe bloguri nu este aducatoare de venit, ci mare consumatoare a timpului tau destul de limitat(astfel ca resursele tale pot fi investite mai eficient altfel), in Romania “clientii” nu fac oricum distinctie intre juristi in baza contributiilor interesante pe care acestia le-ar putea face eventual pe net ori blogosfera (nu exista un concept de “marketing” de acest gen in alte cuvinte) ci prin alte canale, iar obisnuinta unui dialog instantaneu intre diversi cercetatori, comuna in alte locuri de pe mapamond, este inlocuita in Ro printr-o “cultura a secretomaniei”, prin ignorarea cvasi totala a ceea ce face altul si prin dezobisnuinta dialogului academic. (Iata in optica mea tot atitea piedici in calea “decolarii” unei blogosfere juridice romanesti–academice ori nu-dar de calitate).
Iata insa si citeva opinii din cele discutate la Berkman(lista tuturor lucrarilor prezentate acolo se gaseste in SSRN, aici, si este disponibila pentru dowload) despre cum stau lucrurile in alte parti (aveti si un link catre toate lucrarile prezentate la conferinta). Nu imi propun sa expun deocamdata prea pe larg totul (ce am scris mai jos datorez lui Solum) , desi, daca vom avea “discutii” pe aceasta tema, probabil voi mai reveni. Dar iata citeva "hinturi":

1)Christine Hurt si Tung Yin : Blogging While Untenured and Other Extreme Sports. Este dedicata costurilor si beneficiilor blogging-ului pentru profesorii fara tenure. Bloggingul academic poate face cercetarea mai eficienta (premisa este insa sa primesti feedback, nu?) , poate crea efecte pozitive printre alti cercetatori, cu riscul insa de a-I ofensa pe cei nemultumiti cu remarcile tale..

2)Ann Althouse: Why a Narrowly Defined Legal Scholarship Blog Is Not What I Want: An Argument in Pseudo-Blog Form . Pledeaza pentru free blogging nu doar cel dedicat cercetarii. Articolul a provocat discutii legate de posibilitatea combinarii celor doua forme, iar raspunsul a fost-NU, sau cel putin, “probabil Nu”(cei care judeca “scholarship=ul vor fi tentati sa considere postingurile cu aceasta tema de pe blog ca fiind asemnatoare celorlate, si deci nedemne de a fi socotite drept scholarship)

3)Larry Ribstein- The Public Face of Scholarship-o “tipologie” a bloggingului profesorilor

4)Eugene Volokh: Scholarship, Blogging and Trade-offs: On Discovering, Disseminating, and Doing

5)Glenn Reynolds: Libel in the Blogosphere: Some Preliminary Thoughts (de interes si pentru noi. Poate exista calomnia pe blogosfera in Romania, ori altfel spus, poate fi un blogger urmarit pentru cele spuse pe blog?)

6)Orin Kerr: Blogs and the Legal Academy

7)Kate Litvak: Blog as a Bugged Water Cooler (in care este vorba de tendinte mai largi in elaborarea doctrinei legale in SUA)

Care sint gindurile voastre despre cele de mai sus?

P.S. Cum Bogdan a apucat deja sa raspunda aici, adaug in continuare gindurile lui:

Eu as mai adauga 2 chestiuni :
a) teama de a scrie pe un blog - care este inteles ca un spatiu public .. si teama de a gresi. In plus trebuie sa recunoastem ca in general - cei ce lucreaza in domeniul juridic nu prea scriu.... Revistele sunt inca putine .. ele sunt pastrate intr-un mediu restrins ( in afara de 5-6 maximum care au o raspindire ceva mai serioasa)
b) am constatat cu uimire ca sunt foarte multi juristi
care au o "teama" de Internet si calculator pe care pur si simplu nu le inteleg.
In ceea ce priveste investitia .. cred ca pe termen lung "a scrie" este o investitie serioasa pentru tine pentru :
- clarificarea ideilor
- dezvoltarea unui stil mai precis
- crearea unui renume
- si de ce nu - atragerea de clienti (daca asta
cauti) .
Iar cum Internetul in .ro atrage la ora actuala cam 25% din populatia Romaniei (si chiar acea populatie cu nivel inalt de educatie si mai bogata) sa nu-mi zica cineva ca e un domeniu de neglijat. Ca sa nu mai vorbim de cei care vin din strainatate...

As fi tentat sa adaug ca in Romania nu toata lumea priveste in perspectiva temporala in care priveste Bogdan; majoritatea tinzind spre o gratificare imediata dintr-o activitate ori alta (si daca gratificatie nu e, nici dragoste pentru activitati lipsite de gratificatie nu e....parafrazindu-l pe Marin Preda)

"Fortind sistemul"

Filip are un comentariu interesant aici despre doua miscari ale intiiului jucator al tarii.
Ce sa zic? Iliescu are o replica memorabila intr-un interviu cu Eugen Istodor (A C) aici (care bineinteles ca i se aplica si lui), citam:
Reporter: Ce parere aveti despre stilul de conducere al lui Basescu?
Ion Iliescu: Dumneavoastra vedeti un stil? Zicea cineva ca nu e bine sa dai sfaturi daca nu ti le cere nimeni. Presedintele este sinteza subconstientului colectiv al poporului si asta se va vedea si la urmatoarele alegeri.

Cred ca sintem inca "too early"in ciclul electoral ca sa putem trage o concluzie definitiva. Intiiul jucator (pe care, de ce sa nu o spun, l-am aplaudat cu foc in decembrie 04) a reusit un an nu prea grozav de la eliberarea ostaticilor ziaristi, in care si-a ridicat in cap o parte sau alta a "intelighentiei" fara de care nu se poate guverna Romania, (cistigind probabil in schimb si en gross la baza) , dar e inca prea devreme in ciclul electoral sa tragem concluzii definitive (lucrurile se pot schimba in urmatoarea perioada).
Sa speram totusi ca lucrile vor merge normal, si, cu putin noroc, bifam si UE (de la care probabil vom importa masiv politici de good governance, care e evident ca nu pot fi elaborate la Bucuresti prea mult).

Articolul Saptaminii-continuare

Imi face placere sa va anunt si aparitia in Ziua de Cluj (de azi, 3 Mai) un articol de grup, apartinind (in optica mea, dar nu doar a mea) a patru dintre cei mai talentati judecatori romani ai zilelor noastre, Andreea, Horatiu, Cristi si Geo.

* Care pe care...
* Comunistii, securistii si justitia
* Justitia, zeita oarba, poate fi vazuta cu alti ochi?
* Doua cazuri....

Highly recommended!

Articolul Saptaminii

Sub aceasta rubrica (pe care sper sa o fac permanenta) inaugurez primul articol, care ii apartine judecatorului Ruggero J. Aldisert (un mai vechi preferat al meu de aici) si a aparut in U. of Pittsburg Law Review (citarea integrala este:29 U. Pitt. L. Rev. 414 (1967-1968) sub titlul: "Is Your Good Counsel Also Wise? Iata o scurta explicatie a includerii acestui articol (cei interesati de articol ne pot contacta ) la rubrica articolului saptaminii:
"In baza statisticilor Curtii de Common Pleas a Allegheny County, Judecatorul Aldisert demonstreaza ca majoritatea cazurilor decise de aceasta curte ar fi trebuit de fapt sa fie introduse la o curte (cu jurisdictie) inferioara. Analiza costurilor suportate de parti si avocati convinge cititorul de justetea unei concluzii suplimentare: multi avocati nu au habar de costurile spetelor avind ca materie raspunderea(civila) pe care le sustin in curte. Studiul mai demonstreaza ca, in din punctul de vedere al “economiei” unei firme de avocati, momentul tranzactiei intre parti intervenite intr-un astfel de proces de raspundere este tot la fel de important ca suma convenita drept despagubire "

(Sincer sa fiu, in ciuda "vechimii articolului", mi se pare ca acesta contine demonstratia cea mai maiastra-pe care am vazut-o recent- ca unii juristi habar nu au despre "tools of the trade" cu care se ocupa)

Emigrare Uniunea Europeana---O noua directiva legata de migratia interna intra in vigoare

EU Observer publica aici (si in franceza, aici ) o stire legata de intrarea in vigoare a unei noi directive care permite cetatenilor Uniunii migrarea interna intre statele Uniunii tot atit de usor pe cit este prezent migrarea in interiorul unui stat. Potrivit lui Franco Frattini, comisarul european pe probleme de justitie, "intrarea in vigoare a noii directive... va imbunatati substantial abilitatea cetatenilor Uniunii si a familiilor lor de a se misca libera si a rezida liber in orice tara a Uniunii doresc" Directiva inseamna ca cetatenii UE nu vor mai fi obligati sa solicite un permis de rezidenta de la autoritatile statului membru in care doresc sa locuiasca, desi cerera de a se inregistra doar cu autoritatile locale poate ramine inca in vigoare. De asemea, membrilor familiilor cetatenilor Europeni care doresc calatoresc impreuna cu acestia intr-o tara care nu este membra a acordului Schengen nu li se va mai cere o viza de intrare in aceste tari, chiar daca ei insisi nu sint cetetateni ai unei tari a UE. Principala inovatie a directivei, potrivit EU Observer, este insa aceea a introducerii unui drept de rezidenta permanenta in statul gazda. Astfel, dupa 5 ani de rezidenta continuacetatenii EU si familiile lor, chiar in cazul in care sint formate din cetateni ai unui stat care nu e membru al Uniunii, vor obtine dreptul de rezidenta permanenta in statul ales. In prezent, se estimeaza ca circa 7 milioane de cetateni ai Uniunii traiesc in alta tara a Uniunii decit cea a caror cetateni sint. 30 Aprilie a fost data limita pina la care state membre ale Uniunii trebuiau sa introduca directiva in dreptul intern (by the way, nu arde, dar noi cum stam la acest capitol). Desi numai 3 tari au indeplinit cerinta (Austria, Slovenia si Slovacia) directiva isi va produce oricum efectele, intrucit se aplica indivizilor si nu statelor, ceea ce inseamna , potrivit EUObs ca cetatenii Uniunii au dreptul de a utiliza prevederile directivei chiar daca statul lor de origine nu a transpus-o inca in dreptul sau intern. In sfrsit, cei interesati de subiect pot gasi aici intreaga lista a documentelor Europene in domeniu, un ghid aici, aceiasi stire in EUPolitix aici (cu o recapitulare analitica a inovatiilor directivei) , L'Echo are un comentariu (in franceza)aici .

Luind drepturile mai putin in serios. O Analiza Structurala a "Discretiei" Judiciare

Am postat aici un link catre o working paper a lui Matthias Klatt, eventual de interes pentru cei cu o pasiune pentru teoria dreptului.

Prima conferinta on line de filozofie

(OPC), a inceput aici (via BL), si arata extrem de interesant, atit ca idee cit si ca participare si prezentare. Enjoy it!

Lista spetelor definitivat-Baroul Bucuresti-mai 2006

Andrei publica un post aici in care preia toata informatia necesara candidatilor la examenul de definitivat, publicata de barou. Succes candidatilor!

Ion Gavrila Ogoranu a incetat din viata

Ion Gavrila Ogoranu, aceasta legenda (fagarasana si nationala) a rezistentei anticomuniste, a incetat din viata. Detalii in hotnews, aici. De azi sintem un pic mai saraci in eroi.

Legea antiterorista turceasca-Baroul turc cere retragerea ei

Conform stirii acesteia din Jurist , Asociatia barourilor din Turcia face ceva ce Asociatia noastra a barourilor nu am auzit inca sa fi facut (dar la noi statul nu a dat inca in cap nimanui sub pretextul terorii,nu?) si anume cere guvernului turc sa retraga legislatia "anti-terorista"promovata la cerere fortelor de securitate(acestea avind nevoie de mijloace suplimentare si covirsitoare, desigur, pentru a lupta impotriva unor organizatii precum partidul muncitorilor din kurdistan) avertizind ca aceasta propunere legislativa, desi nu adauga nimic codului penal turc, poate aduce o atingere serioasa in schimb drepturilor si libertatilor fundamentale, rezultind in pedepse grele pentru ziaristi, sau "infractiuni" cum ar fi "scrierea cu grafitti" (vezi si stirea din New Anatolian citata de Jurist). Pentru cei care au citit diversele spete legate de Turcia de pe rolul CEDO, si rapoarte ale diverselor ONG pentru protectia drepturilor omului despre abuzurile intimplate sub vechile legi anti-teroriste ale acestei tari, perspectiva unei noi legislatii de acest tip e chilling, si sint de acord cu afirmatia ca aceasta lege poate face si mai dificile negocierile Turciei cu UE.

Huh, what a countdown!!!!....

Conform stirii acesteia din Cotidianul, cu 10 zile inainte de raport, inca nu stim cum vom adera. Hmmm, convingatoare “reforme” de 16 ani incoace! (as indrazni sa spun, cu exceptia Justitiei ultimului an jumate, unde incepe sa se intrevad o luminitza). Voi reveni insa asupra subiectului “integrare” in curind.

Va place ce cititi in acest blog? Puteti subscrie la el via e-mail!

Cu gindul de a face continutul acestui blog mai usor accesibil (fara a mai fi nevoie de vizite repetate pe el, pentru a vedea ce este nou) am introdus posibilitatea de a subscrie direct la el prin e-mail, via rssfwd (acesta nu va inunda cu propriul logo in e-mailurile pe care le primiti) ori Feedblitz (acesta va pune in "topul" fiecarui e-mail pe care il primiti logo-ul lor), pe care le gasiti in dreapta blogului, imediat dupa lista celor care contribuie la blog si deasupra arhivei. Puteti da un clic (pe rssfwd), si introduce adresa de e-mail in fereastra care va apare, ori introduce direct adresa de e-mail (via Feedblitz)! Lectura placuta in continuare, si, bineinteles, multumiri celor care decid sa subscrie!

Intilnire (de gradul III)intre presedintele CEDO, Corneliu Birsan si juzii romani

In caz ca v-a scapat stire lui Silviu Alupei din Ziua, aici, vineri a avut loc in aula INM o intilnire intre presedintele Inaltei Curti Europene, Luzius Wildhaber,si judecatorul roman la CEDO, Corneliu Barsan cu sefii tuturor instantelor din tara.

Personal, mi se pare interesant ca "aproape 8.000 de dosare cu cereri din Romania sunt inregistrate la CEDO, dar peste 90% din plangerile transmise la Strasbourg au fost respinse ca inacceptabile", lucru de fapt posibil de cunoscut de oricine citeste statisticile curtii (presupun ca nu multa lume are timp de asa ceva oricum,nu?). Now, numarul asta urias de cereri poate rezulta din:1) cereri facute pur si simplu de oameni, fara ajutorul unui avocat (vezi discutia lordului Wolfe despre genul acesta de cereri); 2) cereri facute prin avocati.

Din cite stiu la momentul acesta CEDO considera cerere atit 1) (cu indeplinirea citorva conditii de forma) cit si 2), cum e si normal, desi orice fel de corespondenta e catalogata drept "cerere", chiar daca e respinsa ulterior.

Now, atita timp cit nu se spune cit din numarul asta urias de "cereri" este 1) ori 2) inclin sa cred ca majoritea covirsitoare a lui e format din cereri de tip 1), ceea ce denota a) o anumita nemultumire a romanilor cu sistemul (fireasca, de altfel); b) o totala ingnoranta a regulilor CEDO (fireasca,si aceasta,de altfel)si c) o oarecare incredere ca merge orice (cum merge in tara), fireasca si aceasta data fiind b). Tipul covirsitor de cereri de tip 1) mai poate insemna si ca nu sint destui avocati specializati pe asemenea cazuri, ceea ce face ca tarifele celor existenti sa fie mari si imposibil de platit de cei care ar vrea sa mearga acolo(sincer sa fiu, doar cvasi pregatirea intr-un dosar care nu a ajuns acolo, dar a fost pregatit cu un ochi pentru cedo-ma refer la lectura spetelor aplicabile, a citorva comentarii in diverse reviste de drept, si a altor materiale scoase de ong-uri din structura UN si nu numai, mi-a luat vreo 200-300 ore, faceti voi calculul ce inseamna asta, si adaugati orele de instanta, etc., dintr-un dosar) ori, poate insemna si ca oamenii aleg sa mearga direct si oricum acolo(la cedo) dupa ce un avocat le spune ca dosarul nu are sanse, ca doar nu costa mult sa faci o “cerere” si sa o trimiti.

Ar fi mai rau daca majoritatea “cererilor” ar fi de tip 2), asta ar insemna ca avocatii nu au habar ce sustin, ceea ce nu ar fi totusi inimaginabil

In sfirsit, din articolul lui Alupei mai mentionez urmatoarele cuvinte ale lui Barsan:

Exista un numar de cauze CEDO comunicate Guvernului care va intereseaza in mod
direct. Va recomand sa va luati rolul in serios, acela de primi judecatori ai
Conventiei Europene. Exista o serie de cauze care pun serioase probleme legate
de echitatea unui proces, de inconsecventa din practica judecatoreasca, de
diferitele solutii pronuntate pentru situatii analoge. (...) Sa fiti curajosi,
asa cum v-a cerut domnul Wildhaber, si sa aplicati legislatia UE si
jurisprudenta CEDO

Amin! Asa sa ii auda Dumnezeu pe magistrati! Prdon, pe Judecatori!

P.S. Am inceput aici o discutie interesanta cu Bogdan pe aceasta tema, pe care va invit si pe voi sa o urmariti ori sa participati la ea.

O colectie draguta a legilor lui Murphy

aici. Intrucit acestea sint in optica mea unul dintre cele mai intelepte lucruri produse de umanitate, va doresc lectura placuta.