Proiectele de coduri, o propunere in civil

In buna traditie romaneasca, proiectele de coduri la care au lucrat juristi cunoscuti si mai putin cunoscuti, aprobate recent de guvern au provocat deja o serie de controverse (cele din penal, cum ar fi dezincriminarea unor infractiuni la adresa vietii sexuale, reducerea pedepselor unor asa zise infractiuni de coruptie, ori introducerea pedepsei pentru artisti in cazul in care parodiaza politicieni de exemplu, au stirnit deja destule discutii in mass media ori pe internet, astfel incit sa nu mai trimit asupra lor; proiectele codului civil si ale celor de procedura au stirnit ceva mai putine discutii, si e foarte posibil ca discutiile aici vor fi mai tehnice si se vor purta mai putin in presa....) si chiar o interventie a celor de la bruxelles, in favoarea largirii discutiei pe marginea codurilor cu societatea civila si toti specialistii interesati, astfel incit forma finala sa fie eventual mai buna decit proiectul aprobat acum, ori cel putin, sa se faca dupa luarea in considerare a mai multor agrumente si mai multe voci decit s-au luat pina acum.

Personal, sint un adversar al modificarii prea rapide a codurilor, din multe motive, cel principal fiind acela ca problema fundamentala privitoare la legislatia Romaniei si cea a tarilor ex socialiste nu tine musai de lipsa codurilor (cu exceptia codurilor penale, unde a fost un regres in cadrul adoptarii timpurii a unor coduri inspirate dupa model sovietic-Polonia,de exemplu, care a avut un cod modern,cumva chiar in "avangarda" Europei in perioada interbelica a facut un pas inapoi printr-un asemenea cod stalinist, si vine imediat in minte cind e vorba de asemenea coduri,--doar putine dintre tarile ex socialiste au abrogat in toto si imediat legislatia civila si comerciala din perioada interbelica, inlocuind-o cu legislatia "pur socialista"; oricum, Romania nu a fost deloc un asemenea caz, si putem spune ca am avut chiar norocul, destul de rar totusi intre tarile "socialiste" de a merge inainte cu putine schimbari-ori de a avea un cod penal chiar modern, redactat de unul dintre cei mai mari penalisti ai Romaniei in 68), ci mai degraba de fragmentarea legislativa.

Care fragmentare la rindul ei tine de o multitudinea de viziuni si "programe" diferite care au dus la adoptarea in graba a unei legislatii contradictorii si intortocheate post-1989, de catre parlamente si guverne de “neprofesionisti”, si de interpretarea acestei legislatii de curti ori de profesionisti lipsiti de experienta, mai degraba decit de lipsurile fundamentale ale codurilor, ori de lipsa codurilor.

Si, desi este drept ca nu poti trai la nesfarsit cu bilbaiala si incongruenta legislativa actuala, este tot la fel de adevarat ca daca creezi de la inceput o legislatie proasta, sub pretextul cererilor UE, vei fi constrins ulterior, de optiunile pe care le-ai facut la inceput. Prima constitutie a romaniei este un bun exemplu in acest sens; desi a rezolvat cumva problemele institutionale care ar fi putut duce ulterior la conflicte interminabile, ne-a constrins prin abordarile ei in variantele pe care le puteam adopta ulterior.

Prin urmare, as fi de acord cu modificarea codurilor doar dupa ce am reusit sa sistematizam haosul actual (sistematizarea in sine ar face un bine tuturor; parlamentarilor, juzilor, ori juristilor de rind) si sa dezabatem cit de cit diverse institutii si variante pe care le-am dori reformate de coduri.

Evident ca pina la urma proiectele de codurile vor fi tot brain-child-ul unor comisii restrinse de specialisti, insa o dezbatere cu adevarat larga, ce ar veni in urma unei sistematizari, nu cred ca ar putea face vreun rau intinderii si curpinderii intelectuale ale respectivelor comisii, ba chiar dimpotriva, ar adauga acestor calitati.

In sfirsit insa, cum probabil ca discutia si aprobarea codurilor va merge inainte, vreau sa fac si eu citeva propuneri aici.

In primul rind, o propunere pentru codul civil.

--Uitindu-ma pe tezele proiectului actual, nu am vazut de exemplu 2 institutii care marturisesc ca mi-ar place sa fie in cod, respectiv asa zisele asociatii profesionale (cred ca codul civil si cel comercial ar fi locuri bune pentru a inova si sistematiza materiile respective) sau ceea ce in anumite variante de common law se numesc mechanic sau professional liens (voi discuta in detaliu despre acestea doar cind voi face o propunere in acest sens. tot atunci voi spune de ce pot fi transplantate si in dreptul continental, si care ar fi avantajele unui asemenea transplant). Am putea discuta in viitor si daca o alta institutie care isi are orginea in common law, trustul (care din cite stiu a fost introdus in dreptul italian) ar putea fi introdus si la noi, dar si cum discutia aceasta este mai lunga, nu o pot face decit daca voi propune efectiv ceva si asemenea institutii ar fi de interes la noi....

Acestea fiind spuse, trec direct la propunere, pe care o redau mai jos, cu tot cu expunerea de motive.


Asociatiile (asociatiunile) profesionale ( se va introduce la Cartea I - „Despre persoane, probabil imediat dupa asociatii, daca proiectul de cod va fi preluat legea 21/24 cu toate modificarile ei in cod; neavind la dispozitie decit tezele nu imi dau seama daca asemenea preluare s-a facut sau nu)



Asociatiile (asociatiunile) profesionale


Expunere de motive.

In prezent legea romana nu reglementeaza in mod distinct si unitar posibilitatea asocierii profesionistilor (medici, avocati, contabili, arhitecti,farmacisti, etc) in asociatii profesionale care sa aiba ca obiect prestarea de servicii profesionale, preferind sa reglementeze neunitar si intr-o puzderie de diferite acte normative posibilitatea de asociere a profesionistilor, atunci cand o face in vreun fel.

Cu toate acestea, serviciile profesionale reprezinta o parte din produsul intern brut care devine tot mai importanta, conform unei tendinte care este inregistrata in toate economiile moderne.
Cum profesiile moderne au atins un grad de sofisticare inalt, si necesita investitii ridicate in echipament, publicatii, know-how, legislatia actuala, obscura si restrictiva cum e, inspirata de interese restrinse si de grup si divizata in diverse legi de organizare a diferitelor profesii este total neadecvata pentru organizarea profesionistilor in organisme suple si moderne, care sa le permita prestarea catre public a unor servicii de inalta calitate.
Prin urmare se impune o sistematizare si simplificare a ei, care totodata sa faca posibile masivele investitii necesare pentru ridicarea gradului de profesionalism a practicienilor si a capacitatii de prestare a unor servicii de inalta calitate. Codul civil, si cel comercial sint prin excelenta locurile in care aceasta legislatie poate fi unificata, sistematizata, si adusa la nivelul modern.
Prin urmare, consideram necesara introducerea in codul civil a unor prevederi referitoare la posibilitatea organizarii asociatiilor profesionale, care sa fie aplicabile deopotriva categoriilor profesionale mentionate mai sus, urmind ca in codul comercial sa fie prevazute dispozitii pentru organizarea societatilor profesionale cu raspundere limitata, si a altor tipuri de societati profesionale.


Asociatiile (asociatiunile) profesionale.

Sec./Art. 1[sau care va fi]. Oricare doua sau mai multe persoane, autorizate în mod corespunzător pentru a practica o profesie [în conformitate cu legislaţia romaneasca [ori cea a unui stat a Uniunii Europene ] pot forma o asociaţie profesională care sa aiba drept scop prestarea de servicii profesionale şi împărţirea câştigurilor rezultate din acestea, in conformitate cu articolele de asociere. O asemenea asociaţie va fi distincta ca personalitate juridica fie de o societate in participatiune fie de o societate cu raspundere limitata,asa cum sint acestea definite de legea comerciala.[codul commercial va defini societatile profesionale cu raspundere limitata,etc] In afara asociaţiilor formate în scopul prestării de servicii profesionale in domeniile de medicină, stomatologie şau puericultura(?nursing),care pot presta servicii adiacente acestor domenii, nici o asociaţie profesională organizata în conformitate cu prezentul articol nu poate avea ca obiect de activitate mai mult de un tip de servicii profesionale[este discutabil daca dorim sa grupam dreptul cu contabilitatea]. Fiecare dintre membrii asociaţiei va trebui sa fie autorizat de catre autoritate competenta să efectueze de tipul de servicii profesionale pentru care a asociatiei este formata, ori in cazul serviciilor de medicina, stomatologie si puericultura unul dintre serviciile adiacente acestor domenii care pot fi prestate de catre asociatie.

Sec. 2/Art 2. Aşa cum este folosit în articolul precendent, termenul de "servicii" înseamnă orice tip de servicii catre public care impun obtinerea de catre prestator a unei licenţe, şi care nu pot fi prestate conform legii, de către o societatile comerciale de drept comun. Termenul de "licenta" include o licenţă, un certificat de înregistrare,sau orice alte dovada de conformitate a indeplinirii cerinţelor legii pentru practicare unei profesii.

Sec. 2.1/Art. 2.1. In privinta servicii profesionale din domeniile legate de medicină, stomatologie şau puericultura "servicii adiancente” din articolul de mai sus înseamnă mai mult de un serviciu profesional, care impune ca o condiţie pentru prestarea acestuia obţinerea unei licenţe de practicare a domeniului respectiv de la Autoritatea de Stat competenta, şi include doar serviciile profesionale în domeniile de medicină, stomatologie şi puericultura. [pentru sistematizare recomand celor care propun amendamentul sa studieze putin legislatia din aceste domenii;nu imi este clar in ce masura legea romana cere autorizari distincte pentru mai multe domenii de medicina de exemplu, si nu permite exercitare in bloc a oricarei specilizari din profesie in baza unei singure autorizari obtinute de la Colegiul medicilor. In statul/statele a caror legislatie am folosit-o drept model exista organisme distincte care autorizeaza; de exemplu un colegiu al chirurgilor, unul al celor de medicina generala,etc.daca un chirurg se asociaza cu un un generalist de exemplu,pt prestarea a doua tipuri de servicii,chirurgie si medicina generala, sint necesare 2 licentieri, ca sa spun asa]

Sec. 3/Art. 3. O asociaţie profesională poate adopta un nume constand din numele intreg sau numele de familie al unuia sau mai multor asociaţi, urmat de termenul de "asociati” sau "de asociere" sau “asociatie” sau "si Asociatii" sau abrevierea "Asoc." Cu toate acestea, nimic din prezentul articol nu poate fi interpretat ca afectând sau limitind in orice fel libertatea asociatilor de a-si atribui orice nume, asa cum ar fi aceasta prevazuta in legislatia civila si comerciala referitoare la asumarea numelor asociatiilor ori societatilor comerciale de drept comun.


Sect 4/Art 4 O asociaţie profesională poate investi în nume propriu fondurile sale in active imobiliare, credite ipotecare sau ipoteci, actiuni emise de societati comerciale, obligaţiuni de stat, ori in orice alt tip de investiţii, şi poate detine proprietati ori bunuri mobile necesare sau potrivite pentru prestarea serviciilor profesionale in care este angajata.


Sec. 5/Art 5. Articolele de asociere pot prevede că o asociaţie profesională exista ca o entitate separata de membrii sai, pentru toate scopurile si pentru perioada de timp prevazuta in actul de infiintare, sau perpetuu, până când aceasta este dizolvata cu votul a 2 / 3 din membrii sai. De asemenea articolele de asociere pot prevedea ca asocierea poate continua fără a ţine seama de decesul, interdictiile de a practica o profesie decurgind din condamnarea penala a unuia dintre membri, demisia, retragera, transferul apartenentei,pensionarea, sau excluderea din profesie a unuia ori mai multor membri(cu excepţia cazului in care ultimul membru supravietuitor al asociatiei ar fi in vreuna din conditiile de mai sus), admiterea sau transferul participarii in asociatie catre oricare alt nou membru ori membri, ori ca poate continua indiferent de producerea oricarui eveniment care in conformitate cu dreptul comun ar duce la dizolvarea unei asociatiuni in participatiune ori parteneriat. Articolele de asociere pot de asemenea prevedea că nici un membru al unei asociaţii profesionale nu are puterea de a dizolva asociaţia prin actul sau unilateral si voluntar.


Sec. 6/Art 6. O asociaţie profesională organizate în conformitate cu prezentele dispozitii va fi guvernata de catre un Consiliul de administraţie sau Comitetul Executiv ales de catre membrii sai, şi reprezentata prin ofiteri alesi de catre Consiliu sau Comitet, si nici un membru al asociatiei nu va avea puterea de a obliga intreaga asociate pentru obligatiile asumate de el, doar in calitatea sa de simplu membru al asociaţiei. Membrii consiliului de administraţie sau Comitetului executiv trebuie să fie membri ai asociaţiei profesionale la fel ca si ofiterii. Ofiţerii asociatiei nu trebuie să fie membri ai Consiliului de administraţie sau Comitetul executiv cu excepţia faptului că preşedintele va trebui sa fie un membru al Consiliului de administraţie sau a Comitetului Executiv. Membrii pot să adopte astfel de statute ale asociatiei pe care le consideră adecvate, ori pot delegate prin articolele de asociere puterea de a promulga articole si statue ale ale asociaţiei catre Consiliului de administraţie sau Comitetul executive,dupa cum vor considera mai potrivit.Fiecare membru va dispune de votul sau de voturile prevazute in statut in Adunarea Generala a Asociatiei. Ofiţerii asociaţiei profesionale pot folosi agenţi sau angajaţi pe care ar considera oportun sa ii angajeze. Ofiţerii asociatiei ar trebui sa include un preşedinte, vice presedinte, secretar, trezorier, sau orice alt titlu pe care Consiliul de administraţie sau Comitetul executiv l-ar putea stabili. Orice persoană poate servi o în mai mult de o astfel de calitate cu exceptia ca preşedintele şi secretarul uneia asociaţii profesionale nu poate fi aceeaşi persoană. Prezentele dispozitii privind structura interna si organizarea asocitatiilor profesionale se completeaza cu cele de drept comun.

Sec. 7/Art.7. Acţiunile ori sau unităţile de proprietate într-o asociaţie profesională nu pot fi transferabile decat către persoane (ori asociatii) autorizate să efectueze acelaşi tip de servicii profesionale precum cele pentru care a fost înfiinţată asociaţia profesională.

Sec 8/Art 8. Autorizarea asociatiilor profesionale se va face potrivit dreptului comun, de catre instantele prevazute in acest sens, care, pe linga documentele generale prevazute mai sus vor verifica indeplinirea conditiilor pentru practicarea profesiilor de cartre membrii asociatiei.


(am lasat deoparte dispozitiile prevazute in legea model pentru asociatiile care au ca obiect dreptul,pentru ca la noi nu exista asemenea cerinte distincte, pe de o parte, iar pe de alta pentru ca am impresia ca pot merge dupa dreptul comun)

Sec. 9/Art. 9. Fiecare individ(persoana) licenţiat(a) sau autorizata conform legii romane pentru a presta servicii profesionale angajat(a) de o societate profesionale va fi in continuare supus dispozitiilor de reprimare sau disciplinare prevazute in legea conform careia este licenţiat sau autorizat sa presteze serviciul profesional.

Sec. 10/Art 10. Prezentele dispozitii nu modifica legile aplicabile relaţiilor dintre un prestator de servicii profesionale si persoanele care primesc astfel de servicii profesionale, inclusiv cele privitoare la răspunderea civila ori profesionala care decurge din prestarea necorespunzatoare a unor astfel de servicii profesionale.