Un Fiorello La Guardia pentru Bucuresti?

Am citit discutia interesanta a lui Nicusor Dan despre campania sa pentru postul de primar al Bucurestiului. aici.

Si mi s-a parut posibil, ca pentru prima oara in peste 22 de ani sa votez si eu pe cineva la alegerile de primar din Bucuresti, in anul care urmeaza.

Desi comparatia cu La Guardia este putin deplasata (la Guardia a fost politician; dar coruptia existenta atunci in New York, depresiunea economica, etc imi pare asemanatoare in Bucurestiul anilor 2012 cu cele ale NY anilor treizeci; nevoia de infrastructura, etc similara cu cea a NY din acei anil singurul lucru care ne lipseste este o elita juridica "progresista" cum a avut NY atunci, cu ajutorul careia La Guardia a putut schimba "regulile" jocului), si probabil o comparatie cu Anibal Teodorescu ori cu Dem I. Dobrescu, ar fi mai potrivita (desi si aceia au fost alesi pe liste de partide, ori chiar au fost politicieni) pentru contextul Bucurestiului, cert mi se pare ca avem nevoie in momentul asta de un om anti-establishment daca vrem sa vedem ceva diferit in Bucuresti.

Si dl Nicusor Dan pare sa fie complet anti-establishment, si priceput in ceea ce face.

Cum arata un proces "American"? cazurile civile

Centrul judicial federal are aceasta pagina excelenta care explica cum se misca un caz(civil) prin curtile federale.

Spre deosebire de cum se intimpla lucrurile la noi, acolo se distinge extrem de clar intre faza de Pre-judecata (ce s-ar numi la noi "primul termen" si faza propriu zisa de judecata. Inainte de "primul termen" ei fac chiar conferinte (ale judecatorului cu avocatii partilor) in care stabilesc clar si distinct ce si cum se intimpla in timpul judecatii, eliminand complet surprizele,etc (acolo se stabileste "calendarul strict al "pricesului" ,etc, si "procesul" in definitiv dureaza extrem de putin, mai mult dureaza faza de "pre-judecata")

Noi din pacate administram de-a valma totul, confundam complet aceste faze extrem de distincte (sint cauze ce tin de avocati, piata,etc, care intaresc aceasta tendinta, dar despre ele, cu alta ocazie), consumam timpul extrem de limitat al judecatorului cu "administrarea & incuviintarea probelor" si audierea a tot felul de chestiuni, pe care ar fi trebuit sa le fi discutat si stabilit deja cumva in faza de "pre-judecata", etc, in conditiile in care si numarul de judecatori din Romania este foarte limitat, si "aparatura" pusa la dispozitia lor (incepand de la absentul law clerk, secretara personala si biblioteca de drept sau sistemul de case management disponibile judecatorului american, si termiand uneori cu sala in care are loc sedinta, care tinde sa se prabuseasca peste parti si peste judecator) este ori rudimentara ori inexistenta.

Sincer, nu vad cum sa scapam de termenele imposibile de acum, etc, pina nu incepem sa distingem mai bine fazele astea si gasim o solutie oarecare pentru "case management", si desigur, pina nu acordam mai multe resurse judecatorilor (si de ce nu, consideram ca trebuie sa platim avocatii pentru munca lor.sigur, mai multi bani dati unui avocat nu inseamna necesar o mai buna reprezentare, dar totusi parca nu ii poti cere nici "cercetarea" de caz pe care o fac avocatii in america, si nici atata scriitura cat se face acolo, cand vrei sa platesti "procesul" in romania la nici o zecime din cel pretul care se plateste in mod obisnuit acolo. as fi tentat sa spunem ca la "pretul" pe care sintem dispusi sa il platim pentru activitatile astea, inclusiv cele ale judecatorului, avem inca o activitate decenta, desi nu este cert cat va mai fi ea cu putinta)

in sfarsit, ce aveam acum din punctul de vedere al profesiilor juridice, cred este un soi de proces de sec xix, chiar "prostit" putin fata de conditiile acelui secol (in care cauzele erau relativ putine) nu in ultimul rand si de cei 40 de ani de comunism in care procesul era un soi de formalitate (cu sau fara "legalitatea socialista")

Salarii "medii" in romania

In continuarea posting-ului de aici observ ca salariul mediu brut in Romania in luna Octombrie, conform datelor difuzate de INS si preluate de Cristian Oganas aici a ajuns la cam 2000 de lei (vorbim despre castigul salarial mediu nominal brut). Ar fi interesant de vazut cati din salariati se situateaza de fapt sub aceasta suma (ca data trecuta), si desigur, ar fi de vazut cumva (ma indoiesc ca acestea ar putea fi calcule simple) cu cat "s-a adancit" inegalitatea(salariala, ori de alta natura) dintre diverse straturi si substraturi (ale oamenilor muncii, cum se spunea in trecut) in ultimul an, si de ce nu, de la an la an in ultimii 20 de ani. Asa ar fi mai clara nu, directia din care venim si desigur, directia in care mergem.

Interes (ratiune) publica?

Sint multe discutii in zilele noastre despre asemenea interese sau ratiuni care dicteaza "politici publice" (mai pe romaneste, de exemplu, inghetzarea pensiilor, sau a salariilor bugetarilor, pentru a da doar doua exemple). Si cu toate acestea subiectul scapa "juristilor", desi pare ca exista un grup, creat de filozofi, care se ocupa de cercetarea subiectului in Romania (detalii despre grup aici. exista si o bibligrafie mai jos)

Cred totusi ca este timpul sa aruncam o privire si la ce au teoreticienii dreptului de spus in alte locuri. (bibliografia de mai jos este foarte sumara, si se refera doar la materiale publicate in limba engleza; citeva din cele de mai jos fiind disponibile gratis, pe site-ul ssrn sau pe cel al stanford encycl)

John Finnis (Oxford), On Public Reaon (2007)

Lawrence Solum, Public Legal Reason, [aparut in 92 Virginia Law Review 1449 (2006)]

Fabienne Peter:Rawls' Idea of Public Reason and Democratic Legitimacy,Politics and Ethics Review, Vol. 3, No. 1 : pp. 129-143, April 2007

Fred D'Agostino, "Public Justification", The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Fall 2008 Edition)

Fred D'Agostino . Free Public Reason: Making It Up as We Go. Oxford University Press.(1996)

Gerald Gaus.Recognized Rights as Devices of Public Reason. Philosophical Perspectives 23 (1):111-136 (2009).

Fred D'Agostino & Gerald F. Gaus, Public Reason, Ashgate.(1998)

Cum spune si Lawrence Solum: "Ideea de raţiune publică este profund controversată şi subiect de dezbateri aprinse, dar legăturile dintre raţiunea publică şi drept au început doar recent să fie explorate în profunzime."

Evident ca avem si o "definitie legala" romaneasca in toata poveste, care se gaseste in Legea 544/2001, copiata dupa FOIA Americana. (ce este "public record" aici)

Dictionarul de administratie publica disponibil on line aici preia si el cate ceva din textul sus numitei Legi...

Drept Online prezinta o definitie, pe care o reproducem mai jos
Acel interes care implica garantarea si respectarea de catre institutiile si autoritatile publice a drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale cetatenilor, recunoscute de Constitutie, legislatia interna si tratatele internationale la care Romania este parte, precum si indeplinirea atributiilor de serviciu, cu respectarea principiilor eficientei, eficacitatii si economicitatii cheltuirii resurselor. si in continuare: Informatia de interes public reprezinta orice informatie care priveste activitatile sau care rezulta din activitatile unei autoritati publice ori institutii publice, indiferent de suportul ei.

Evident ca doar citind "definitia" asta legala romaneasca, tot nu intelegem nimic despre ratiunile filozofice ale legii, sau despre legaturile conceptuale dintre diveritele notiuni care sint aplicabile.

Australienii incearca sa explice aici ratiunile filozofie ale introducerii unei asemenea legislatii, iar aici un articol ceva mai recent.

Cercetarea legala(o taxonomie)

Mark van Hoecke are in cartea despre care am vorbit aici o interesanta (sa zicem) taxonomie a cercetarii legale, pe care o reproduc in traducere mai jos.

Tipuri de cercetare

(cred ca aici este functie de cele urmarite de cercetare,si acest criteriu poate fi adaugat schemei intiale)

Explicativă (cum este de exemplu cel din cercetarea legala comparata care explica legea, prin diferite contexte istorice);
Empirică (care incearca sa determine legea valida; determinarea celor mai bune mijloace legale pentru a ajunge la un scop-a celei mai bune soluţii în dreptul comparat);
Hermeneutică (interpretare, argumentare);
Exploraratorie (cautati unor forme noi, eventual fructuoase în cercetarea juridică)
Logică (coerenţa, structurarea conceptelor, regulilor, principiilor, etc-de exemplu utilizarea analizei de tip Hohfeldian a conceptului de drept în doctrina juridică internă sau pentru a compara sisteme juridice. La noi o anliza similara este avansata de exemplu in „teoria actului juridic”, etc, analizate in introducerea in studiul dreptului civil)
Instrumentală (constructie de concepte)
Evaluativă (testarea dacă normele legale sint efective în practică, sau daca acestea sunt în conformitate cu o morală desirabila, cu obiectivele politice sau economice, sau, în dreptul comparat, daca o propunere de armonizare ar putea funcţiona, ţinând cont de divergenţele importante între sistemele juridice în cauză)

2) Functie de utilizarea altor discipline
-istorico- juridică
sociologico-juridică
juridică-antropologico
psihologigo-juridică
de drept şi de biologie, precum şi
de drept şi economie
(nu am vazut de exemplu clasificarea in dreptul american drept si literatura, pe care as adauga-o aici: Personal, cred ca stiintele politice pot fi adaugate, si evident, filozofia, de ce nu? unele dintre cele mai interesante si inovative lucrari de teorie legala sint scrise de oameni care au la "baza" pregatire filozofica)

3) Nivelul de comparaţie
-cadru conceptual furnizat de doctrinele juridice
-principii
-norme, şi
-cazuri

4) Niveluri de cercetare
-descriere (interpretare) şi
-sistematizare („clădirii” teoretice)

5) Schema de inteligibilitate
-cauzală
-funcţională
-structurală
-hermeneutică
-acţională; şi
-dialectică

6) Perspectiva ideologică

-individualiste versus comunitare
-naţionalist versus internaţional
-pozitiviste versus punct de vedere moral, politic orientat
-monistă (ordine) versus multi-strat (pluralistă; dezordine); şi
-natură faţă de cultură

Cercetarea doctrinala legala variaza intre descriere directa (ale unor noi) legi, cu ceva comentarii interpretative incidentale, pe de o parte, si teorii inovative (sistemizare), pe de alta parte. Versiunile mai „simple” ale acestei cercetari constitutie „blocurile” din care se construiesc cele mai sofisticate. In mod invetabil, tipurile mai descriptive de cercetare vor fi si cele mai numeroarse. pag v-vi, prefata [Mark van Hoecke (Ed): Methodologies of Legal Research: Which Kind of Method for What Kind of Discipline? Hart, 2011]

Cartile Lunii Noiembrie

O lista (de lecturi) ar fi urmatoarea:

Alain Supiot: Homo Juridicus: On the Anthropological Function of the Law , Verson Books, 2007 (aici pentru prefata traducerii romanesti);

Victor Tadros 'The Ends of Harm: The Moral Foundations of Criminal Law, Oxford University Press, 2011 (o discutie, aici ; un colocviu, aici)

James E. Fleming, Getting to the Rule of Law, NOMOS L, New York University Press, 2011

Geoffrey Samuel: Epistemology and Method in Law, Ashgate, 2003 si Mark van Hoecke (Ed): Methodologies of Legal Research: Which Kind of Method for What Kind of Discipline? Hart, 2011


"Site"-ul aceste luni se afla: aici

Lectura placuta!

Sintem 99%?

Cred ca ce spune femeia aceasta ar trebui sa dea de gandit si in Romania.

Altfel, un grupaj despre miscare poate fi gasit aici.
















Image: ©GeneTaylor 2011-All rights reserved